Știri
Știri din categoria Agricultură
Restricțiile de apă se extind în 133 de localități din 14 județe, iar ANAR avertizează că zonele cu deficit hidrologic intră deja pe trepte de limitare care pot ajunge până la furnizare „în regim restricționat”, potrivit Economica. Situația are implicații directe pentru agricultură și pentru activitățile economice locale, în special în bazine tradițional expuse secetei.
Pe lângă localitățile alimentate prin sisteme centralizate, sunt afectate și 92 de localități care se alimentează din puțuri și fântâni, majoritatea (55) din județul Botoșani, conform datelor citate.
Purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR), Ana-Maria Agiu, spune că restricțiile apar în regiuni „deficitare din punct de vedere hidrologic”, vulnerabile la secetă, în bazinele Crișanei, Olteniei, Moldovei și Munteniei.
În funcție de severitate, localitățile pot intra pe mai multe niveluri:
ANAR indică faptul că debitul Dunării era vineri de 1.400 mc/s și ar urma să se mențină până la 12 august, iar din 13 august prognoza arată o creștere până la 1.450 mc/s. Reprezentanta instituției a explicat că staționarea și ușoara creștere sunt „o veste bună”, în condițiile unui regim deficitar de precipitații atât pe sectorul românesc, cât și în bazinul superior al fluviului, inclusiv pe afluenți precum Sava, Drava și Morava.
În zona Cernavodă, nivelul Dunării era vineri de -218 cm, similar cu 3 august, ceea ce „a câștigat cel puțin 4 zile” pentru menținerea unor cote minime necesare în zonă. ANAR menționează și intervenții la Izvoarele, care au încetinit scăderea nivelului, inclusiv operațiuni cu patru barje și inundare controlată, cu durata de trei-patru ore per operațiune, pentru a ridica nivelul „cu câțiva centimetri”.
„Scopul acestei intervenții este acela de a reuși să creștem nivelul Dunării în zona Cernavodă cu câțiva centimetri. Fiecare creștere de nivel este un timp câștigat pentru funcționarea centralei.”
Monitorizarea hidrologilor indică faptul că la 5 august, 12 stații hidrometrice din județul Bihor au înregistrat noi minime istorice ale debitelor. Printre exemplele menționate se numără:
În ansamblu, datele ANAR conturează o presiune în creștere asupra resursei de apă, cu efecte care se văd atât în alimentarea populației, cât și în disponibilitatea apei în zone agricole și în funcționarea infrastructurii dependente de debite și cote minime.
Recomandate
Debitul Dunării a coborât la un nou minim istoric, iar staționarea la acest nivel până cel puțin pe 12 august ridică presiunea pe operațiunile de transport fluvial și pe gestionarea resurselor de apă , în condițiile în care autoritățile iau în calcul inclusiv scufundarea controlată a unei barje pentru a menține condiții de navigație, potrivit Economica . Dunărea înregistrează un debit de 1.400 mc/s, iar acest nivel minim ar urma să se mențină „staționar” până cel puțin pe 12 august, a explicat într-un mesaj video Ana-Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) , informație relatată de Agerpres. La Cernavodă, nivelul este de -218 cm și ar urma să ajungă la -228 cm pe 12 august, adică o scădere de 10 cm. În același timp, ANAR indică faptul că, față de prognoza de luni, ritmul de scădere ar fi mai lent, ceea ce ar însemna „trei-patru zile în plus” pentru menținerea debitelor minime necesare funcționării în siguranță a centralei de la Cernavodă . Din monitorizarea de joi, nivelul Dunării a scăzut în ultima zi cu 2 cm. Măsuri pe Dunăre: barje și evaluări stricte de siguranță Pe componenta operațională, ANAR anunță că a fost finalizată încărcarea ultimei barje și că este luată în calcul scufundarea a cel puțin uneia dintre ele. Instituția precizează însă că astfel de operațiuni sunt evaluate „foarte strict” la fața locului și trebuie să respecte cerințele de siguranță ale manevrelor și ale personalului. Restricții la apă în țară și semne de secare pe râuri Dincolo de Dunăre, ANAR semnalează un regim hidrologic deficitar la nivel național, în special în bazinele Crișanei, Olteniei, Munteniei și Moldovei, iar în Crișana sunt sectoare de râuri cu fenomene de secare și debite sub necesar. Potrivit monitorizării instituției (cu date până la finalul lunii iulie), 80 de localități din 12 județe au restricții de alimentare cu apă în sistem centralizat. Exemplele menționate includ: Neamț – 26 de localități Bihor – 15 localități Bacău – 10 localități Galați – 8 localități Vaslui – 8 localități Maramureș – 7 localități Pentru localitățile fără sisteme centralizate (alimentare din puțuri și fântâni), ANAR indică 61 de localități din trei județe : Botoșani (55), Gorj (3) și Iași (3). Coeficientul de umplere în principalele 40 de lacuri este, în prezent, de 71%, conform aceleiași surse. [...]
Randamentul de 6,4 t/ha la rapiță ridică miza economică pe hectar într-un sezon în care media estimată pentru România este de circa 3,08 t/ha, iar diferența de producție se traduce direct în valoare brută mai mare, potrivit Agronet . Ferma Agrostaver SRL , exploatație de aproximativ 1.400 de hectare din județele Galați și Brăila, administrată de Ingrid Staver , a raportat în 2026 o producție de 6,4 tone/ha cu hibridul PT315 și aproximativ 6 tone/ha cu PT314. La acest nivel, producția fermei ajunge la aproximativ 83% din recordul mondial cunoscut la rapiță, de 7,71 t/ha, stabilit în Marea Britanie la recolta din 2025. Diferența față de record este de 1,31 t/ha, iar față de media prognozată pentru România, randamentul este de peste două ori mai mare. Ce înseamnă, în bani, diferența de randament Agronet folosește ca reper o cotație oficială de aproximativ 481,49 euro/tonă (marfă cu plecare din siloz, media națională pentru 27 iulie–2 august 2026, pe baza datelor Comisiei Europene disponibile prin Bursa Agronet). La același preț de referință, valoarea brută orientativă pe hectar crește puternic odată cu randamentul: 3,08 t/ha: aproximativ 1.483 euro/ha 6,4 t/ha: aproximativ 3.082 euro/ha Diferența dintre 3,08 și 6,4 t/ha înseamnă aproape 1.600 euro/ha în plus la valoarea brută a producției, fără a include costurile (sămânță, fertilizare, protecția plantelor, motorină, lucrări, finanțare, recoltare și transport). Publicația subliniază că aceste valori nu reprezintă profit, dar arată de ce rapița poate deveni o cultură cu miză majoră atunci când tehnologia împinge randamentul mult peste medie. Performanță obținută în condiții de stres în vegetație Rezultatul este cu atât mai relevant cu cât sezonul a inclus episoade de stres. Ingrid Staver afirmă că, în perioada înfloririi, ferma a avut aproximativ o săptămână cu temperaturi nocturne care au coborât până la minus 7°C. „Ceea ce ne-a impresionat cel mai mult a fost rezistența lor la îngheț. În perioada înfloririi, am avut o săptămână întreagă cu temperaturi nocturne de până la -7°C, iar acești hibrizi și-au revenit mai bine decât orice altă varietate de rapiță pe care am cultivat-o.” În același sezon au avut loc și două furtuni puternice; una a produs pagube importante la loturile de producere a semințelor de porumb din zonă, însă cultura de rapiță „și-a păstrat silicvele închise până la recoltare”, conform relatării din articol. Context: de la „vârf” la repetabilitate Agronet notează că exploatația depășise 5 t/ha la rapiță în 2025, iar în 2026 a urcat la 6–6,4 t/ha. Din perspectivă economică și operațională, mesajul central nu este doar cifra maximă, ci faptul că ferma a crescut randamentul de la un sezon la altul, ceea ce sugerează o tehnologie care poate fi consolidată, nu doar un rezultat izolat. Într-un an în care randamentul mediu estimat pentru România este în jur de 3 t/ha, pragul de peste 6 t/ha mută comparația de la nivel local la unul european, cu implicații directe asupra valorii obținute pe hectar. [...]
Prețurile alimentelor pe piețele internaționale au urcat în iulie la cel mai ridicat nivel din ianuarie 2023 , pe fondul riscurilor geopolitice și al fenomenelor meteo extreme care apasă simultan pe producție și pe lanțurile de transport, potrivit Biziday , care citează datele Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. Indicele FAO al prețurilor alimentare (care urmărește principalele produse alimentare tranzacționate global) a crescut cu 0,6% față de iunie. Chiar și așa, nivelul rămâne cu aproximativ 18% sub recordul din martie 2022, atins imediat după invazia Rusiei în Ucraina. Cerealele, principalul motor al scumpirilor Cea mai mare contribuție la creșterea din iulie a venit din cereale. Grâul s-a scumpit cu aproape 6% într-o singură lună, pe fondul temerilor că războiul ar putea perturba din nou exporturile din regiunea Mării Negre, dar și al valurilor de căldură din mai multe țări producătoare, care au redus perspectivele recoltelor. Și porumbul a crescut, inclusiv din cauza secetei și a temperaturilor ridicate din unele zone agricole importante ale Statelor Unite. Uleiuri vegetale și zahăr: efecte în lanț din energie și biocombustibili Prețurile uleiurilor vegetale au ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Uleiul de palmier și cel de soia s-au scumpit pe fondul cererii mari și al creșterii prețului petrolului. FAO explică mecanismul: când petrolul se scumpește, producția de biocombustibili din uleiuri vegetale devine mai rentabilă, ceea ce reduce cantitățile disponibile pentru consum alimentar și împinge prețurile în sus. Zahărul s-a scumpit cu peste 5% față de luna precedentă, pe fondul secetei și temperaturilor ridicate din Europa și Asia, care ridică semne de întrebare privind viitoarele recolte. În paralel, Brazilia – cel mai mare producător mondial – direcționează o parte mai mare din trestia de zahăr către producția de etanol (combustibil amestecat în benzină), reducând cantitatea de zahăr disponibilă pe piață. Unde s-au văzut ieftiniri și ce semnal dă FAO pentru lunile următoare În contrast, carnea și produsele lactate s-au ieftinit ușor: prețurile la carne au scăzut cu aproape 3%, pe fondul unei oferte mai mari și al unei cereri mai slabe în unele regiuni, iar lactatele au înregistrat, de asemenea, o ușoară scădere. Economistul-șef al FAO a avertizat în această săptămână că lumea ar putea intra într-o nouă perioadă de scumpire a alimentelor, pe fondul combinației dintre războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu și fenomenul climatic El Niño , care ar reduce producția agricolă și ar crește costurile, cu potențial de transfer în prețuri mai mari pentru consumatori în lunile următoare. Pentru detalii, FAO publică metodologia și actualizările indicelui aici: FAO . [...]
România încearcă să deschidă un coridor de tranzit prin Turcia pentru exportul de ovine , cu obiectiv imediat pe carcase și, pe termen mediu și lung, pe animale vii, pentru acces mai facil la piețele din Orientul Mijlociu, potrivit AgroInfo . O delegație a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) și a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), condusă de viceprim-ministrul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, a avut consultări la Ankara cu Ministerul Agriculturii și Silviculturii din Turcia. Discuțiile au vizat consolidarea cooperării agroalimentare și, în mod special, facilitarea exportului și tranzitului produselor românești din carne de ovine și al animalelor vii prin teritoriul Turciei. În întâlnirea bilaterală cu ministrul turc İbrahim Yumaklı, partea română a pus accent pe un traseu de tranzit care să permită, în primă fază, transportul carcaselor de ovine, iar ulterior și al animalelor vii, pentru a ajunge mai ușor pe piețele din Orientul Mijlociu. „Pentru România, obiectivul imediat este înlesnirea tranzitului pentru carcase de ovine, iar pe termen mediu și lung a tranzitului animalelor vii, pentru a avea acces pe piețele din Orientul Mijlociu”, a precizat Tánczos Barna. Componenta sanitar-veterinară, decisivă pentru tranzit Un element central al discuțiilor a fost colaborarea sanitar-veterinară, în contextul unor riscuri de boală care pot bloca sau întârzia fluxurile comerciale. Conform declarațiilor ministrului, Turcia s-a confruntat anul trecut cu scrapie, iar România gestionează în prezent pesta micilor rumegătoare , iar cele două părți au discutat despre învățarea din experiența reciprocă și acțiuni comune de prevenire și combatere. După întâlnirea la nivel ministerial, autoritățile sanitar-veterinare din cele două țări au continuat discuțiile tehnice privind condițiile necesare pentru facilitarea tranzitului. Negocierile pentru identificarea soluțiilor urmează să continue și săptămâna viitoare. Ce alte schimburi comerciale au fost discutate Pe lângă ovine, în cadrul întrevederii s-a discutat și despre produse agroalimentare românești de interes pentru piața turcă, în special legume și produse lactate. Totodată, partea turcă și-a manifestat interesul pentru exportul de bovine și carne de vită din România, iar MADR ar urma să sprijine fermierii români în stabilirea de contacte comerciale cu parteneri din Turcia. [...]
Vântul puternic și canicula reduc fereastra de lucru în câmp în dimineața de 7 august, cu risc operațional ridicat în special în Moldova și Crișana , unde intervențiile sensibile (tratamente, intrări pe parcelă, transport) ar trebui amânate sau făcute doar după verificare locală, potrivit Agronet . La nivel național, publicația indică temperaturi maxime pentru fereastra de lucru care urcă spre 31,5–35,5°C, iar prioritatea până la prânz este siguranța operațiunilor. Unde este riscul cel mai mare și ce înseamnă pentru lucrări În Moldova, combinația de cer parțial noros, probabilitate de precipitații și semnal de vânt puternic susține „o abordare restrictivă”, cu recomandarea de a nu porni lucrări în câmp fără confirmare în teren. În Crișana, deși dimineața este senină, riscul regional este descris ca sever, iar „nu există un interval clar pentru tratamente”, pe fondul vântului și temperaturilor ridicate. Și în restul țării, vântul „de urmărit” apare ca factor de risc pentru lucrările de dimineață: Banat, Maramureș, Transilvania, Muntenia, Oltenia și zona montană, în timp ce în Dobrogea și București-Ilfov limita principală devine canicula, care scurtează rapid intervalul util de lucru. Decizii practice: ce se amână și ce se prioritizează Recomandările operaționale sintetizate în buletin vizează, în principal, reducerea expunerii la risc înainte de prânz: Tratamente : amânare în regiunile cu vânt de urmărit, ploi probabile sau temperaturi în creștere; în Muntenia și București-Ilfov pot exista doar intervale locale foarte scurte , care trebuie verificate înainte de aplicare. Recoltare și transport : pornire doar după controlul vântului, umezelii și accesului pe parcelă; în Moldova și Maramureș este indicat un risc operațional mai ridicat . Irigare : prioritară în Banat, Crișana, Muntenia și Oltenia, dar decizia rămâne condiționată de verificarea solului și a culturii. Furaje (lucernă, cosit, balotat) : dimineața nu trebuie tratată ca „fereastră sigură” fără confirmarea uscării reale și a stabilității vremii, mai ales în zonele cu umiditate/instabilitate. La ce să se uite fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz, Agronet recomandă monitorizarea intensificării vântului, apariției averselor locale și a ritmului de creștere a temperaturii spre reperele de la 11:00–12:00, cu reconfirmarea în teren a stării frunzei, a solului și a accesului înainte de tratamente, recoltare, transport sau lucrări cu utilaje. [...]
Pagubele provocate de ciori în culturile de floarea-soarelui ajung până la 90% , iar fermierii spun că pierderile se traduc direct în mii de lei pe hectar, în condițiile în care metodele de alungare funcționează doar temporar, potrivit Euronews . Problema este semnalată în mai multe județe – Ialomița, Buzău, Dolj și Iași – unde agricultorii reclamă distrugeri masive ale producției, în unele zone chiar în proporție de 90%. Specialiștii citați de publicație spun că situația „nu pare să aibă vreo rezolvare” rapidă, deoarece păsările se adaptează repede la metodele de speriere și revin pe câmp. Impact economic: producții prăbușite și pierderi de cel puțin 2.000 lei/ha Ion Notingăr, fermier din județul Iași, spune că lucrează 320 de hectare de floarea-soarelui, iar în funcție de amplasament parcelele sunt afectate între 30% și 80%. În unele puncte, gradul de dăunare se apropie de 90%. „Dăcă scoatem 200 de kilograme de floarea soarelui la hectar. În condițiile în care, normal, noi trebuia să scoatem 4.000-4.500 la hectar.” Fermierul estimează pierderile și în bani: „Dacă socotim o pierdere de 30 la sută, înseamnă undeva la fiecare hectar cel puțin 2.000 de lei.” Impact operațional: alungarea păsărilor cere prezență permanentă, dar efectul e limitat Fermierii încearcă să alunge ciorile cu zgomot, petarde și „tunuri anti păsări”, însă efectul este de scurtă durată, pentru că păsările pleacă și revin. „În fiecare dimineață, noi suntem nevoiți a ne deplasa cu petarde, cu tun anti păsări din tarla în tarla.” Denis Țopa, profesor universitar la Facultatea de Agricultură (USV Iași) , afirmă că păsările se adaptează imediat, iar „soluția” ar fi prezența omului cât mai des în teren, deoarece ciorile „nu au dușmani naturali” și se sperie în principal de oameni. Același specialist avertizează că și graurii pot produce pagube mari și că, odată ce identifică o sursă bună de hrană, revin constant. Cadru de reglementare: vânătoare permisă din 15 august, cu cotă de 90 de păsări Potrivit informațiilor din material, ciorile vor putea fi vânate în intervalul 15 august – 31 ianuarie, iar cota de vânat este de 90 de păsări. Pentru mulți fermieri, termenul este însă „prea îndepărtat”, în condițiile în care atacurile au loc acum, iar pagubele se acumulează rapid. În lipsa unei soluții eficiente pe termen scurt, agricultorii rămân, practic, cu costuri suplimentare de pază și cu producții diminuate, în timp ce stolurile mari – descrise de fermier ca fiind de „5.000-6.000” de păsări – pot compromite o parcelă într-un interval scurt. [...]
