SOL$83.33+0.07%

Statele UE trebuie să inverseze până în 2030 declinul polenizatorilor, potrivit Mediafax, pe fondul scăderii accelerate a populațiilor de albine și sirfide (insecte care seamănă cu albinele și au un rol important în polenizare). Miza este directă pentru agricultură și pentru disponibilitatea unor alimente de bază, în condițiile în care specialiștii avertizează că fără intervenții rapide o parte dintre produse ar putea deveni mai rare și mai scumpe.

Conform articolului, declinul este observat de decenii, iar noile politici de mediu obligă statele membre să oprească și să întoarcă tendința până în 2030. Totuși, experții citați avertizează că atingerea țintei va necesita intervenții dure, în contextul în care presiunile asupra habitatelor naturale continuă.

Datele din teren indică scăderi puternice la sirfide: în unele cazuri, populațiile au coborât cu 50% până la 90%, iar fiecare specie ar pierde anual între 3% și 4% din efective. În Olanda, aproape jumătate dintre cele peste 300 de specii de sirfide sunt deja pe lista roșie, ceea ce sugerează un risc ridicat pentru biodiversitate și pentru serviciile de polenizare de care depind culturile.

Impactul economic și agricol este subliniat prin dependența plantelor și culturilor de polenizatori: aproximativ 80% dintre plantele cu flori depind de polenizare, iar circa 85% dintre culturile agricole au nevoie de polenizatori.

În lipsa acestor insecte, produse precum merele, cireșele sau castraveții ar putea deveni mai rare sau mai scumpe, pe măsură ce randamentele și stabilitatea producției sunt afectate.

Cauzele menționate includ utilizarea intensivă a pesticidelor, excesul de azot din sol, schimbările climatice și pierderea habitatelor naturale. În acest context, unele autorități, precum cele din Olanda, au ales să înceapă cu programe extinse de monitorizare, urmând ca insectele să fie numărate în 150 de locații, de mai multe ori pe sezon, într-un proiect de amploare.

„Știm de mult timp că populațiile sunt în scădere. Acum sunt necesare măsuri drastice”, spun specialiștii.

Printre soluțiile discutate se află reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor, diminuarea poluării cu azot, extinderea agriculturii prietenoase cu natura și transformarea unor suprafețe agricole în habitate naturale.

Mediafax notează și o analiză potrivit căreia, într-o singură țară, ar fi necesară conversia a cel puțin 100.000 de hectare de teren agricol în spații naturale pentru a proteja polenizatorii, în timp ce presiunea pe statele UE crește pentru a demonstra progrese rapide în cadrul reglementărilor europene privind restaurarea naturii.