Știri
Știri din categoria Agricultură
PerPlant a atras 1 milion de euro (aprox. 5 milioane lei) pentru a scala o tehnologie de „documentare” a stropirilor la nivel de plantă, mizând pe faptul că fermierii europeni sunt tot mai presați să dovedească reducerea chimicalelor, potrivit The Next Web.
Startup-ul agtech din Copenhaga montează pe tractor o cutie cu cameră și software de inteligență artificială care decide, în timp real, ce plante sunt stropite și care nu. Runda de finanțare este condusă de Jytte Rosenmaj (președinta platformei de credite de carbon Agreena) și Kræn Østergaard Nielsen (fost CEO al Coop Danmark, investitor în AI). Capitalul se adaugă unor finanțări nerambursabile (non-dilutive) de la EIFO (Danemarca), Agenția Spațială Europeană și Innovation Fund Denmark.
PerPlant susține că poate reduce cu 90% utilizarea erbicidelor pentru un fermier danez „mediu” cu circa 200 de hectare și că îngrășămintele scad cu 30%. Investitorii estimează economii de aproximativ 269.000 coroane daneze pe fermă, pe an, suficient cât sistemul să se amortizeze într-un singur sezon agricol, conform materialelor distribuite odată cu runda.
Miza comercială principală este însă documentarea: compania afirmă că senzorii de pe tractor oferă o rezoluție de 2–10 centimetri, față de 10–30 de metri în cazul imaginilor satelitare. PerPlant spune că acest nivel de detaliu poate funcționa ca documentație „de audit” pe care bănci, asigurători și autorități din UE o pot folosi pentru a verifica ce s-a stropit, unde și pe ce.
Contextul este unul de reglementare: fermierii europeni sunt sub presiune să reducă utilizarea substanțelor chimice și să demonstreze acest lucru. Strategia UE „Farm to Fork” a setat ca țintă înjumătățirea utilizării pesticidelor până în 2030, iar subvențiile sunt tot mai legate de performanța de mediu demonstrabilă.
În același spațiu, publicația amintește și de runda de 5 milioane de euro atrasă de startup-ul olandez BBLeap pentru un sistem diferit tehnic, dar orientat spre același rezultat (stropire de precizie). Cele două nu sunt încă rivali direcți „la scară”, însă vizează aceeași problemă.
PerPlant a fost fondată în 2022 de CEO-ul Rasmus Emil Hansen și CTO-ul Sumod Nandanwar (prin programul Antler Nordic). Tehnologia are origini în cercetare dezvoltată la KTH Stockholm, cu accent pe procesare „la margine” (edge processing) — adică inferență în timp real fără trimiterea datelor în cloud.
Compania are 15 angajați și derulează implementări comerciale în 12 țări, inclusiv Danemarca, Marea Britanie, Olanda, Belgia, Norvegia, Polonia, Letonia, Estonia, Lituania, Spania, Irlanda și Chile. Următoarea țintă declarată este extinderea în Statele Unite, iar Hansen pune accentul pe reducerea birocrației și pe oprirea pulverizării deasupra zonelor sensibile (de exemplu, cele legate de protecția apelor subterane), cu precizie la nivel de centimetru.
Recomandate
Plata integrală a sprijinului pentru motorina din trimestrul II depinde de rectificarea bugetară , deși Guvernul a majorat bugetul schemei la 863,666 milioane de lei, potrivit Agronet . Miza imediată pentru ferme este una de lichiditate: motorina se plătește în avans, iar rambursarea diferenței de acciză prin APIA vine ulterior, astfel că orice decalaj apasă direct pe cash-flow-ul exploatațiilor. Guvernul a aprobat pe 18 septembrie suplimentarea cu 149,366 milioane de lei a schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, iar bugetul total ajunge la 863,666 milioane de lei. Modificarea este prevăzută în documentul oficial publicat de Secretariatul General al Guvernului , disponibil aici . Cât s-a adăugat și unde ajunge bugetul schemei După această suplimentare, evoluția bugetului arată astfel: buget înaintea noii suplimentări: 714,3 milioane lei suplimentare aprobată: 149,366 milioane lei buget după suplimentare: 863,666 milioane lei Schema acoperă motorina folosită la lucrări mecanizate în sectorul vegetal, zootehnie și îmbunătățiri funciare. De ce nu ajung banii pentru trimestrul II Problema imediată rămâne plata motorinei utilizate în aprilie–iunie (trimestrul II). APIA a centralizat pentru această perioadă 15.386 de beneficiari și peste 110,13 milioane de litri de motorină eligibilă, iar necesarul calculat este de aproximativ 268 milioane de lei, conform datelor prezentate anterior de publicație. Suplimentarea aprobată acum permite efectuarea unei părți din plăți, însă nu acoperă integral obligațiile aferente trimestrului II, astfel că pentru diferență este indicată o rectificare bugetară. Context: bugetul a crescut în mai multe etape în 2026 În 2026, alocarea inițială a fost de 620 milioane de lei. Pe 30 iulie, Guvernul a suplimentat schema cu 94,3 milioane de lei, până la 714,3 milioane de lei, iar noua majorare de 149,366 milioane de lei duce suplimentările cumulate la 243,666 milioane de lei și bugetul total la 863,666 milioane de lei. Față de alocarea inițială, creșterea este de aproximativ 39,3%. Separat, Agronet amintește că mecanismul de rambursare a fost modificat astfel încât cuantumul primit de fermieri se ajustează în perioadele în care acciza standard la motorină este redusă temporar (detalii într-un material distinct al publicației). Ce urmează: rectificarea, reperul pentru plăți Pentru ferme, impactul este operațional și financiar: în plin sezon de recoltare, pregătirea terenului și înființarea culturilor de toamnă, consumul de motorină poate fi ridicat, mai ales în exploatațiile vegetale mari, iar întârzierile mută temporar costul integral al combustibilului în sarcina lor. Vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a indicat că suplimentarea permite doar plăți parțiale pentru motorina din aprilie–iunie și că agricultura ar mai avea nevoie de cel puțin 1 miliard de lei până la finalul lui 2026, sumă care vizează sprijinul pentru sector în ansamblu, nu doar schema pentru motorină. [...]
AFIR pune în consultare DR-21, cu finanțări de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pentru biosecuritatea fermelor de oi și capre , într-o schemă care poate acoperi până la 90% din cheltuielile eligibile și care vizează reducerea riscului de pierderi economice generate de focare și restricții sanitar-veterinare, potrivit Agronet . Măsura se adresează exploatațiilor cu cel puțin 150 de ovine sau caprine, înregistrate cu cod ANSVSA. Intervenția DR-21 („Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice”) a fost introdusă după modificarea Planului Strategic PAC 2023–2027 și țintește, în special, prevenirea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Condiții și parametri financiari: prag de intrare și cofinanțare În forma aflată în consultare publică, principalele repere sunt: Efectiv minim: 150 de ovine sau caprine Sprijin maxim: 50.000 de euro/beneficiar (aprox. 250.000 lei) Intensitatea sprijinului: maximum 90% nerambursabil Contribuție proprie minimă: 10% Buget propus: 9 milioane de euro (aprox. 45 milioane lei) Stadiu: ghid în consultare publică Publicația notează că documentația este încă în consultare, astfel că forma finală a condițiilor trebuie verificată după publicarea Ghidului solicitantului în versiunea definitivă. Ce tip de investiții intră la finanțare Lista cheltuielilor eligibile include investiții care reduc riscul de introducere și răspândire a bolilor în exploatație, precum: echipamente și instalații pentru decontaminarea și dezinfecția mijloacelor de transport; echipamente pentru dezinfecția personalului, suprafețelor și aerului; înființarea sau modernizarea filtrului sanitar-veterinar; garduri pentru protecția și delimitarea exploatației; sisteme și echipamente pentru izolarea sau carantinarea animalelor; echipamente pentru controlul accesului în fermă. Bugetul: câți beneficiari ar încăpea și cum se închide sesiunea Pentru DR-21 este propusă o alocare totală de 9 milioane de euro . Dacă toate proiectele ar solicita plafonul maxim, bugetul ar permite teoretic finanțarea a aproximativ 180 de beneficiari , conform calculelor din material. Depunerile ar urma să fie acceptate până când solicitările cumulate ajung la 300% din bugetul disponibil (adică, la o alocare de 9 milioane de euro, cereri totale de 27 de milioane de euro – aprox. 135 milioane lei). Atingerea acestui prag nu înseamnă finanțarea automată a tuturor proiectelor, selecția urmând să depindă de criteriile din forma finală a ghidului și de bugetul disponibil. De ce contează: biosecuritatea ca „asigurare” operațională împotriva blocajelor comerciale Intervenția vine într-un context în care focarele de boli la rumegătoarele mici au afectat circulația animalelor și accesul la unele piețe externe, iar restricțiile sanitar-veterinare pot întârzia vânzările și pot crește costurile de întreținere în fermă. În acest cadru, investițiile în filtre sanitare, dezinfecție, delimitare și spații de izolare pot reduce riscurile economice asociate apariției unor focare. Următorul reper pentru fermieri este publicarea versiunii finale a Ghidului solicitantului și a calendarului oficial al sesiunii DR-21. [...]
Rambursarea pentru motorina agricolă devine variabilă în 2026 , în funcție de eventualele reduceri temporare ale accizei standard, ceea ce poate schimba direct sumele încasate de fermieri prin APIA de la o perioadă la alta, potrivit Agronet . Modificarea a fost aprobată în ședința de Guvern din 18 septembrie 2026 și actualizează schema de ajutor de stat reglementată prin HG nr. 1.174/2014. Ce se schimbă: formula de calcul, nu existența schemei Mecanismul nu introduce o subvenție nouă, ci ajustează modul de calcul al ajutorului astfel încât rambursarea să reflecte situațiile în care statul reduce temporar acciza standard la motorină (de exemplu, în contextul unei crize pe piața țițeiului sau a produselor petroliere). În aceste intervale, o parte mai mare din facilitatea fiscală se aplică „direct” prin acciza standard mai mică, iar APIA rambursează doar diferența rămasă până la nivelul redus aplicabil motorinei utilizate în agricultură. Documentul oficial este publicat de Secretariatul General al Guvernului, în proiectul de hotărâre disponibil aici . Cât vor primi fermierii: între 1,996 și 2,557 lei/litru, în funcție de reducerea accizei Pentru 2026, rata redusă a accizei pentru motorina utilizată în agricultură este de 106,72 lei/1.000 de litri. În perioadele în care acciza standard este 2.804,29 lei/1.000 de litri, diferența acordată prin schemă este de aproximativ 2,697 lei/litru. Dacă acciza standard este redusă temporar, rambursarea scade după grila din proiect: reducere acciză 5% → 2,557 lei/litru reducere acciză 10% → 2,417 lei/litru reducere acciză 15% → 2,277 lei/litru reducere acciză 20% → 2,137 lei/litru reducere acciză 25% → 1,996 lei/litru Exemplu deja aplicat în 2026: 7 aprilie – 30 iunie Hotărârea acoperă explicit perioada 7 aprilie – 30 iunie 2026, când acciza standard a fost redusă temporar. Pentru acest interval, cuantumul ajutorului este 2,397 lei/litru , cu 0,30 lei/litru sub nivelul de 2,697 lei/litru aplicabil în perioadele fără reducere. Agronet arată și impactul la volum: la 10.000 de litri eligibili, rambursarea de 2,397 lei/litru înseamnă 23.970 lei, față de 26.970 lei la 2,697 lei/litru, adică o diferență de 3.000 lei. (Context suplimentar în materialul anterior al publicației , fără a fi esențial pentru noua regulă: https://agronet.ro/stiri/subventii-fonduri/buget-motorina-agricola-863-milioane-lei-2026 ) Implicația operațională: perioada de utilizare devine decisivă Pentru ferme, schimbarea practică este că rambursarea nu mai poate fi tratată ca o sumă fixă pe litru pe tot anul. Două cantități identice de motorină pot genera rambursări diferite dacă sunt utilizate în intervale cu accize standard diferite. Procedura de bază rămâne aceeași: fermierul cumpără combustibilul, depune documentele pentru cantitățile eligibile, iar APIA rambursează ulterior diferența de acciză corespunzătoare perioadei respective. Bugetul schemei: majorare la 863,666 milioane lei Guvernul a aprobat și suplimentarea bugetului schemei pentru 2026 cu 149,366 milioane lei , de la 714,3 milioane lei la 863,666 milioane lei . Față de bugetul de 620 milioane lei stabilit la începutul anului, suplimentările cumulate ajung la 243,666 milioane lei . În același context, pentru trimestrul al doilea (aprilie–iunie), APIA centralizase 15.386 de beneficiari și peste 110,13 milioane de litri de motorină eligibilă, cu un necesar de plată calculat de aproximativ 268 milioane lei , conform datelor prezentate în articol. [...]
Comisia Europeană a aprobat schema de vaccinare care permite reluarea exporturilor de ovine și caprine , iar România va primi gratuit 1,3 milioane de doze de vaccin, potrivit Biziday . Miza economică este deblocarea livrărilor externe fără a compromite statutul sanitar al majorității teritoriului și, implicit, contractele comerciale deja existente. Planul validat de Comisie introduce o vaccinare diferențiată, în funcție de riscul epidemiologic regional. Schema completă de imunizare se aplică doar în județele Tulcea și Constanța, în timp ce restul țării rămâne, în termeni oficiali, „liber de PMR” (Pesta Micilor Rumegătoare), ceea ce ar trebui să protejeze exporturile din zonele neafectate. Cum arată schema de vaccinare și ce înseamnă pentru exporturi În zona de risc (Tulcea și Constanța), autoritățile vor administra concomitent vaccinuri împotriva: Pestei Micilor Rumegătoare (PMR); Variolei Ovine și Caprine (VOC). Din această „zonă logistică specială”, exporturile vor fi permise doar către state terțe care acceptă explicit importuri din teritorii unde se practică vaccinarea. În restul țării, planul prevede exclusiv vaccinarea împotriva VOC. ANSVSA susține că această abordare menține restul teritoriului cu statutul de „liber de PMR”, pentru a nu afecta acordurile comerciale tradiționale și livrările din zonele neafectate. Piețe externe și pașii următori ANSVSA afirmă că, odată cu aprobarea planului, a „securizat” șase piețe terțe pentru export în condiții de vaccinare în schemă completă, prin tratate internaționale cu Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia. Alte șapte acorduri similare sunt în „negociere avansată”. Reluarea livrărilor depinde însă și de pași administrativi: până la publicarea unei noi decizii și începerea oficială a vaccinării, structurile teritoriale (DSVSA) vor intensifica controalele rutiere și în exploatații. În același context, ANSVSA indică faptul că, în acest an, au fost sacrificate aproximativ 19 mii de ovine, adică 0,13% din numărul total estimat la nivel național, ca măsură de limitare a răspândirii PMR și VOC. [...]
Guvernul transmite că revendicările oierilor rămân legitime, dar violențele riscă să blocheze dialogul cu autoritățile, după confruntările de marți din Piața Victoriei , potrivit AgroInfo . Ministrul interimar al Agriculturii și vicepremierul Tanczos Barna și-a început conferința de presă susținută miercuri, la Guvern, cu un mesaj de condamnare a actelor de vandalism și violență apărute la protestul crescătorilor de ovine din București. În același timp, el a insistat că fermierii au „dreptul legitim” de a protesta, inclusiv în cadrul unui protest spontan, cu condiția ca manifestația să nu degenereze. „Fermierii au dreptul legitim să protesteze. Să protesteze într-un protest organizat, anunțat, autorizat, au dreptul să protesteze și-n cadrul unui protest spontan. Este absolut inadmisibil ca acest drept legitim și revendicările legitime ale lor să fie denaturate, să fie confiscate și să fie transformate în acțiuni violente, absolut reprobabile.” Miza: menținerea canalelor de negociere după protest Mesajul ministrului indică o linie de separație între revendicările sectorului și modul în care sunt exprimate în stradă: autoritățile spun că pot discuta cererile fermierilor, dar nu vor valida presiunea prin violență. În termeni practici, riscul pentru crescătorii de ovine este ca escaladarea să reducă spațiul de negociere și să întârzie soluțiile administrative care ar putea rezulta din discuții. Tanczos Barna a invocat și precedentul unor proteste recente ale fermierilor, despre care a spus că au fost anunțate și autorizate și că s-au încheiat cu „un dialog constructiv” de peste două ore la Palatul Victoria, la care au participat asociațiile organizatoare. „Condamn cu fermitate toate actele de vandalism, de violență care au avut loc ieri (marți n.r.) în Piața Victoriei, toate încercările de confiscare a acestor revendicări legitime și sper să nu se mai întâmple niciodată.” [...]
Exporturile de animale vaccinate către piețele din afara UE ar putea fi reluate în cel mult o lună , ceea ce ar debloca o ieșire comercială importantă pentru crescătorii români afectați de lipsa piețelor de desfacere, pe fondul problemelor de furaje și apă, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută la Strasbourg de eurodeputatul PNL Daniel Buda , vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, după discuții cu comisarul european Oliver Varhelyi (portofoliul sănătate și bunăstarea animalelor). Miza este una operațională și economică: reluarea exporturilor ar permite fermierilor să-și planifice „managementul fermelor” și să evite acumularea de animale fără piață, într-un moment în care costurile și riscurile cresc din cauza secetei. Condiția: vaccinarea și acordul pentru export către țări terțe Buda a spus că deblocarea exporturilor ar viza „animale care vor fi vaccinate” și a invocat „promisiuni ferme” din partea Comisiei Europene privind livrarea a peste 1.300.000 de doze pentru vaccinarea animalelor împotriva pestei micilor rumegătoare. „În maxim o lună de zile, în urma discuțiilor purtate cu comisarul Varhelyi, vor fi deblocate exporturile către țările terțe de animale care vor fi vaccinate.” În logica prezentată de eurodeputat, vaccinarea ar funcționa ca element-cheie pentru ridicarea blocajului comercial și pentru reluarea accesului la piețe din afara Uniunii Europene. Context: presiune pe ferme și tensiuni în jurul protestelor În același briefing, Daniel Buda a descris dificultăți acute în ferme, menționând lipsa de furaje și de apă și efectul direct al lipsei unei piețe unde animalele să poată fi vândute. Separat de componenta economică, eurodeputatul a criticat „parazitarea” protestelor de marți de la București de către „forțele extremiste”, susținând că problemele fermierilor trebuie rezolvate prin măsuri și sprijin instituțional, nu prin escaladare. Ce urmează și ce rămâne neclar Informația-cheie rămâne un termen estimativ („maximum o lună”) și o promisiune de la nivelul Comisiei Europene privind dozele de vaccin și posibilitatea exportului. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact al livrării dozelor, procedura concretă de deblocare sau ce țări terțe ar urma să redeschidă efectiv importurile, astfel că impactul final depinde de implementarea acestor pași. [...]
