Știri
Știri din categoria Agricultură

Statele UE trebuie să inverseze până în 2030 declinul polenizatorilor, potrivit Mediafax, pe fondul scăderii accelerate a populațiilor de albine și sirfide (insecte care seamănă cu albinele și au un rol important în polenizare). Miza este directă pentru agricultură și pentru disponibilitatea unor alimente de bază, în condițiile în care specialiștii avertizează că fără intervenții rapide o parte dintre produse ar putea deveni mai rare și mai scumpe.
Conform articolului, declinul este observat de decenii, iar noile politici de mediu obligă statele membre să oprească și să întoarcă tendința până în 2030. Totuși, experții citați avertizează că atingerea țintei va necesita intervenții dure, în contextul în care presiunile asupra habitatelor naturale continuă.
Datele din teren indică scăderi puternice la sirfide: în unele cazuri, populațiile au coborât cu 50% până la 90%, iar fiecare specie ar pierde anual între 3% și 4% din efective. În Olanda, aproape jumătate dintre cele peste 300 de specii de sirfide sunt deja pe lista roșie, ceea ce sugerează un risc ridicat pentru biodiversitate și pentru serviciile de polenizare de care depind culturile.
Impactul economic și agricol este subliniat prin dependența plantelor și culturilor de polenizatori: aproximativ 80% dintre plantele cu flori depind de polenizare, iar circa 85% dintre culturile agricole au nevoie de polenizatori.
În lipsa acestor insecte, produse precum merele, cireșele sau castraveții ar putea deveni mai rare sau mai scumpe, pe măsură ce randamentele și stabilitatea producției sunt afectate.
Cauzele menționate includ utilizarea intensivă a pesticidelor, excesul de azot din sol, schimbările climatice și pierderea habitatelor naturale. În acest context, unele autorități, precum cele din Olanda, au ales să înceapă cu programe extinse de monitorizare, urmând ca insectele să fie numărate în 150 de locații, de mai multe ori pe sezon, într-un proiect de amploare.
„Știm de mult timp că populațiile sunt în scădere. Acum sunt necesare măsuri drastice”, spun specialiștii.
Printre soluțiile discutate se află reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor, diminuarea poluării cu azot, extinderea agriculturii prietenoase cu natura și transformarea unor suprafețe agricole în habitate naturale.
Mediafax notează și o analiză potrivit căreia, într-o singură țară, ar fi necesară conversia a cel puțin 100.000 de hectare de teren agricol în spații naturale pentru a proteja polenizatorii, în timp ce presiunea pe statele UE crește pentru a demonstra progrese rapide în cadrul reglementărilor europene privind restaurarea naturii.
Recomandate

Excedentul agroalimentar al UE a urcat la 19,4 miliarde de euro, dar creșterea vine în principal din ieftinirea și reducerea importurilor , nu dintr-un avans al exporturilor, potrivit datelor sintetizate de Agronet , pe baza raportului Comisiei Europene și a statisticilor Eurostat COMEXT . În perioada ianuarie–mai 2026, exporturile agroalimentare ale UE au totalizat 96,944 miliarde de euro, în scădere față de 99,917 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2025. Importurile au coborât mai puternic, la 77,529 miliarde de euro, de la 81,609 miliarde de euro. Diferența dintre cele două a dus excedentul la 19,416 miliarde de euro, cu 1,107 miliarde de euro peste nivelul din 2025 (aprox. +6%). De ce contează: excedentul crește, dar pe un „efect de preț” la importuri Din perspectiva companiilor din lanțul agroalimentar, mesajul principal al raportului este că îmbunătățirea balanței comerciale nu reflectă o cerere externă mai mare pentru produsele UE, ci o factură de import mai mică. În termeni simpli, UE a „câștigat” la sold pentru că importurile au scăzut mai repede decât exporturile. Un exemplu major este categoria „cafea, ceai, cacao și condimente”, unde importurile au scăzut cu 2,864 miliarde de euro (−16%), până la 15,204 miliarde de euro. În interiorul acestei categorii, produsele din cacao au redus factura de import cu aproximativ 2,6 miliarde de euro, în principal pe fondul unor prețuri cu 24% mai mici, în timp ce volumele au coborât cu aproximativ 6%. Scăderi importante apar și în relația cu state producătoare precum Côte d’Ivoire, Nigeria, Camerun și Guineea. Exporturile scad pe piețe-cheie, cu SUA în frunte Pe partea de export, cea mai mare deteriorare pe o singură piață a fost în relația cu Statele Unite: exporturile agroalimentare ale UE către SUA au scăzut cu 1,608 miliarde de euro (−13%), până la 11,109 miliarde de euro. Comisia leagă comparația și de nivelurile ridicate din primele luni ale lui 2025, când ar fi putut exista livrări anticipate înaintea tarifelor americane anunțate. Și Regatul Unit, principala piață externă a UE, a cumpărat mai puțin: exporturile au fost de 22,361 miliarde de euro în ianuarie–mai, cu 782 milioane de euro sub perioada comparabilă din 2025 (−3%). Scăderile sunt asociate, între altele, cu carnea de porc (−14%), produsele din cacao (−45%, în principal pe fondul prețurilor), cerealele (−30%, prin volume mai mici) și lactatele (−6%, în principal prin prețuri). O excepție notată în raport este uleiul de rapiță, unde volumele către Regatul Unit au fost aproape de trei ori mai mari. În Asia, exporturile către Japonia au scăzut cu 460 milioane de euro (−13%), până la 2,962 miliarde de euro, pe fondul unor prețuri mai mici la tutun și al unor volume reduse de carne de porc, inclusiv în contextul focarului de pestă porcină africană din Spania (noiembrie 2025). În statele din Golf, raportul indică o deteriorare puternică, asociată și cu probleme logistice: exporturile către Emiratele Arabe Unite au coborât cu 371 milioane de euro (−28%), iar Kuweit, Qatar și Bahrain au înregistrat împreună o reducere de 186 milioane de euro (−29%). Semnale relevante pentru România: Egiptul crește la grâu, iar floarea-soarelui rămâne sensibilă În sens opus, exporturile UE către Egipt au crescut cu 289 milioane de euro (+36%), până la 1,097 miliarde de euro, principalul motor fiind grâul. Agronet notează că, pentru România, aceasta este una dintre cele mai relevante evoluții, în condițiile în care Africa de Nord este o piață importantă pentru cerealele din bazinul Mării Negre, iar România intră în sezonul 2026/2027 cu volume mari disponibile. Publicația menționează estimări analizate anterior care indică pentru România circa 13,4 milioane de tone de grâu în 2026 , alături de producții ridicate de orz și rapiță, dar subliniază că raportul comercial acoperă ianuarie–mai 2026, în timp ce noua recoltă intră pe piață în sezonul 2026/2027, deci cererea din raport nu garantează automat același ritm ulterior. Pe oleaginoase, UE a importat de 7,792 miliarde de euro (−536 milioane de euro față de 2025), cu scăderi la șrot de soia și boabe de soia, inclusiv din SUA (−47% în volum). În schimb, importurile de semințe de floarea-soarelui aproape s-au dublat, după două recolte slabe consecutive în UE, iar importurile totale din Argentina au crescut cu 220 milioane de euro (+10%), pe fondul livrărilor mai mari de semințe de floarea-soarelui. În paralel, Comisia estimează o ofertă totală mai mare de rapiță, floarea-soarelui și soia în UE în 2026/2027, ceea ce poate schimba necesarul de import și poate influența concurența pe materia primă. Imaginea de ansamblu: excedente mari pe cereale și lactate, deficite structurale pe cacao și fructe Pe categorii, cele mai mari excedente ale UE în ianuarie–mai 2026 au fost la produse din cereale și morărit (+7,836 miliarde de euro) și produse lactate (+7,429 miliarde de euro), urmate de vin și produse pe bază de vin (+5,832 miliarde de euro) și carne de porc (+4,402 miliarde de euro). La polul opus, cele mai mari deficite au fost la cafea, ceai, cacao și condimente (−10,556 miliarde de euro) și la fructe și fructe cu coajă (−9,499 miliarde de euro), ceea ce arată că UE poate avea un excedent total ridicat, dar rămâne dependentă de importuri pentru mai multe grupe de produse. Concluzia operațională a raportului este că soldul pozitiv de 19,4 miliarde de euro trebuie interpretat împreună cu scăderea exporturilor și cu rolul major al prețurilor la importuri: în primele cinci luni din 2026, UE și-a îmbunătățit balanța agroalimentară în principal pentru că importurile s-au ieftinit și s-au redus mai repede decât exporturile, în timp ce piețele și sectoarele au evoluat neuniform. [...]

Fermierii din vest intră în 13 august cu stres hidric și evapotranspirație ridicată , ceea ce împinge în prim-plan deciziile de irigare și limitează ferestrele pentru tratamente, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 12 august, ora 21:00 , indică o zi de lucru predominant senină și uscată la nivel național, cu precipitații estimate nule sau foarte reduse în toate regiunile analizate. Vestul țării: presiune pe apă, dar condiții bune pentru recoltare și logistică În Banat (Timiș și Caraș-Severin), ziua de 13 august rămâne fără ploi estimate (0 mm), iar evapotranspirația urcă la 6,83 mm, pe fondul unor maxime de 32,5°C în fereastra de lucru. Vântul era la publicare de 16 km/h, cu rafale de 28 km/h, iar recomandarea este verificarea umidității solului înaintea oricărei decizii de irigare; tratamentele sunt de amânat. În Crișana (Arad și Bihor), presiunea pe apa din sol este și mai mare: evapotranspirație de 7,98 mm, cu precipitații estimate tot la 0 mm și probabilitate maximă de 2%. Vântul ajungea la 17 km/h, cu rafale de 30,5 km/h la publicare. Lucrările de câmp și transportul pot avansa, însă culturile sensibile la deficitul de apă trebuie urmărite atent, iar tratamentele rămân posibile doar în intervale locale scurte, fără vânt. Restul regiunilor: zi uscată, cu diferențe date de vânt și evaporare În Maramureș și Satu Mare, condițiile sunt descrise ca stabile pentru lucrări, cu evapotranspirație mai redusă (3,94 mm) și fără ploi estimate. Transilvania are, de asemenea, precipitații estimate nule și evapotranspirație de 5,30 mm, ceea ce justifică verificarea apei din sol, mai ales la culturile cu consum ridicat. Moldova rămâne favorabilă pentru lucrări în câmp și transport, fără aport de ploaie (0 mm), cu evapotranspirație de 4,39 mm, iar tratamentele pot fi luate în calcul doar după verificări locale (vânt și starea frunzei). Dobrogea iese în evidență prin vânt: la publicare, 20,5 km/h cu rafale de 36 km/h, în condițiile unei zile uscate (0 mm). În acest context, amânarea tratamentelor este opțiunea prudentă, chiar dacă accesul și transportul rămân favorabile. Muntenia păstrează caracterul uscat, cu o cantitate estimată foarte mică (0,02 mm), dar cu probabilitate maximă de 10% și vânt cu rafale de 27 km/h la publicare; evaluarea necesarului de apă trebuie făcută direct în sol. Oltenia rămâne uscată (0 mm), cu evapotranspirație de 5,46 mm și vânt mai redus, ceea ce susține lucrările, dar menține atenția pe deficitul de apă. În București-Ilfov, combinația de căldură, vânt și evaporare accentuată ridică presiunea pe culturi: evapotranspirație de 6,30 mm, vânt de 22,5 km/h cu rafale de 32,5 km/h la publicare și precipitații estimate de 0,09 mm. Tratamentele sunt de amânat, iar irigarea se decide după verificarea umidității solului. Ce se prioritizează în fermă până la buletinul de dimineață Agronet recomandă ca, pentru 13 august, planul de lucru să pună pe primul loc activitățile care profită de vremea uscată, dar cu decizii ajustate „din teren”: verificarea apei disponibile în sol înainte de stabilirea irigării (în special în vest, Oltenia și București-Ilfov); recoltare, transport și acces în câmp, în general favorabile, cu atenție la vânt în Dobrogea și București-Ilfov; tratamente doar în ferestre locale fără vânt și fără frunză umedă, cu amânări indicate în Banat, Dobrogea, Muntenia și București-Ilfov; în pajiști și furaje, cosit/uscare/balotat doar unde intervalul uscat este suficient pentru uscarea reală; în zootehnie, accent pe apă și umbră în zonele mai calde și uscate. În datele regionale analizate nu sunt semnalate avertizări, însă fenomenul agricol dominant rămâne uscăciunea asociată cu evapotranspirația ridicată, mai ales în Crișana, Banat și București-Ilfov. Până la actualizarea de dimineață, elementele de urmărit sunt confirmarea locală a vântului, umezeala de pe frunză și starea solului. [...]

România are la dispoziție 29,9775 milioane euro (aprox. 149,9 milioane lei) din rezerva agricolă a UE, dar banii ajung efectiv în ferme doar după decizii naționale privind beneficiarii și formula de plată , iar suplimentarea până la un plafon total de 89,9325 milioane euro (aprox. 449,7 milioane lei) depinde de contribuția bugetului de stat, potrivit Agronet . Miza economică imediată este lichiditatea fermelor într-un context de costuri ridicate la îngrășăminte și energie, însă articolul atrage atenția că nu este vorba despre „un singur ajutor” de aproape 90 de milioane de euro, ci despre instrumente diferite, cu reguli și termene separate. Ce este confirmat: alocarea UE și termenele de plată Alocarea pentru România este stabilită prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894 : 29.977.500 euro (aprox. 149,9 milioane lei), parte dintr-un pachet total de 540 milioane euro din rezerva agricolă a UE. Statele membre au aprobat pachetul la 17 iulie 2026, iar regulamentul cu sumele pe țări a fost adoptat la 27 iulie și publicat la 29 iulie. Regulamentul nu fixează automat o sumă pe hectar și nici nu spune că toți fermierii primesc bani. Fondurile trebuie direcționate către fermierii și sectoarele cele mai afectate, pe criterii „obiective și nediscriminatorii”. Plata sprijinului european către beneficiari trebuie făcută până cel târziu la 28 februarie 2027 . De ce plafonul de 89,9325 milioane euro nu este „bani garantați” România poate completa alocarea europeană cu până la 200% din suma UE, adică maximum 59.955.000 euro (aprox. 299,8 milioane lei). Astfel, bugetul total maxim posibil ar urca la 89.932.500 euro (aprox. 449,7 milioane lei). Diferența până la acest plafon depinde însă de o decizie națională de finanțare. Componenta națională suplimentară, dacă este acordată, poate fi achitată până la 31 mai 2027 . Termen-cheie: până la 30 septembrie 2026 trebuie stabilite regulile din România Până la 30 septembrie 2026 , România trebuie să notifice Comisia Europeană cum va distribui cele 29,9775 milioane euro. Notificarea trebuie să includă, între altele: măsurile aplicate și sectoarele/produsele eligibile; criteriile de identificare a beneficiarilor; valoarea ajutorului și metoda de împărțire; justificarea formulei, verificarea eligibilității și evitarea supracompensării; calendarul plăților și nivelul eventualei contribuții naționale. Agronet precizează că, în sursele oficiale românești consultate până la 12 august 2026, nu apare încă un act național care să stabilească un cuantum pe hectar, culturile eligibile și procedura de solicitare, motiv pentru care nu poate fi indicată o plată concretă pe hectar în acest moment. Al doilea mecanism: FEADR pentru îngrășăminte, cu opțiune de plată pe hectar Separat de rezerva agricolă, Regulamentul (UE) 2026/1768 introduce în PAC articolul 78b, un mecanism finanțat prin FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), care poate compensa o parte din costul suplimentar al îngrășămintelor, inclusiv printr-o plată calculată pe hectar. Statele pot alege între: o valoare unitară pe hectar, calculată pe baza consumului mediu anual de îngrășăminte și diferențiată pe sectoare/sisteme de producție; compensarea pe baza costurilor efectiv suportate de fiecare beneficiar. În mod obișnuit, sprijinul poate acoperi maximum 50% din costurile suplimentare, iar în anumite cazuri poate urca până la 80% (pentru fermieri aflați sub angajamente/cerințe PAC privind reducerea utilizării îngrășămintelor). Plățile prin acest mecanism trebuie efectuate până la 30 iunie 2027 . Contextul scumpirilor: îngrășămintele cu azot, la +71% față de media din 2024 Datele Comisiei Europene citate în articol indică faptul că, în aprilie 2026, prețurile generale ale îngrășămintelor cu azot erau cu 71% peste media anului 2024 . În plus, în mai 2026, prețul mediu al îngrășămintelor azotate era cu aproximativ 30% mai mare decât în februarie 2026 și cu aproximativ 70% peste media din 2024, iar îngrășămintele fosfatice erau cu circa 22% peste media din 2024. Pentru fermele de cultură mare, efectul este amplificat de faptul că prețurile produselor agricole nu au crescut în același ritm cu inputurile, ceea ce comprimă marja pe hectar înaintea noilor campanii de achiziții. [...]

Fermierii cu pierderi de peste 30% la culturi au obligația să notifice primăria până la 15 octombrie 2026 , termen care condiționează întocmirea actelor oficiale ce pot sta ulterior la baza măsurilor de sprijin, potrivit Agronet . Procedura, prevăzută de Regulamentul aprobat prin Ordinul MADR/MAI nr. 97/63/2020 (actualizat), a fost reamintită de Adrian Alda, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Arad, pe fondul agravării secetei pedologice și al temperaturilor ridicate din vestul țării; informația a fost preluată și de AgroInfo. Ce trebuie depus și cine intră sub incidența termenului Regulamentul vizează utilizatorii de terenuri agricole înscriși în evidențele APIA , ale căror culturi au fost calamitate în proporție de peste 30%. Înștiințarea se depune la unitatea administrativ-teritorială (primăria) pe raza căreia se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice. Pentru culturile înființate în toamnă, termenul a fost 1 august. Pentru celelalte culturi agricole, termenul-limită este 15 octombrie 2026 (inclusiv) . Documentul trebuie să includă, între altele: date de identificare pentru fermier și exploatație; cultura afectată; blocul fizic; parcela agricolă sau tarlaua; suprafața declarată la APIA și suprafața calamitată; mențiunea dacă terenul este într-o zonă irigabilă. După primirea notificării, comitetul local pentru situații de urgență întocmește raportul operativ, iar informațiile intră în circuitul județean de evaluare. Regula operațională care poate bloca evaluarea: „martorul” de 5% Pentru situațiile în care cultura trebuie recoltată sau desființată înainte ca membrii comisiei să ajungă în teren, fermierul poate interveni, dar trebuie să păstreze o zonă martor de minimum 5% din suprafața blocului fizic și a parcelei/tarlalei afectate. Această zonă trebuie să rămână nerecoltată sau nereînsămânțată, pentru a putea fi verificată. Exemplele din material indică: la 100 ha afectate, martorul minim este 5 ha; la 40 ha afectate, martorul minim este 2 ha. Calendarul de constatare: proces-verbal până la 30 noiembrie După notificare, prefectul numește comisiile de constatare și evaluare (administrație locală, APIA și Direcția pentru Agricultură Județeană). Prezența în teren a comisiei și a fermierului (sau a reprezentantului) este obligatorie. Pentru culturile vizate de termenul din 15 octombrie, procesele-verbale trebuie întocmite până la 30 noiembrie 2026 , iar raportul județean de sinteză până la 15 decembrie 2026 . Procesul-verbal consemnează, între altele, suprafața calamitată, producția estimată pe suprafața afectată, producția medie de referință și procentul de diminuare a producției. De ce contează: actele sunt baza pentru eventuale măsuri de sprijin Regulamentul prevede că măsurile și acțiunile financiare pentru înlăturarea efectelor secetei pedologice au la bază procesele-verbale de constatare și evaluare. Cu alte cuvinte, miza notificării este intrarea pierderilor în evidența oficială, cu documente utilizabile ulterior în cadrul măsurilor de sprijin pentru suprafețele calamitate. În județul Arad, contextul este deja tensionat: publicația arată că 1.279 de fermieri au notificat 79.359 ha de culturi de toamnă afectate, în 44 dintre cele 76 de unități administrativ-teritoriale, cu grade de afectare între 30% și 70% . [...]

Diferența dintre prețul la poarta fermei și cel de la raft a fost pusă din nou sub semnul întrebării , după ce antreprenorul și deputatul AUR Mohammad Murad a acuzat existența unor comisioane foarte mari în relația dintre producători și marile lanțuri comerciale, în prima zi a Forumului de la Neptun (11–12 august, județul Constanța), potrivit Agrointel . Murad a susținut că producătorii de legume ajung să vândă la prețuri foarte mici, în timp ce consumatorii plătesc de câteva ori mai mult în retail. Ca exemplu, el a indicat varza din bazinul legumicol Lungulețu (Dâmbovița), despre care a spus că se vinde în această perioadă cu aproximativ 0,70 lei/kg, în timp ce în magazine ar ajunge la 2,50–3 lei/kg. „Majoritatea magazinelor sunt ale multinaționalelor. Uitați-vă la prețurile care sunt astăzi. Varza la Lungulețu este 70 de bani și n-au ce face cu ea. De acolo luăm noi pentru hoteluri. Am fost la Lidl, la Kaufland, Selgros, Metro, unde doriți, varza este 3 lei, 2,50 lei.” Acuzații privind comisioanele și „exportul profitului” În intervenția sa, deputatul a ridicat problema costurilor și comisioanelor pe care furnizorii le-ar suporta în relația cu marile rețele comerciale, afirmând că „li se ia comision de 300%” și că „profitul se exportă”. Publicația precizează că afirmațiile despre nivelul comisioanelor reprezintă poziția exprimată de Mohammad Murad în cadrul evenimentului. „Și li se ia comision de 300%! Iar profitul se exportă, pentru că România nu este o țară «stabilă».” Exemplul se extinde și la ceapă Murad a spus că problema nu ar fi izolată și a dat un exemplu similar pentru cultura de ceapă, afirmând că în zone precum Titu sau Slobozia producătorii „muncesc tot anul” și ajung să vândă tot la circa 0,70 lei. Declarațiile au fost făcute marți, 11 august, în prima zi a Forumului de la Neptun, eveniment care abordează teme legate de economie, agricultură și dezvoltarea mediului antreprenorial. [...]

Exporturile de pepeni românești prin Lidl au ajuns la 2.820 de tone până la finalul lui iulie, aproape triplu față de 2025 , semnalând o creștere rapidă a capacității de valorificare externă a producției locale prin lanțuri de retail, potrivit Economedia . La finalul lunii iulie, Lidl România a exportat aproximativ 2.820 de tone de pepeni românești, comparativ cu 1.096 de tone în 2025. În acest sezon, retailerul a facilitat exportul de pepene verde și pepene verde cu puțini sâmburi către magazinele din Polonia și Slovacia. Din punct de vedere operațional, compania spune că, începând cu jumătatea lunii iulie, întregul sortiment de pepeni disponibil în magazinele Lidl provine de la producători români, ceea ce indică o aprovizionare integral locală pe segmentul respectiv în plin sezon. Cum își gestionează Lidl volumele și ce înseamnă pentru fermieri Retailerul descrie un model de planificare în avans, cu rol atât în reducerea risipei, cât și în stabilizarea veniturilor producătorilor, prin preluarea cantităților agreate și utilizarea rețelei internaționale atunci când producția depășește estimările. „Împreună cu partenerii noștri locali, stabilim cu un an înainte un plan de producție eficient care combate risipa alimentară. Prin preluarea cantităților discutate, le oferim siguranță fermierilor și asigurăm un flux constant de produse românești pe tot parcursul sezonului. Atunci când recoltele depășesc estimările, valorificăm rețeaua noastră internațională pentru a facilita exportul și peste volumele planificate. Toate aceste lucruri se unesc într-un parteneriat pe termen lung, iar acest lucru se vede inclusiv în economia românească. Colaborăm cu peste 600 de producători locali din toată țara care dovedesc că pot fi competitivi inclusiv pe piața europeană”, a spus Otto Keul , Head of Purchasing Fresh&Frozen Food Lidl România. Standardele cerute la furnizare: certificare și limite la pesticide Pe partea de conformare, Lidl precizează că toți furnizorii săi de fructe și legume dețin certificarea GLOBAL G.A.P. (standard internațional pentru bune practici agricole). În plus, compania solicită ca nivelul reziduurilor de pesticide să fie sub o treime din limita maximă admisă de Regulamentul (CE) nr. 396/2005. [...]