Știri
Știri din categoria România
Nivelul foarte scăzut al Dunării începe să blocheze activități economice locale, după ce portul turistic din Corabia a fost închis, iar bacul de la Bechet nu mai circulă de peste o săptămână, potrivit Antena 3. Situația este descrisă ca o „alertă pe Dunăre”, în contextul în care debitul fluviului a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, iar în unele zone ar putea fi traversat „la pas” spre Bulgaria.
Pe lângă impactul asupra transportului local și a turismului, hidrologii avertizează că debitul va continua să scadă. Specialiștii citați de publicație spun că este vorba despre un debit de „trei ori mai mic” decât media multianuală a lunii iulie și atrag atenția că problema nu se limitează la România, Dunărea traversând 10 state.
Debitele reduse au dus deja la impunerea restricțiilor de treapta a III-a pentru irigații pe sectorul Călărași–Cernavodă. Concret, măsura înseamnă furnizarea unor volume mai mici de apă către utilizatori, conform informațiilor prezentate.
Reprezentanții INHGA precizează că prognoza este actualizată zilnic, pentru un interval de maximum șapte zile, și este publică pe site-ul instituției.
Autoritățile indică faptul că, începând din 20 iulie, pe fondul precipitațiilor prognozate în bazinul Dunării, debitul la intrarea în țară ar urma să revină pe un trend ascendent, cu o estimare de aproximativ 1.900 mc/s.
În același timp, materialul notează că temperaturile ridicate și scăderea nivelurilor pe Dunăre pot amplifica fenomenele de „înflorire algală” (dezvoltarea accelerată a algelor), cu potențiale efecte asupra calității apei.
Recomandate
Finala Spania–Argentina mută atenția pe organizare și capacitatea de peste 80.000 de locuri a arenei din New Jersey , într-un meci programat duminică, de la ora 22:00 (ora României), potrivit Mediafax . Partida se joacă pe New York New Jersey Stadium și este al 104-lea meci al competiției. Spania intră în finală ca campioană a Europei și poate obține al doilea titlu mondial din istorie. Argentina, campioana mondială en titre, joacă pentru apărarea trofeului și un posibil al patrulea triumf. Parcursul Spaniei: defensivă cu un singur gol primit Spania a ajuns în ultimul act cu o defensivă care, pe durata turneului, a primit un singur gol. Echipa antrenată de Luis de la Fuente a terminat grupa pe primul loc, după: 0–0 cu Insulele Capului Verde, 4–0 cu Arabia Saudită, 1–0 cu Uruguay. În fazele eliminatorii, Spania a trecut de Austria (3–0), apoi a câștigat la limită cu Portugalia în optimi (1–0) și cu Belgia în sferturi (2–1), ambele meciuri fiind decise pe final de golurile lui Mikel Merino. În semifinale, a învins Franța cu 2–0. Traseul Argentinei: meciuri cu reveniri și rolul lui Messi Argentina a avut un drum mai dificil spre a doua finală consecutivă. În grupe, a câștigat cu Algeria (3–0), Austria (2–0) și Iordania (3–1), iar Lionel Messi a marcat 6 goluri în cele trei partide. În eliminatorii, sud-americanii au trecut de Capul Verde cu 3–2 după 120 de minute, apoi au întors cu Egiptul de la 0–2 în ultimele minute pentru 3–2. În sferturi, au învins Elveția cu 3–1 după prelungiri. În semifinale, Argentina a revenit cu Anglia, marcând în minutele 85 (Enzo Fernandez) și 90+2 (Lautaro Martinez), pentru a ajunge la a șaptea finală din istoria naționalei. Arena și arbitrul: capacitate de peste 80.000 și un central cu finale europene Finala este găzduită de New York New Jersey Stadium, o arenă inaugurată în 2010, cu o capacitate de peste 80.000 de locuri. Stadionul a mai găzduit finala Campionatului Mondial al Cluburilor dintre Chelsea și PSG și, la această ediție, a fost deja scena a șapte partide, inclusiv victoria Franței cu 3–0 în fața Suediei și eliminarea Braziliei de către Norvegia. FIFA l-a desemnat pe slovenul Slavko Vinčić la centru. El este arbitru FIFA din 2010 și a condus, între altele, finala Europa League din 2022 (Eintracht Frankfurt – Rangers) și finala Ligii Campionilor din 2024, câștigată de Real Madrid în fața Borussiei Dortmund. [...]
FIFA riscă un conflict cu regimul de sancțiuni dacă distribuie bani din veniturile Cupei Mondiale către cluburi rusești controlate sau finanțate de entități aflate sub sancțiuni, potrivit Antena 3 , care citează o investigație Follow the Money preluată de Kyiv Independent. Miza este mecanismul prin care FIFA compensează cluburile pentru participarea jucătorilor la turneul final: prin „ Programul FIFA de beneficii pentru cluburi ”, federațiile naționale primesc fonduri și le distribuie cluburilor ai căror jucători au evoluat la Cupa Mondială pentru echipele lor naționale. Investigația avertizează că astfel de transferuri pot intra în coliziune cu sancțiunile internaționale, dacă ajung să avantajeze direct sau indirect persoane ori entități sancționate de SUA sau UE. Ce s-a întâmplat deja după Qatar 2022 Potrivit investigației citate, plăți către cluburi rusești au fost făcute și după Cupa Mondială din 2022. Exemplele menționate includ: Zenit Sankt Petersburg : aproape 500.000 de dolari (aprox. 2,3 milioane lei ), în pofida legăturilor cu Gazprombank și Gazprom, companie aflată sub sancțiuni; Dinamo Moscova, ȚSKA Moscova, Rubin Kazan și Lokomotiv Moscova : sume de până la 361.000 de dolari (aprox. 1,7 milioane lei ), deși proprietari, sponsori principali sau conducători ar fi fost sancționați de SUA ori UE. În total, cluburile rusești ar fi primit 1,2 milioane de dolari (aprox. 5,5 milioane lei ) prin intermediul Federației Ruse de Fotbal, condusă de Aleksandr Diukov, descris ca director Gazprom sancționat personal de Statele Unite. De ce contează: riscul de încălcare a sancțiunilor și expunerea FIFA Investigația indică faptul că noi plăți sunt așteptate după Cupa Mondială din 2026 , ceea ce redeschide problema conformității cu sancțiunile. Avocata Heleen Over de Linden (Țările de Jos) a declarat pentru Follow the Money că nu poate fi transferată „absolut nicio sumă” dacă aceasta ajunge să avantajeze, direct sau indirect, o persoană sau o entitate sancționată. FIFA are sediul în Elveția, iar organizația trebuie să respecte regimul de sancțiuni aplicat de autoritățile elvețiene; Elveția a preluat o mare parte dintre sancțiunile UE împotriva Rusiei, potrivit articolului. Context: cluburi și entități menționate Printre cluburile care „ar urma” să primească bani este menționat Spartak Moscova , descris ca fiind controlat de Lukoil . Articolul notează că Lukoil a fost sancționat de administrația Trump, în contextul presiunilor asupra Moscovei legate de negocierile de pace privind războiul din Ucraina. Separat, materialul amintește o altă investigație Follow the Money, potrivit căreia FIFA ar fi făcut presiuni asupra unor cluburi europene să achite către cluburi din Rusia sume restante pentru transferuri, în pofida riscului de încălcare a sancțiunilor. Ce urmează Conform informațiilor prezentate, noi plăți către cluburi sunt așteptate după încheierea Cupei Mondiale din 2026 , iar întrebarea centrală rămâne dacă fluxurile financiare pot fi structurate astfel încât să nu încalce sancțiunile sau să nu ajungă, chiar indirect, la entități sancționate. Articolul nu precizează un răspuns sau o poziție oficială a FIFA pe acest punct. [...]
Ministrul Mediului spune că lărgirea plajelor, în forma actuală, nu mai poate fi întoarsă din drum , proiectul fiind „la 95-99% finalizat”, iar discuția se mută acum pe măsuri de operare și amenajare care să facă plajele utilizabile în sezon, potrivit Antena 3 . Diana Buzoianu a declarat vineri, la Constanța, că proiectul de combatere a eroziunii era necesar, dar „nu la nivelul la care a fost făcut”, descriind situația de acum drept „un deșert până să ajungem la apă”. Declarațiile vin pe fondul nemulțumirilor turiștilor legate de plajele lărgite și de calitatea nisipului, despre care se spune că nu mai este fin și este plin de scoici sparte, informație atribuită de Antena 3 agenției Agerpres. Ce înseamnă „proiect aproape finalizat” pentru deciziile din sezon Ministrul afirmă că, odată ajuns la final, proiectul nu mai permite o revenire la situația anterioară, ceea ce împinge autoritățile spre soluții de administrare și amenajare, nu de redesenare a intervenției. „Eu cred că nu trebuia făcut la modul la care a fost făcut, dar proiectul este pe ultimii metri (...), nu mai avem cum să ne întoarcem acum, pentru că este la 95-99% finalizat.” Întrebată cine răspunde pentru „sabotajul” litoralului, Buzoianu a spus că nu are un răspuns privind persoana responsabilă pentru modul în care a fost gândită oportunitatea proiectului. Măsurile anunțate: curățenie, funcționalități și ghid de amenajare pe fâșii Pe termen scurt, ministerul indică drept direcție creșterea capacității de curățenie pe plaje și organizarea lor pe zone, împreună cu Ordinul Arhitecților, astfel încât plajele foarte late să rămână practic utilizabile. Buzoianu a menționat că anul acesta „zonele cu alge sunt mult mai puține” și că se încearcă curățarea lor seară de seară, cu echipe în teren. În paralel, ministerul lucrează la un ghid (asumat de minister și aprobat de Ordinul Arhitecților) care ar urma să recomande, pentru fiecare fâșie de plajă, o structură cu funcțiuni distincte, inclusiv: zonă de umbră (despre care spune că „acum nu există”), zonă de utilități, zonă de beach-baruri, zonă de șezlonguri, zonă liberă. Limitările recunoscute: nisipul „fin” nu are soluție rapidă Ministrul a spus că nu poate oferi „un răspuns favorabil” privind mărunțirea nisipului pentru a reveni la calitatea de dinainte, sugerând că această problemă nu are, cel puțin acum, o soluție simplă la îndemâna autorităților. În ceea ce privește lucrările de înnisipare, Buzoianu a afirmat că prestatorul de servicii a respectat condițiile stabilite de autorități la momentul licitației. Tot vineri, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor a avut o întâlnire de lucru la sediul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea – Litoral, pe tema măsurilor din sezonul estival pe litoralul românesc. [...]
Emisiile de carbon ale Microsoft, Amazon și Google au depășit într-un singur an nivelul total al României , pe fondul expansiunii accelerate a centrelor de date pentru inteligență artificială și servicii cloud, potrivit Antena 3 , care citează o analiză The Guardian și rapoartele de sustenabilitate ale companiilor. În anul financiar încheiat în martie 2026, cele trei grupuri au raportat emisii cumulate de 119 milioane mTCO₂e (tone metrice echivalent dioxid de carbon), față de circa 101 milioane mTCO₂e în anul precedent. Prin comparație, emisiile totale de gaze cu efect de seră ale României sunt estimate la aproximativ 101,8 MtCO₂e, conform worldometers, menționat în material. De ce contează: boom-ul AI mută presiunea climatică în infrastructura digitală Creșterea emisiilor este asociată cu cererea mai mare pentru servicii cloud (stocare de date și rularea de servere), alimentată de antrenarea și operarea chatbot-urilor și a altor produse bazate pe inteligență artificială. În practică, extinderea infrastructurii de centre de date devine un factor major de creștere a amprentei de carbon pentru giganții tehnologici. Cecilia Rikap, profesoară de economie la University College London , pune sub semnul întrebării mesajele de „cloud ecologic” și atrage atenția asupra unui efect secundar: companiile care migrează în cloud își pot „externaliza” amprenta de carbon digitală către furnizorii mari, ceea ce face mai dificilă evaluarea impactului real la nivel de economie. „Afirmațiile Microsoft, Amazon și Google despre faptul că cloud-ul lor este ecologic și sustenabil reprezintă o strategie de marketing. Guvernele ar trebui să țină cont de această amprentă de carbon în creștere atunci când aceleași companii oferă soluții de inteligență artificială pentru a aborda criza ecologică.” Cum arată creșterile raportate de fiecare companie În rapoartele anuale de sustenabilitate publicate în ultimele săptămâni, companiile indică majorări ale emisiilor, cu explicații legate de extinderea infrastructurii și de lanțurile de aprovizionare: Microsoft : +25% într-un an, până la 20 de milioane de tone CO₂e , creștere „determinată în principal de extinderea infrastructurii centrelor de date”. Google : +18% într-un an, pe fondul creșterilor din lanțul de aprovizionare care au susținut extinderea rapidă a afacerii. Amazon : +16% la emisiile totale și +20% la emisiile din lanțul de aprovizionare, care includ construirea centrelor de date; compania își menține ținta de emisii nete zero în 2040. Materialul notează că Microsoft, Google și Amazon au fost contactate pentru comentarii. Investiții masive și consum de energie în creștere Pe lângă emisiile raportate, presiunea vine și din consumul de electricitate. Uptime Institute estimează că proiectele mari de centre de date anunțate anul trecut ar consuma 1,3% din consumul mondial de energie electrică , aproape dublând cererea actuală a centrelor de date; majoritatea noii cereri ar urma să vină din SUA, potrivit aceleiași surse. În paralel, cele mai mari companii de tehnologie sunt descrise ca fiind pe cale să cheltuiască 765 de miliarde de dolari (aprox. 3.500 de miliarde de lei) într-un singur an, în mare parte pentru construirea de centre de date pentru AI, în locații care includ Norvegia și North Tyneside. Ținte „net zero”, dar cu o traiectorie mai dificilă Deși toate cele trei companii își mențin obiectivele de emisii nete zero (Google și Microsoft până în 2030, Amazon până în 2040), articolul indică o „inversare drastică” față de eforturile anterioare de reducere a emisiilor, pe măsură ce investițiile în AI accelerează. Shaolei Ren, profesor de inginerie electrică la Universitatea din California, Riverside, este citat spunând că majorările emisiilor totale sunt „puternic corelate” cu investițiile în inteligență artificială. [...]
Norvegia–Anglia devine un test de gestionare a „resursei Haaland” , după ce stafful naționalei nordice a construit un program special de odihnă și antrenamente pentru a-l menține în formă la Cupa Mondială, potrivit Mediafax . Sfertul de finală este programat duminică, la Miami, de la ora 0:00 (ora României). Erling Haaland a spus, înaintea meciului, că duelul cu Anglia este „probabil cel mai important meci” din cariera sa, în contextul în care Norvegia încearcă o calificare istorică în penultimul act al competiției. Planul Norvegiei: odihnă și antrenamente adaptate Selecționerul Stale Solbakken a lucrat împreună cu stafful medical la un program de pregătire menit să îl țină pe atacant la un nivel ridicat pe durata turneului. Concret, planul a inclus perioade de odihnă și antrenamente adaptate, iar Haaland a fost menajat inclusiv: în meciul amical cu Suedia, înainte de turneul final; în partida cu Franța din faza grupelor, când calificarea era deja asigurată. Forma lui Haaland la turneul final și componenta mentală Atacantul traversează o perioadă foarte bună la Cupa Mondială, cu șapte goluri în patru meciuri, după ce a fost menajat în ultimul joc din grupe. Haaland a insistat și asupra recuperării mentale într-un sezon foarte încărcat: „Cred că este important să te deconectezi într-un sezon care durează 11 luni și în care joci 65 sau 66 de meciuri. Este important să faci și alte lucruri, să îți limpezești mintea și să te relaxezi așa cum îți place.” El a mai spus că încearcă să păstreze o atmosferă relaxată în lot, inclusiv prin umor și timp petrecut cu colegii. Miza sportivă imediată Norvegia a ajuns în premieră în sferturile de finală la o ediție a Cupei Mondiale, iar meciul cu Anglia, de la Miami, este următorul pas într-o posibilă calificare istorică în semifinale. [...]
Patru vedete sunt despărțite de două goluri în cursa pentru „ Gheata de Aur ” , un scenariu rar care poate influența direct strategiile echipelor în fazele eliminatorii, unde fiecare minut jucat și fiecare pasă decisivă devin criterii de departajare, potrivit Antena 3 . La Cupa Mondială 2026 , Lionel Messi conduce clasamentul marcatorilor cu opt goluri, urmat de Kylian Mbappé și Erling Haaland, fiecare cu câte șapte, în timp ce Harry Kane are șase. În contextul în care „Gheata de Aur” se decide în primul rând la numărul de goluri, apoi la pase decisive și, la nevoie, la minutele jucate, diferențele mici dintre cei patru cresc miza fiecărei faze decisive. Un element care face această ediție atipică este apropierea de pragul de 10 goluri, o performanță rară în istoria competiției. Materialul notează că doar opt jucători reușiseră anterior să marcheze opt sau mai multe goluri la o singură Cupă Mondială, iar Messi s-a alăturat acestei liste în 2026, în timp ce ceilalți trei sunt aproape de aceeași bornă. Cum se poate decide trofeul: goluri, pase decisive, minute Regulile de departajare pot schimba calculele echipelor și ale jucătorilor: premiul merge la jucătorul cu cele mai multe goluri; dacă există egalitate, contează numărul de pase decisive; dacă egalitatea persistă, câștigă jucătorul cu cele mai puține minute jucate. În acest moment, Mbappé are două pase decisive, Messi și Kane au câte una, iar Haaland este prezentat drept lider la eficiență, dar fără avantajul paselor decisive într-un posibil scenariu de egalitate. Profilurile celor patru: eficiență vs. volum vs. minute Antena 3 trece în revistă indicatori care pot conta în final: Kylian Mbappé (Franța): 7 goluri, 2 pase decisive, 441 de minute jucate; 26 de șuturi, 17 pe poartă, rată de transformare 26,9%. Erling Haaland (Norvegia): 7 goluri, 360 de minute jucate; rată de transformare 38,9% (cea mai mare dintre cei patru), 18 șuturi, 12 pe poartă; xG 4,3 (xG = „goluri așteptate”, un indicator statistic al calității ocaziilor). Lionel Messi (Argentina): 8 goluri, 410 minute jucate; 29 de șuturi, 17 pe poartă, rată de transformare 27,6%; xG 5,02. Harry Kane (Anglia): 6 goluri, 1 pasă decisivă, 443 de minute jucate; 19 șuturi, 10 pe poartă, rată de transformare 31,6%; două penalty-uri transformate; xG 3,4. În spatele lor există urmăritori cu câte patru goluri (Ousmane Dembélé, Mikel Oyarzabal și Jude Bellingham), însă materialul apreciază că este puțin probabil să recupereze diferența față de lideri. În termeni practici, cursa rămâne deschisă nu doar prin numărul de goluri, ci și prin criteriile secundare: pasele decisive și minutele jucate pot deveni decisive dacă diferențele se strâng în meciurile următoare. [...]
