Știri
Știri din categoria Agricultură
Guvernul României a aprobat modificarea regulilor pentru subvențiile APIA, printr-o hotărâre adoptată în ședința din 12 martie 2026, care actualizează cadrul de acordare a plăților agricole în conformitate cu noile reglementări europene. Potrivit Agrointeligența, actul normativ modifică HG nr. 1571/2022 și aliniază legislația națională la Planul Strategic PAC 2023-2027, versiunea 8.1.
Modificările urmăresc adaptarea mecanismelor de finanțare din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din bugetul de stat la deciziile recente ale Comisiei Europene și la Regulamentul (UE) 2025/2649.
Noile reguli aduc mai multe schimbări pentru sectoarele vegetal și zootehnic:
Ministerul Agriculturii precizează că aceste schimbări au scopul de a simplifica accesul la finanțare și de a extinde sprijinul către mai multe culturi și sectoare agricole. Totodată, autoritățile subliniază că modificările nu schimbă valoarea totală a fondurilor europene alocate României, ci doar modul de utilizare a acestora.
Prin aceste ajustări, guvernul urmărește să ofere mai multă predictibilitate financiară fermierilor, în special celor din zootehnie și pomicultură, și să adapteze sistemul de subvenții la realitățile actuale ale agriculturii.
Recomandate
Crescătorii de vaci de lapte pot primi în 2026 o subvenție de aproximativ 351 euro pe cap de animal , prin intervenția PD-21 – sprijin cuplat pentru venit din sectorul zootehnic. Potrivit AgroInfo , cuantumul planificat pentru acest an este de 351,53 euro pe vacă , însă suma finală poate varia în funcție de numărul total de animale eligibile. Schema de plată este gestionată de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură ( APIA ) și face parte din mecanismele de sprijin european pentru fermieri. Cuantumul minim estimat este de 296,12 euro pe cap , iar cel maxim poate ajunge la 440,10 euro pe cap de animal , în funcție de bugetul disponibil și de numărul solicitărilor eligibile. Condiții pentru acordarea subvenției Pentru a beneficia de sprijinul financiar, vacile de lapte trebuie să îndeplinească mai multe criterii stabilite de APIA. Printre cele mai importante condiții se numără: vârsta maximă a animalelor: 10 ani la data-limită de depunere a cererii înscrierea vacilor în Registrul genealogic al rasei , în secțiunea principală sau suplimentară cel puțin o fătare înregistrată până la depunerea cererii identificarea și înregistrarea animalelor în Baza Națională de Date (BND) De asemenea, fermierii trebuie să mențină animalele în exploatație minimum patru luni după depunerea cererii . Obligația valorificării laptelui Pentru a primi subvenția, crescătorii trebuie să demonstreze că au comercializat lapte într-o perioadă specifică stabilită de autorități. Aceasta începe din ziua următoare termenului-limită de depunere a cererii din anul anterior și se încheie la termenul-limită din anul curent. Valorificarea laptelui trebuie dovedită prin documente precum: contracte cu prim-cumpărători facturi sau documente contabile file din carnetul de comercializare pentru producătorii persoane fizice Dimensiunea minimă și maximă a fermei Fermierii pot solicita sprijin pentru 10 până la 250 de vaci de lapte . În zona montană, pragul minim este redus la 5 animale . Dacă exploatația depășește 250 de capete, subvenția se calculează doar pentru acest plafon. Solicitanții trebuie să respecte și regulile europene privind condiționalitatea agricolă și socială , prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/2115 . Documente necesare Pentru depunerea cererii sunt necesare mai multe documente, printre care: dovada unui cont bancar activ adeverință privind înscrierea vacilor în Registrul genealogic documente care confirmă valorificarea laptelui [...]
Oierii ar putea pierde subvențiile APIA dacă nu își reglementează activitatea , avertisment lansat de Ministerul Agriculturii la Adunarea Națională a Ciobanilor, potrivit Agrointeligența . Tema a fost discutată sâmbătă, 21 februarie 2026, la Jina, în județul Sibiu, unde secretarul de stat Emil Dumitru a atras atenția asupra riscurilor legate de lipsa formei juridice și a angajării legale a ciobanilor. În prezent, nu există un proiect legislativ care să elimine explicit persoanele fizice de la plata subvențiilor directe, însă discuțiile au fost alimentate de o misiune de audit care a constatat cazuri în care fermieri cu peste 1.000 de hectare au încasat sume consistente declarând exploatațiile pe persoană fizică. Într-un exemplu invocat public, un fermier ar fi primit 1.250.000 de lei, situație care a determinat solicitări de clarificări din partea Comisiei Europene. Pe lângă statutul juridic, o altă problemă majoră este lipsa formelor legale pentru lucrătorii de la stână. Oficialul a avertizat că, începând de anul viitor, controalele Inspectoratului Teritorial de Muncă s-ar putea solda nu doar cu amenzi, ci și cu pierderea subvențiilor, dacă nu este respectată legislația muncii. Un model invocat ca posibilă soluție este cel din Ungaria, unde funcționează un sistem simplificat pentru zilieri: fermierul cumpără „credite” sau buline de la inspectoratul de muncă; acestea sunt aplicate zilnic lucrătorilor ocazionali; sistemul permite evidență și fiscalizare fără contracte clasice pe termen lung. Reprezentanții oierilor susțin însă că realitatea din teren complică aplicarea strictă a legii. Maniu Vonica , președintele Uniunii Oierilor din România , a arătat că mulți ciobani nu au acte sau părăsesc stâna după câteva zile, ceea ce face dificilă angajarea cu contract de muncă. O soluție discutată ar fi stabilirea unui număr forfetar de angajați raportat la efectivul de animale, cu o contribuție fixă către stat. În lipsa unor ajustări legislative, crescătorii de ovine riscă să devină vulnerabili atât la sancțiuni, cât și la tăieri de subvenții, într-un sector deja afectat de costuri ridicate și instabilitate a forței de muncă. [...]
Fermierii pot obține despăgubiri pentru culturile calamitate dacă respectă patru pași esențiali , potrivit informațiilor publicate de Agrointel , care citează un material al Direcției Agricole Județene Caraș-Severin privind procedura legală de constatare și plată a pagubelor provocate de fenomene meteo extreme. În contextul în care seceta, grindina, inundațiile sau înghețul au afectat în ultimii ani suprafețe importante din România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin APIA , acordă sprijin financiar fermierilor eligibili, dar numai după parcurgerea unei proceduri stricte. Sunt recunoscute oficial drept calamități agricole fenomene precum seceta, inundațiile, grindina, ploile torențiale, înghețul de primăvară sau toamnă, furtunile, alunecările de teren, incendiile provocate de trăsnet și distrugerile cauzate de ninsori abundente. Pentru a fi luate în calcul, pagubele trebuie să fie semnificative și constatate de o comisie oficială, iar gradul de afectare trebuie să depășească pragul minim de 30%. Au dreptul la despăgubiri proprietarii de terenuri, arendașii care exploatează legal suprafețele, asociațiile agricole, cooperativele și persoanele juridice din agricultură, cu condiția ca terenurile să fie înregistrate la APIA și declarate în cererea unică de plată. Procedura presupune patru etape clare: Sesizarea primăriei – Fermierul depune rapid o cerere scrisă pentru constatarea pagubelor. Întârzierea poate duce la pierderea dreptului de despăgubire. Activarea comitetului local pentru situații de urgență – Structura condusă de primar transmite, în cel mult 24 de ore, rapoarte către autoritățile județene. Evaluarea în teren – Prin ordin al prefectului, o comisie formată din reprezentanți ai primăriei, APIA și Direcției Agricole verifică suprafața afectată și întocmește procesul-verbal. Centralizarea și raportarea – Datele ajung la Direcția Agricolă Județeană și ulterior la Ministerul Agriculturii pentru validare. Despăgubirile se stabilesc în funcție de pierderile de producție și de nivelul mediu de venit aprobat anual prin ordin ministerial. După validare, fermierii depun la APIA sau la Direcția Agricolă cererea de plată, însoțită de procesul-verbal, acte de proprietate sau arendă, documente de identificare și extras de cont. Plata se face, în medie, în 60–90 de zile de la aprobarea listei beneficiarilor. Printre greșelile care duc la respingerea cererii se numără lipsa actelor de proprietate, neînregistrarea terenului la APIA, un grad de afectare sub 30% sau absența unui cont bancar valid. Respectarea strictă a termenelor și documentației rămâne, așadar, condiția decisivă pentru accesarea sprijinului financiar în caz de calamitate. [...]
Subvenția APIA pentru motorina utilizată în agricultură crește în 2026 la 2,697 lei/litru , potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern publicat în dezbatere publică de Ministerul Agriculturii. Conform Agrointel , noul cuantum este mai mare decât cel aplicat în a doua parte a anului 2025 și vizează atât continuarea schemei de sprijin, cât și plata unor restanțe către fermieri. Creștere a subvenției la motorină Ajutorul de stat acordat prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reprezintă rambursarea diferenței dintre acciza standard și acciza redusă pentru motorina utilizată în lucrările agricole. Pentru anul 2026: 2,697 lei/litru – cuantumul subvenției 2,444 lei/litru – nivelul plătit în a doua parte a anului 2025 Schema se aplică pentru motorina folosită în: sectorul vegetal sectorul zootehnic lucrări de îmbunătățiri funciare Conform proiectului, acciza redusă pentru motorina utilizată în agricultură este stabilită la 106,72 lei/1.000 litri , rezultat din conversia în lei a nivelului minim european de taxare de 21 euro/1.000 litri . Buget pentru plăți și restanțe Ministerul Agriculturii propune pentru anul 2026 un buget total de 620 milioane lei pentru această schemă de sprijin. Fondurile vor fi utilizate pentru: plata restanțelor aferente trimestrului III 2025 plata restanțelor aferente trimestrului IV 2025 continuarea schemei de ajutor de stat în 2026 În anul 2025, bugetul total pentru această subvenție a fost de 815,258 milioane lei , iar plățile efectuate au acoperit mai multe tranșe din perioada 2024–2025. Aproximativ 17.000 de beneficiari Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, pentru fiecare tranșă de plată există circa 17.000 de beneficiari , în principal fermieri și exploatații agricole care utilizează motorină pentru lucrările mecanizate. Autoritățile susțin că schema are rolul de a: reduce costurile de producție din agricultură sprijini continuarea activităților agricole compensa impactul accizelor asupra carburantului utilizat în ferme Măsura este reglementată prin Hotărârea de Guvern nr. 1174/2014 și ordinele Ministerului Agriculturii, actualizate periodic pentru stabilirea cuantumului subvenției. [...]
APIA deschide pe 16 martie 2026 depunerea cererilor pentru subvențiile pe hectar și cap animal , iar termenul-limită este 5 iunie 2026, fără posibilitatea depunerii după această dată, potrivit informațiilor publicate de AgroInfo . Conform Ordinului MADR nr. 44/2026, publicat în Monitorul Oficial pe 27 februarie 2026, fermierii și crescătorii de animale pot depune cererea unică de plată în intervalul 16 martie – 5 iunie 2026. După 5 iunie, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură nu mai primește nicio solicitare. Cererile vizează subvențiile acordate pentru suprafață (hectar) și pentru animale (cap animal), aferente anului de cerere 2026. Documente necesare La dosar trebuie atașate, după caz: copie carte de identitate/buletin/pașaport; certificat de înregistrare la ONRC; act de înființare/act constitutiv/statut; act normativ de înființare sau regulament de organizare și funcționare; documente de identificare ale reprezentantului legal. APIA anunță că datele cu caracter personal ale solicitanților vor fi verificate în bazele de date ale evidenței populației, în scopul protejării fondurilor europene. Pentru fermieri, respectarea termenului este esențială, întrucât depunerea în afara intervalului stabilit atrage pierderea dreptului la plată pentru acest an. [...]
Adeverința din registrul agricol devine document obligatoriu la depunerea cererii unice pentru subvențiile APIA din acest an, atât pentru plățile pe hectar, cât și pentru cele pe cap de animal, potrivit AgroInfo . Documentul trebuie atașat la cererea unică și se obține de la registrele agricole ale primăriilor pe raza cărora fermierul are exploatația agricolă. Practic, adeverința confirmă datele din registrul agricol care stau la baza depunerii cererii către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Un punct important al deciziei, conform articolului, este că primăriile nu pot condiționa eliberarea adeverinței necesare la APIA de plata impozitelor sau a altor obligații către bugetul local. AgroInfo notează că prevederea care ar fi permis o astfel de condiționare a fost eliminată înainte de publicarea ordonanței de urgență în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că adeverințele trebuie eliberate în termenul legal. Miza este una practică pentru campania de depunere a cererilor: fără adeverința de la registrul agricol, fermierii riscă să nu poată completa dosarul necesar pentru accesarea subvențiilor APIA aferente anului 2026. În context, deputatul Ciprian Pandea, citat de publicație, susține că subvențiile „sunt un drept al fermierilor care îndeplinesc condițiile legale” și că măsura elimină blocaje administrative. În perioada următoare, presiunea se mută pe administrațiile locale, care trebuie să emită adeverințele la timp, și pe fermieri, care trebuie să se asigure că solicită documentul din primăria competentă și îl atașează cererii unice, pentru a evita întârzieri sau respingeri la depunere. [...]
