Știri
Știri din categoria Agricultură
Parlamentul European a agreat reguli care pot schimba negocierea prețurilor la poarta fermei, prin contracte scrise obligatorii și formule de preț care să țină cont de costurile reale de producție, potrivit Agrointel. Europarlamentarul Gabriela Firea spune că a fost adoptat un acord provizoriu negociat cu Consiliul UE, cu obiectivul de a întări poziția fermierilor în lanțul agroalimentar.
Miza economică este reducerea dezechilibrului de putere dintre producători și actorii mari din lanțurile de aprovizionare, într-un context de creștere a costurilor de producție. Firea susține că noile reguli ar trebui să ofere „o protecție sporită” agricultorilor și condiții comerciale mai echitabile.
Acordul provizoriu include, conform informațiilor prezentate, câteva instrumente cu impact direct asupra modului în care se încheie tranzacțiile:
Pe lângă componenta contractuală, acordul prevede măsuri pentru creșterea transparenței pe piața agroalimentară, o etichetare mai clară a originii produselor alimentare și standarde de piață descrise ca mai echitabile atât pentru producători, cât și pentru consumatori.
Noile prevederi ar urma să fie implementate la nivelul Uniunii Europene după finalizarea procedurilor legislative și adoptarea formei finale a actului normativ. Publicația nu indică un calendar sau termene concrete pentru intrarea în vigoare.
Recomandate
Parlamentul European a relaxat regimul pentru o parte din plantele obținute prin noi tehnici genomice , o schimbare de reglementare care poate accelera introducerea pe piață a unor culturi mai rezistente la secetă și dăunători, cu efecte directe asupra costurilor și planificării în agricultură, potrivit Mediafax . Noile prevederi, convenite provizoriu între Parlament și Consiliu în decembrie 2025 și adoptate acum de Parlamentul European, schimbă logica de reglementare: accentul se mută de la metoda de obținere la „rezultatul genetic final” al plantei. Ținta declarată este facilitarea accesului fermierilor la plante care pot reduce nevoia de pesticide și pot crește producțiile, în contextul presiunilor climatice. Două categorii, două regimuri de piață Regulile împart plantele obținute prin noile tehnici genomice (NGT) în două categorii, cu consecințe diferite pentru autorizare și utilizare: NGT-1 : plante cu un număr limitat și un tip restrâns de modificări genetice, care „ar fi putut apărea și prin metode convenționale de ameliorare”. După verificarea criteriilor, acestea vor fi tratate similar culturilor convenționale . Totuși, la cererea Parlamentului, plantele proiectate pentru toleranță la erbicide sau pentru producerea de substanțe insecticide nu vor putea fi încadrate la NGT-1. NGT-2 : plante cu modificări genetice mai complexe sau mai ample, care rămân sub regulile stricte aplicate organismelor modificate genetic , inclusiv evaluare de risc și autorizare înainte de comercializare în UE. Regulile se vor aplica atât plantelor dezvoltate în UE, cât și celor importate. Mediafax notează că, în afara Uniunii, există deja produse realizate din plante NGT aflate pe piață sau în stadii avansate de dezvoltare, precum grâul cu conținut redus de gluten, cartofii rezistenți la agenți patogeni și porumbul tolerant la secetă. Etichetare, trasabilitate și opțiuni pentru statele membre Pentru NGT-2 , trasabilitatea completă și etichetarea rămân obligatorii , iar statele membre vor putea restricționa sau interzice cultivarea acestor plante chiar dacă au fost autorizate la nivel european. În cazul soiurilor care conțin sau provin din NGT-1 , acestea vor fi incluse într-o bază publică de date a UE , iar sacii de semințe și materialul de reproducere vor trebui etichetați ca NGT-1, pentru ca fermierii să poată lua decizii informate. Regulile urmăresc și orientarea tehnologiilor către obiective de sustenabilitate (rezistență la schimbările climatice și la dăunători), iar impactul asupra sustenabilității va trebui monitorizat. Agricultură ecologică și brevete: zonele sensibile În agricultura ecologică , utilizarea NGT nu va fi permisă . Totuși, prezența „tehnic inevitabilă” a plantelor NGT-1 nu va fi considerată automat o încălcare a regulilor pentru producția organică. Comisia Europeană urmează să evalueze dacă noua reglementare poate crea dificultăți administrative, economice sau practice pentru operatorii din sectorul bio, inclusiv din perspectiva percepției consumatorilor. Un alt punct sensibil este cel al brevetelor : NGT-urile vor putea fi brevetate, cu excepția trăsăturilor sau secvențelor care apar în natură ori sunt produse prin mijloace biologice. Eurodeputații au introdus garanții pentru a preveni concentrarea pieței și pentru a menține accesul echitabil al fermierilor la tehnologii, inclusiv dreptul de a păstra și replanta semințe. Când se aplică Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se va aplica după doi ani , ceea ce împinge efectele concrete în teren către un orizont de implementare pe termen mediu, nu imediat. [...]
Parlamentul European a votat un cadru care schimbă regulile de acces pe piață pentru plantele obținute prin noile tehnici genomice , introducând două categorii cu obligații diferite și menținând, pentru o parte dintre ele, regimul strict aplicat organismelor modificate genetic (OMG), potrivit Agerpres . Miza economică și operațională este directă: ce tip de semințe pot ajunge mai repede la fermieri și în ce condiții pot fi comercializate în UE. Două categorii, două regimuri de conformare Normele revizuite pentru noile tehnici genomice (NTG) mută accentul reglementării pe „caracteristicile genetice finale” ale plantei, nu pe metoda prin care a fost obținută. NTG-1 : plante cu un număr și tip limitat de modificări, care ar fi putut apărea și prin ameliorare convențională. După confirmarea încadrării, vor fi tratate ca plante convenționale . Totuși, la cererea Parlamentului, plantele modificate pentru rezistență la erbicide sau pentru a produce substanțe insecticide nu pot intra la NTG-1 . NTG-2 : plante cu modificări genetice mai extinse sau mai complexe. Pentru acestea se aplică normele stricte deja în vigoare pentru OMG-uri , inclusiv analiza riscurilor și obligația de autorizare pentru comercializare în UE . Etichetare, trasabilitate și opțiuni naționale Pentru NTG-2 , rămân obligatorii trasabilitatea deplină și etichetarea completă . În plus, statele membre pot restricționa sau interzice cultivarea acestor plante, chiar dacă sunt autorizate la nivelul UE. Pentru NTG-1 , soiurile care conțin sau sunt derivate dintr-o plantă din această categorie vor fi incluse într-o bază de date publică a UE , iar sacii de semințe și materialul de reproducere trebuie etichetate „NTG-1”, astfel încât fermierii să poată decide informat. Producția ecologică: interdicție, cu o excepție tehnică Regulile prevăd că în producția ecologică nu va fi permisă nicio plantă NTG . În același timp, prezența NTG-1 care nu poate fi tehnic evitată nu va fi considerată neconformare. Comisia Europeană urmează să evalueze dacă regulamentul generează sarcini administrative, economice sau practice pentru producătorii ecologici, inclusiv din perspectiva percepției lor și a consumatorilor. Brevete și garanții împotriva concentrării pieței Textul menționează că NTG-urile vor putea fi brevetate , dar nu și trăsăturile sau secvențele care apar în natură ori sunt produse prin mijloace biologice. Eurodeputații au introdus și garanții pentru a evita concentrarea pieței și pentru a susține prețuri abordabile și acces echitabil pentru fermieri, inclusiv păstrarea dreptului de a conserva și replanta semințele . Ce tip de produse sunt deja în discuție În afara UE există deja produse pe piață sau în stadii avansate de dezvoltare, iar regulile se aplică atât plantelor din Europa, cât și celor importate. Exemplele menționate includ grâul cu conținut scăzut de gluten , cartofii rezistenți la agenți patogeni și porumbul tolerant la secetă . Declarație „Este o victorie istorică pentru fermierii europeni și pentru viitorul Europei. Aprobând utilizarea NTG-urilor, am ales inovația, competitivitatea și siguranța alimentară.” — Jessica Polfjard (PPE, Suedia), raportoare, citată de Agerpres În forma prezentată de sursă, articolul nu detaliază calendarul următorilor pași procedurali, însă votul Parlamentului fixează arhitectura de reglementare care va determina, în practică, cât de rapid și în ce condiții pot fi introduse pe piața UE noile soiuri obținute prin NTG. [...]
Parteneriatul cu Carrefour a devenit pentru unii producători locali o rampă de scalare , de la investiții în ferme și fabrici până la creșteri de rulaj și acces rapid la piață, potrivit unui set de exemple prezentate de Ziarul Financiar . Retailerul lucrează în România cu peste 2.000 de furnizori, iar 96% dintre furnizorii companiei locale sunt autohtoni; aproximativ 90% din vânzările de mărci private vin din produse fabricate în România. De ce contează: retailul ca infrastructură de piață pentru producători Dincolo de simpla listare la raft, colaborarea cu un lanț mare poate însemna standarde de calitate, volume recurente și vizibilitate, adică elemente care pot susține investiții și extindere. Carrefour a dezvoltat și programe dedicate (de exemplu, pentru micii artizani), prin care peste 400 de meșteșugari vând în magazinele din proximitatea locului de producție, dar și în alte zone. Exemple de impact operațional și economic, din teren Avicola Rojiște (ouă free-range, „cod 1”) Nicu Duică, cofondator, spune că parteneriatul cu Carrefour a început în 2017 și „a evoluat într-un mod stabil și profesionist”. Producătorul a intrat în programul Filiera Calității , proces care a presupus „multă muncă” și respectarea unor criterii de calitate, iar recomandarea pentru cei care urmăresc astfel de colaborări este investiția în „calitate, seriozitate și consecvență”. Cooperativa Grădina Noastră din Vărăști (legume) Înființată în 2017 împreună cu Carrefour, cooperativa a crescut de la patru familii la 300 de familii, care cultivă 135 de hectare de legume (circa 30% în solarii). Administratorul Doru Buturugă afirmă că este „prima cooperativă din România care a atras investiția unui retailer internațional” – 300.000 de euro în 2017 (aprox. 1,5 mil. lei) – și că a ajuns în 2024 la rulaje de aproximativ 12 mil. euro (aprox. 60 mil. lei), „aproape dublu față de anul anterior”. Tot el spune că, în topul cooperativelor care au livrat cele mai mari cantități către Carrefour, Vărăști este pe primul loc, cu „30 de milioane de unități de legume livrate”, care ajung „în termen de doar câteva ore” de la câmp la raft. Artesana (lactate și brânzeturi artizanale) Alina Donici, cofondator, plasează miza în rolul retailerului ca partener care poate oferi „vizibilitate și acces real către consumatori”. Artesana s-a alăturat în 2024 programului „Poftim Brânza Românească”, cu o selecție de brânzeturi maturate, iar colaborarea este descrisă ca o creștere „frumoasă și naturală”, inclusiv prin dezvoltarea de categorii noi și creșterea vizibilității lactatelor artizanale românești. Pufulete (Maramureș, produse artizanale) Valentin Medan, acționar, spune că firma a început colaborarea cu Carrefour în februarie 2026, prin programul „De aici, de aproape”. La o lună de la listare, compania a înregistrat „cifre record de vânzări” ca urmare a prezenței la raft în magazinele Carrefour Baia Mare și Sighet. La un târg de producători locali organizat în Carrefour Băneasa (2–4 aprilie 2026), compania a vândut 1.800 de pungi și a raportat ulterior „noi comenzi” pe site-ul propriu; planul este extinderea listării în cât mai multe magazine Carrefour din țară. Ce urmează Din declarațiile producătorilor, direcția comună este extinderea: creșterea capacității și a acoperirii geografice (mai multe magazine, volume mai mari), pe fondul unor programe care reduc barierele de intrare la raft pentru ferme, cooperative și artizani. În același timp, exemplele indică faptul că beneficiile vin la pachet cu cerințe operaționale și de calitate, care pot impune investiții și disciplină de livrare. [...]
ANSVSA cere la Bruxelles relaxarea interdicției la exportul de ovine , după ce Comisia Europeană a suspendat livrările României către țări din afara UE până la 31 decembrie, pe fondul unui focar de Pestă a Micilor Rumegătoare (PRM), potrivit Agrointel . Șeful ANSVSA, Alexandru Bociu , spune că România va solicita revizuirea deciziei și un audit „la fața locului”, invocând datele din programul de testare. Miza este una economică: Bociu afirmă că, în primele cinci luni din 2026, România a exportat peste 1,3 milioane de capete de ovine, cu o „valoare estimativă” de peste 320–340 de milioane de euro (aprox. 1,6–1,7 miliarde lei) intrate în țară în acest interval. Interdicția ar bloca continuarea acestor fluxuri către piețele din afara Uniunii Europene. Ce contestă ANSVSA și ce argumente aduce Potrivit președintelui ANSVSA, deși focare de PRM sunt prezente și în Bulgaria, Grecia și Croația, România ar avea „un singur focar”, însă Comisia Europeană a decis totuși interzicerea exporturilor către țări terțe până la 31 decembrie. În același timp, Bociu susține că România și-a respectat angajamentele asumate față de Comisie, inclusiv cerința de a face un screening național (testare extinsă). El a precizat că, în lipsa unui buget de aproximativ 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei), autoritățile au identificat o finanțare printr-un grant european, iar programul de testare a început pe 15 mai și urma să se deruleze până în intervalul 18–20 iunie. Ce urmează: prezentarea datelor și cererea de audit Șeful ANSVSA a anunțat că săptămâna următoare o delegație condusă de el va merge la Bruxelles pentru a prezenta rezultatele screeningului și pentru a cere un audit la fața locului, solicitând totodată modificarea deciziei de restricționare. „Săptămâna viitoare voi merge la comisie, voi prezenta datele screeningului, voi solicita un audit la fața locului și o să le solicit să modifice decizia pentru că nu au niciun element ca noi să fim închiși”, a declarat Alexandru Bociu, în emisiunea „Agrostrategia” de pe TVR 1. În lipsa unei decizii de revizuire, interdicția rămâne, conform informațiilor din articol, în vigoare până la 31 decembrie, cu efect direct asupra exporturilor de ovine către piețele non-UE. [...]
Australia își întărește măsurile de biosecuritate pentru a proteja sectorul avicol , după confirmarea primului caz de gripă aviară înalt patogenă H5N1 pe continent, la o pasăre marină, potrivit Agerpres . Mesajul autorităților vizează limitarea riscului ca virusul să ajungă în ferme, într-un context global în care H5N1 a dus la sacrificarea a milioane de păsări și la perturbări în producția alimentară. Premierul Anthony Albanese a declarat la Sydney că situația este „îngrijorătoare” și că Guvernul „va face tot ce este posibil” pentru a restricționa răspândirea focarelor. Testele au confirmat infecția la o pasăre bolnavă găsită lângă Esperance, un oraș aflat la aproximativ 570 km de Perth, capitala statului Australia de Vest. Ce înseamnă pentru ferme: prevenție accelerată, înainte de apariția la păsările de curte Ministrul Agriculturii, Julie Collins, a precizat că virusul „încă nu a apărut la păsările de curte din Australia”, deși în zonă a mai fost găsită o pasăre marină testată pozitiv. În acest cadru, autoritățile își concentrează eforturile pe prevenție și pe reducerea riscului de transmitere către exploatațiile comerciale. Măsurile pregătite includ: sporirea măsurilor de biosecuritate la ferme; testarea păsărilor care trăiesc la malul mării; vaccinarea speciilor vulnerabile; pregătirea planurilor de răspuns. Context: de la „singurul continent fără caz” la confirmarea pe teritoriul continental Australia era singurul continent fără un caz confirmat de H5N1, deși virusul fusese detectat la finalul lui 2025 în Insula Heard, teritoriu subantarctic situat la aproximativ 4.100 km de Australia continentală. Confirmarea actuală ridică miza pentru sectorul agricol, deoarece experiența altor țări arată că, odată ajuns în ferme, virusul poate genera pierderi mari prin sacrificări și restricții. Ministrul Mediului, Murray Watt, a avertizat că, dacă un nou caz va fi confirmat, ar reprezenta „o evoluție îngrijorătoare”, adăugând că Australia „a petrecut ultimii ani pregătindu-se pentru această posibilitate”. [...]
Detectarea tulpinii H5 în Australia ridică riscul de restricții și costuri suplimentare pentru sectorul avicol , chiar dacă autoritățile spun că, deocamdată, nu există dovezi de infectare la păsările de curte, potrivit news.ro . Tulpina contagioasă H5 a gripei aviare a fost identificată la o pasăre marină migratoare (un skua brun) într-o zonă îndepărtată din Australia de Vest și a fost confirmată de agenția națională de știință, a declarat ministrul Agriculturii, Julie Collins , într-o conferință de presă la Canberra. Probele de la o a doua pasăre (un petrel uriaș) au ieșit, de asemenea, „prezumtiv pozitive”. Ministrul a spus că, în acest moment, nu există dovezi de mortalitate în masă și nici indicii de infecție la păsările de curte, dar a admis că apariția virusului nu este „neașteptată”, în contextul răspândirii globale a tulpinii H5. De ce contează pentru agricultură Pentru industria avicolă, intrarea unei tulpini H5 pe un teritoriu anterior ferit de boală poate însemna intensificarea supravegherii sanitar-veterinare și măsuri preventive care cresc costurile operaționale, chiar înainte de apariția unor focare în ferme. În plan comercial, astfel de episoade pot alimenta prudența partenerilor și pot duce la condiții mai stricte de biosecuritate și trasabilitate. Context: severitatea tulpinii H5 Conform informațiilor prezentate, tulpina H5 a provocat la nivel global forme grave de boală și rate ridicate de mortalitate la păsări de curte, păsări sălbatice și mamifere. Au fost raportate infectări inclusiv la mamifere marine și la alte animale, precum pisici, capre, alpaca și porci. Separat, oamenii de știință australieni au anunțat recent că tulpina H5 a ucis peste 13.000 de pui de elefant de mare după infectarea unei colonii de reproducere pe Insulele Heard și McDonald, un arhipelag subantarctic din sudul Oceanului Indian. [...]
