Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii pot testa „pe viu” soiuri românești de tomate înainte de a le introduce în fermă, la Sărbătoarea Tomatelor 2026, programată pe 17 august la Ștefănești, într-un format de zi a porților deschise care pune accent pe compararea directă a materialului genetic în cultură, potrivit Agronet.
Evenimentul, ajuns la a VII-a ediție, are loc la Complexul Fitotron din județul Argeș și este organizat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biotehnologii în Horticultură (INCDBH) Ștefănești. Conform informațiilor citate de publicație din AGRO TV, manifestarea este programată luni, 17 august 2026, de la ora 10:00.
Miza practică pentru producători este posibilitatea de a evalua în teren producția, rezistența și gustul, înainte de a lua decizii pentru sezon. Participanții pot discuta direct cu cercetătorii despre soiuri, material săditor și direcțiile urmărite în programele de ameliorare (dezvoltare și selecție de noi varietăți).
Interesul, potrivit articolului, este pentru tomate care combină:
Institutul menționează în portofoliu mai multe soiuri proprii, inclusiv:
Pe lângă vizitarea loturilor, programul include și o sesiune științifică la INCDBH Ștefănești. Potrivit informațiilor publicate de AGRO TV, vor fi abordate rezultate noi din biotehnologiile horticole, calitatea nutrițională a tomatelor și rolul cercetării în dezvoltarea unor soiuri adaptate condițiilor actuale de cultură.
În context, Agronet amintește și un program similar prezentat anterior la SCDL Buzău, unde consumatorii au evaluat 15 linii experimentale, cu obiective precum gustul, productivitatea, rezistența la crăpare, toleranța la boli și dăunători și adaptarea la stres termic și hidric.
Recomandate
Crescătorii de ovine amenință cu reluarea protestelor la București dacă întâlnirea cu Guvernul nu produce un plan aplicabil pentru controlul bolilor și deblocarea comerțului, potrivit Agronet . Miza, dincolo de mesajul public, este una operațională și economică: restricțiile sanitar-veterinare și exporturile blocate împing costurile în ferme și amână încasările. Decizia finală privind un nou protest ar urma să fie luată după întâlnirea programată vineri, 14 august, la Sibiu, cu vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna . Președintele Asociației Moldoovis, Ionică Nechifor, a declarat pentru AGERPRES că fermierii iau în calcul să revină în Capitală cu utilaje, remorci cu bălegar și cisterne cu lapte, dacă discuțiile nu aduc răspunsuri privind bolile la micile rumegătoare și reluarea comerțului cu ovine. Protestul ar veni la circa două săptămâni după cel din 30 iulie, când crescătorii au cerut intervenția Guvernului pentru deblocarea exporturilor, compensarea pierderilor și schimbări în gestionarea crizei sanitar-veterinare. Atunci, Guvernul a promis un plan pentru sector, însă fără un calendar pentru reluarea exporturilor sau o schemă de compensare cu reguli publicate, notează publicația. Cererea centrală: plan național pentru pesta micilor rumegătoare Organizațiile din sector solicită adoptarea și aplicarea unui plan național pentru controlul și eradicarea pestei micilor rumegătoare, care să includă: obiective definite pentru combaterea bolii; termene de aplicare; criterii transparente pentru evaluarea rezultatelor; măsuri pentru protejarea fermelor neafectate; condiții pentru normalizarea circulației și comercializării animalelor. Agronet arată că efectele restricțiilor depășesc fermele cu cazuri confirmate: pot fi afectate transporturile, centrele de colectare și capacitatea de valorificare a animalelor în perioadele planificate pentru vânzări. Pentru exploatațiile care sunt nevoite să păstreze animalele mai mult timp, blocajele se traduc în costuri suplimentare cu furajarea și întreținerea efectivelor, plus amânarea încasărilor. Exporturile, condiționate de reguli și de acceptarea partenerilor comerciali Reluarea exporturilor rămâne una dintre revendicările centrale. Crescătorii cer Guvernului să folosească „instrumentele instituționale disponibile” pentru reluarea comerțului cu ovine atât în interiorul Uniunii Europene, cât și cu state terțe. La protestul din 30 iulie, Tánczos Barna a spus că autoritățile pregătesc un plan cu măsuri mai stricte de identificare, trasabilitate (urmărirea animalelor în lanțul de mișcare și comercializare) și control al circulației. Publicația subliniază însă că redeschiderea piețelor din afara UE depinde și de condițiile sanitar-veterinare impuse de fiecare partener comercial, astfel că un plan național este doar una dintre componentele necesare. Tensiuni cu ANSVSA : șeful Autorității, exclus de la discuțiile de la Sibiu Pe lângă revendicările legate de boli și comerț, conflictul are și o componentă instituțională. Ionică Nechifor a declarat că fermierii au refuzat participarea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, la întâlnirea de la Sibiu, iar discuțiile cu Tánczos Barna ar urma să aibă loc fără acesta. Rezultatul întâlnirii de la Sibiu este prezentat ca decisiv pentru a vedea dacă autoritățile și organizațiile de crescători ajung la un calendar concret pentru controlul bolilor, reluarea comerțului și sprijinirea fermelor afectate. În lipsa unor soluții considerate suficiente, pregătirile pentru un nou protest la București vor continua. [...]
Ministerul Agriculturii deschide, prin AFIR, linii de finanțare de 113 milioane de euro (aprox. 565 milioane lei) care pot accelera modernizarea fermelor mici și investițiile în floricultură , cu depunere de proiecte între 1 septembrie 2026 și 31 octombrie 2026, potrivit Economedia . Finanțările sunt disponibile prin două intervenții din Planul Strategic PAC 2023–2027 , iar dosarele se depun prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) : DR-14 – „Investiții în fermele de mici dimensiuni” DR-18 – „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice” Cum se împart banii și ce praguri de punctaj se aplică Bugetul total pentru cele două linii este de 113 milioane euro , din care 108 milioane euro sunt alocate fermelor de mici dimensiuni (DR-14), iar 5 milioane euro pentru floricultură și plante medicinale/aromatice (DR-18). Pentru DR-14, ministerul indică drept obiective modernizarea fermelor mici, creșterea performanței economice și orientarea către piață, inclusiv prin practici și tehnologii care susțin utilizarea eficientă a resurselor și tranziția către o agricultură durabilă. Alocările menționate în articol sunt: 30 milioane euro pentru sectorul zootehnic; 18 milioane euro pentru „achiziții simple”, indiferent de sector; 30 milioane euro pentru „alte sectoare”, destinate proiectelor care nu se încadrează în celelalte componente. Pentru aceste componente, pragul de calitate este: 80 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 ; 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026 . Fondurile rămase într-o componentă vor fi redistribuite către componentele suprasolicitate, în ordinea: zootehnic, legumicultură, alte sectoare, achiziții simple . Floricultură și plante medicinale: buget separat și punctaj mai mic la start Pentru DR-18, bugetul cumulat este de 5 milioane euro , iar finanțarea vizează investiții corporale și necorporale necesare obținerii producției primare de flori, plante aromatice, medicinale și ornamentale. Ministerul indică drept scop creșterea nivelului de tehnologizare prin utilaje și echipamente și consolidarea ofertei interne. Pragul de calitate la DR-18 este: 70 de puncte în perioada 1–30 septembrie 2026 ; 40 de puncte în perioada 1–31 octombrie 2026 . Cât poate primi un beneficiar Valoarea maximă a finanțării este: 50.000 euro/proiect pentru micii fermieri; 100.000 euro/proiect pentru floricultori. Vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a indicat că alocarea urmărește să ofere „resurse concrete pentru modernizare și dezvoltare”, cu accent pe competitivitate și conectarea la piață pentru fermele mici, respectiv pe investiții în tehnologie în sectoare cu potențial, precum floricultura și plantele medicinale și aromatice. Informațiile privind condițiile de participare, alocările și depunerea proiectelor urmează să fie publicate pe site-urile MADR și AFIR, conform articolului. [...]
Fermierii cer verificarea „parcelă cu parcelă” a hărților pentru zonele de biodiversitate, pe fondul riscului de restricții și costuri fără compensații previzibile , înainte ca Ministerul Mediului să aprobe Catalogul național al zonelor prioritare pentru biodiversitate, potrivit Agronet . Clubul Fermierilor susține că a identificat terenuri arabile incluse în contururi propuse pentru aceste zone și cere publicarea unei hărți oficiale, ușor de verificat de către proprietari. Organizația a transmis o scrisoare către ministra Mediului, Diana Buzoianu, prezentată de AGRO TV , indicând un caz concret la Balta Albă (județul Brăila). Suprapuneri semnalate cu blocuri APIA și culturi în rotație Cazul invocat este ROSCI0005ZPB – Balta Albă – Amara – Jirlău – Lacul Sărat Câineni. Clubul afirmă că limita din documentația Ministerului Mediului se suprapune cu terenuri agricole din blocurile fizice APIA 152 și 109, UAT Balta Albă, unde fermierii cultivă în rotație grâu, orz, porumb și rapiță. Organizația spune că situația contrazice afirmații făcute la dezbaterea publică din 10 august, unde reprezentanții ministerului ar fi precizat că lista nu include terenuri încadrate ca arabil. Publicația amintește că a documentat anterior cazul de la Balta Albă, inclusiv imaginile prezentate de Club, în materialul: „Catalogul zonelor prioritare pentru biodiversitate: fermierii cer hartă publică, acord și compensații” . Cererea-cheie: hartă interactivă oficială și reguli înainte de aprobare Una dintre solicitările centrale este ca hărțile GIS (date cartografice digitale) folosite la delimitare să fie încărcate în sistemul cartografic interactiv al ministerului, astfel încât fiecare proprietar să poată identifica rapid dacă parcela sa intră în contururile propuse. Pe lângă hartă, Clubul cere, între altele: publicarea integrală a studiului care a stat la baza identificării zonelor; verificarea suprapunerilor cu terenurile arabile; înștiințarea proprietarilor înainte de includerea definitivă; acordul proprietarilor și al autorităților locale în cazurile prevăzute de lege; compensarea pierderilor generate de eventuale restricții; realizarea planurilor de management pentru ariile protejate deja existente; revizuirea periodică a delimitărilor pe baza datelor științifice. Poziția ministerului și miza financiară din PNRR Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor arată că proiectul de Catalog este construit în principal din suprafețe care aveau deja niveluri ridicate de protecție, plus păduri ale statului pentru care Romsilva și-a exprimat acordul. Pentru proprietățile private, ministerul afirmă că acestea își păstrează regimul juridic actual, iar în zonele unde este permis managementul activ pot continua activități precum pășunatul și cositul, în condițiile obiectivelor de conservare. Tensiunea rămâne însă la etapa de dinaintea aprobării: fermierii cer verificarea limitelor „parcelă cu parcelă”, mai ales acolo unde documentația pare să includă teren arabil, și invocă prevederi din OUG nr. 57/2007, modificată prin OUG nr. 25/2026, privind informarea și acordul proprietarilor, respectiv compensarea pierderilor economice. Proiectul este legat și de PNRR: aprobarea Catalogului contribuie la îndeplinirea Jalonului 34, iar ministerul a precizat că valoarea maximă a corecției financiare asociate acestui jalon este de 25,69 milioane de euro (aprox. 128 milioane lei). Proiectul de ordin a fost publicat în consultare la 3 august, dezbaterea publică a avut loc la 10 august, iar scrisoarea Clubului este datată 11 august. Pentru ferme, următorul pas practic este clarificarea în hartă: dacă ministerul confirmă includerea terenurilor semnalate la Balta Albă, trebuie stabilit ce statut și ce reguli se aplică; dacă este o eroare cartografică, aceasta ar putea fi corectată înainte de aprobarea ordinului. [...]
Crescătorii de oi amenință cu reluarea protestelor la București , inclusiv cu remorci încărcate cu bălegar și cisterne cu lapte amestecat cu aracet, pentru a forța Guvernul să intervină în criza din sectorul ovin, potrivit AgroInfo . Miza, dincolo de gestul de protest, este una operațională și de reglementare: fermierii cer un plan național „clar” pentru controlul și eradicarea pestei micilor rumegătoare (PMR), cu obiective, termene și criterii transparente de evaluare. În paralel, solicită măsuri care să ducă la reluarea fluxurilor comerciale cu ovine, atât în interiorul Uniunii Europene, cât și către țări terțe. Declarațiile îi aparțin lui Ionică Nechifor , președintele Asociației Moldoovis, care a spus pentru AGERPRES că oierii din Botoșani, împreună cu crescători din toată țara, se pregătesc să revină în stradă, după ce „nu ne bagă în seamă”. „Reluăm demersurile, până le epuizăm. De data asta ducem utilaje, bălegar, lapte cu aracet, piei de oaie, coarne de oi. Ne pregătim din timp, pentru că nu ne bagă în seamă.” Decizia, condiționată de discuția cu vicepremierul Potrivit aceleiași surse, anunțul vine cu o zi înaintea unei întâlniri la Sibiu între reprezentanții crescătorilor de ovine și caprine și vicepremierul Tanczos Barna , programată pentru vineri, 14 august. Nechifor a precizat că, în funcție de ce se discută la Sibiu, fermierii vor lua o decizie privind protestul din București. Totodată, el a afirmat că asociația a refuzat participarea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu, la întâlnire, susținând că acesta „nu mai prezintă nicio garanție pentru oieri”. În consecință, discuția ar urma să aibă loc fără șeful ANSVSA. Ce cer, concret, crescătorii de oi Solicitările prezentate în material vizează două direcții principale: stabilirea și aplicarea unui plan național pentru controlul și eradicarea PMR, cu obiective, termene și criterii transparente de evaluare; folosirea „tuturor instrumentelor instituționale” pentru reluarea fluxurilor comerciale cu ovine pe piața intracomunitară și în relația cu țările terțe. În acest moment, articolul nu oferă un calendar pentru eventualul protest din București și nici detalii despre măsurile pe care Guvernul le-ar putea propune; decizia este legată de rezultatul întâlnirii de la Sibiu. [...]
PENNY își ajustează oferta de fructe și legume după sezon și le semnalizează la raft prin simbolul 3RO , o măsură care scurtează decizia de cumpărare pentru clienți și poate crește vizibilitatea producătorilor locali în rețeaua de retail, potrivit Agro Business . Retailerul spune că sortimentul este adaptat perioadelor de recoltare și disponibilității produselor provenite de la producători din România, astfel încât marfa să ajungă la consumatori cât mai aproape de momentul natural al recoltării. În practică, oferta se modifică pe parcursul anului, în funcție de sezon. Ce găsesc clienții la raft, în funcție de recoltare În zona de legume, PENNY indică o gamă care poate include, în funcție de disponibilitate: ardei gras și capia, castraveți, dovlecei, vinete, conopidă, dar și produse de bază precum roșii, morcovi, ceapă, cartofi și varză. Oferta este completată de verdețuri și plante aromatice, între care mărar, pătrunjel, leuștean și busuioc. La fructe, sortimentul sezonier menționat include, între altele, căpșuni, mere românești, afine, zmeură și pepeni verzi, cu variații de-a lungul sezonului în funcție de cantitățile livrate de producători. Cum funcționează marcajul 3RO și de ce contează operațional Fructele și legumele de proveniență românească sunt incluse în selecția 3RO, alături de alte produse alimentare al căror ingredient principal provine din România. În magazine, acestea sunt marcate vizibil cu simbolul 3RO, pentru a fi identificate mai ușor de cumpărători. Publicația notează că un lanț de aprovizionare mai scurt poate însemna livrare mai rapidă de la producător la raft, un aspect relevant mai ales pentru produse proaspete și perisabile. În același timp, accentul pe produse aflate în perioada lor naturală de recoltare urmărește să alinieze oferta la sezonalitate. „Pentru noi, produsele românești sunt un mod de a fi aproape de gusturile și de obiceiurile românilor. Ne dorim ca fiecare client să găsească la PENNY fructe și legume proaspete, de sezon, de la producători locali – produse familiare, care își găsesc firesc locul pe masă. Să pui România pe masă e, până la urmă, o formă de dragoste”, a declarat Monica Coman , Marketing Team Leader – Advertising, PENNY | REWE România. În concluzie, sortimentul 3RO rămâne dependent de calendarul agricol și de disponibilitatea din piață, iar retailerul mizează pe semnalizarea la raft pentru a face mai simplă alegerea produselor românești, cu potențial de a susține valorificarea producției locale prin acces la o piață mai largă. [...]
Consiliul Concurenței a amendat 21 de companii din agricultură cu peste 83 de milioane de lei pentru înțelegeri care au dus, în practică, la fixarea prețurilor de revânzare ale semințelor și ale unor produse pentru protecția culturilor către fermieri, potrivit Economica . Miza economică este directă: mecanismele de tip „voucher” și clauzele contractuale au fost folosite astfel încât să limiteze concurența între distribuitori, cu efect potențial de menținere a prețurilor la un nivel mai ridicat decât într-o piață competitivă. Autoritatea arată că producătorii Pioneer Hi-Bred România, Corteva Crop Solutions ROM (fosta DuPont Romania) și Maisadour Semences România au ajuns la acorduri cu distribuitorii privind condițiile în care pot vinde sau revinde produsele. În concret, producătorii și distribuitorii ar fi stabilit prețurile de revânzare către clienții distribuitorilor (fermierii) pentru anumite produse din campaniile agricole, fie prin prevederi contractuale, fie printr-un sistem de vouchere. În sistemul de vouchere descris de Consiliul Concurenței, producătorii ofereau direct fermierilor cupoane cu produsele eligibile și reducerile aferente, iar fermierii își alegeau distribuitorul de la care cumpără. Totuși, prețul final la care fermierul achiziționa produsele folosind voucherul era stabilit anterior între producător și distribuitor. Autoritatea notează că, astfel, producătorii puteau influența nivelul prețurilor din piață, iar distribuitorii obțineau vânzări mai predictibile și, în unele cazuri, discounturi pentru participarea la campanie. „Nu suntem împotriva sistemului prin care se acordă vouchere, dar prețul recomandat de producător nu trebuie să se transforme, în practică, în preț fix, adică obligatoriu. Distribuitorii trebuie să își stabilească independent prețurile de revânzare pentru fermieri, care vor beneficia, astfel, pe deplin de concurența dintre aceștia, prin prețuri mai avantajoase prin discounturi suplimentare”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Cine a fost sancționat și cu ce sume Lista amenzilor prezentată de autoritate include, între altele: Pioneer – 14.470.239 lei Corteva – 6.322.488 lei Maisadour – 1.375.751 lei Agrii – 17.899.228 lei Agro-Est – 699.242 lei Agroind – 3.503.158 lei Agrotex – 2.262.866 lei Alcedo – 4.651.096 lei Ameropa – 4.464.529 lei Biochem – 418.249 lei Chemark – 782.354 lei Diva Sol – 1.985.311 lei Fertiagro – 1.161.761 lei First Grain – 1.438.298 lei Kwizda – 3.450.893 lei Medicago – 2.067.990 lei Merpano – 3.245.875 lei Moldova Farming Agricultura, Moldova Farming Nord și Comfert Agricultura (ca entități beneficiare ale divizării Moldova Farming SRL) – 1.621.839 lei Plantagro – 2.426.166 lei Promat – 5.415.690 lei Rodbun – 3.540.349 lei Clemență, recunoașteri și diferențe între producători și distribuitori Agricover a aplicat la programul de clemență și a primit imunitate la amendă. În plus, 15 dintre cele 21 de companii sancționate au recunoscut încălcarea Legii concurenței și au beneficiat de reduceri ale amenzilor: Pioneer, Corteva, Maisadour, Agroind, Agrotex, Alcedo, Ameropa, Biochem, Chemark, Divasol, Firstgrain, Kwizda, Moldova Farming, Promat și Rodbun. Consiliul Concurenței precizează că producătorii au avut un grad mai ridicat de implicare, deoarece au inițiat mecanismul de fixare a prețurilor. Din acest motiv, la stabilirea amenzilor au fost aplicate procente din cifra de afaceri mai mari decât în cazul distribuitorilor, majoritatea companii locale. Separat, în cazul relației dintre Monsanto România și distribuitorii săi, autoritatea spune că nu a identificat dovezi suficiente că prețurile recomandate ar fi funcționat ca prețuri fixe (obligatorii) în urma unei înțelegeri anticoncurențiale. Ce urmează: executarea amenzilor Deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, iar amenzile reprezintă venituri la bugetul de stat. Potrivit autorității, ANAF pune în aplicare decizia de sancționare și execută amenzile. [...]
