Știri
Știri din categoria Agricultură
Crescătorii de animale din România vor trebui să respecte reguli stricte de biosecuritate pentru a primi despăgubiri în caz de epidemii, conform unui proiect de Ordonanță de Urgență al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), informează AgroInfo.
Proiectul legislativ impune fermierilor, fie persoane fizice, fie juridice, să respecte legislația privind declararea și înregistrarea animalelor. De asemenea, aceștia trebuie să asigure condiții permanente de biosecuritate, de la achiziția animalelor până la sacrificarea acestora. Măsurile includ amenajarea de împrejmuiri corespunzătoare și utilizarea filtrului sanitar-veterinar.
Pentru fermele care cresc animale în scop comercial, regulile sunt și mai stricte. Proprietarii trebuie să prezinte un plan de biosecuritate la Direcția Sanitar-Veterinară județeană și să implementeze un program riguros de autocontrol. Achiziția animalelor trebuie să se facă doar de la unități înregistrate sau autorizate sanitar-veterinar, pentru a garanta sănătatea efectivelor și a permite identificarea rapidă a surselor de boală.
„Legea interzice introducerea în exploatație a animalelor fără documente sanitar-veterinare legale sau a celor care provin din zone supuse restricțiilor. Animalele nou achiziționate trebuie să fie izolate de celelalte, pentru o perioadă de 30 de zile, în cazul porcilor, sau 21 de zile pentru alte specii.”
Fermierii au obligația de a raporta orice problemă de sănătate a animalelor în termen de 24 de ore către medicul veterinar oficial sau direcția sanitar-veterinară. Nerespectarea acestor reguli va duce la pierderea dreptului la despăgubiri în caz de focare de boală.
Proiectul prevede și regimul despăgubirilor pentru pierderile colaterale cauzate de restricțiile impuse pentru controlul bolilor contagioase. Eligibilitatea pentru aceste compensații este condiționată de respectarea măsurilor legale, inclusiv restricțiile de circulație a animalelor. Cei care nu se conformează nu vor putea solicita compensații pentru pierderile economice rezultate din blocarea activității.
Aceste măsuri sunt esențiale pentru a preveni răspândirea bolilor și pentru a proteja sănătatea publică și a efectivelor de animale. Implementarea lor va necesita un efort concertat din partea tuturor actorilor implicați în creșterea animalelor.
Recomandate
România a programat exporturi de peste un milion de ovine și carcase în Algeria, în 2027 , potrivit Economica.net , care citează un comunicat al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). În centrul strategiei comerciale se află diversificarea exporturilor, prin trecerea de la livrări exclusiv de animale vii la export de carcase, adică carne refrigerată și congelată. ANSVSA susține că această schimbare este rezultatul negocierilor cu partea algeriană și că poate crește valoarea adăugată obținută în România, inclusiv prin dezvoltarea unităților de abatorizare și respectarea cerințelor de certificare Halal (standard religios pentru produse din carne) solicitate pe piața din Algeria. Instituția pune creșterea volumelor pe seama conformității sanitar-veterinare și a simplificării procedurilor de certificare, prin negocierea certificatelor de sănătate și dialog cu autoritățile veterinare algeriene, ceea ce ar fi dus la eliminarea unor bariere tehnice. Informațiile sunt preluate de Economica.net dintr-o știre Agerpres . „Obiectivul nostru rămâne sprijinirea producătorilor români prin deschiderea de noi pieţe şi consolidarea celor existente. Posibilitatea semnării contractelor încă din acest an pentru livrările din 2027 ar putea oferi fermierilor noştri stabilitatea necesară pentru a-şi planifica producţia la o scară fără precedent”, a declarat Alexandru Nicolae Bociu, preşedintele ANSVSA, în comunicat. Pe partea de evoluție recentă, exporturile de ovine către Algeria au crescut de la 321.040 de capete în 2025 la o estimare de 500.000 până la finalul lui 2026, conform ANSVSA. În acest context, planificarea livrărilor din 2027 și extinderea către exportul de carcase ar putea schimba structura exporturilor românești de ovine, cu efecte directe asupra procesării interne și a capacității de a răspunde cerințelor pieței nord-africane. [...]
Crescătorii de ovine riscă să piardă subvențiile APIA dacă nu își angajează legal ciobanii, în contextul noilor cerințe de „condiționalitate socială”, potrivit Agrointeligența . Măsura vizează fermierii care folosesc forță de muncă și condiționează plata sprijinului de respectarea unor standarde minime pentru angajați. Regulile îi tratează pe beneficiarii de subvenții care au lucrători ca pe orice angajator, ceea ce a generat îngrijorări mai ales în zootehnie, unde găsirea și păstrarea personalului este dificilă. Crescătorii susțin că ar prefera angajarea „cu acte”, inclusiv pentru un control mai bun asupra relației de muncă, dar consideră că legislația actuală nu se potrivește cu specificul activității din ferme. Constanța Ștefan, președinta Asociației Agricole „Țara Loviștei”, care reprezintă câteva sute de crescători din mai multe județe, a declarat că noile reguli îi obligă să angajeze ciobanii cu contract de muncă, inclusiv atunci când crescătorul este persoană fizică. Ea a criticat și modul în care ar fi normată munca în fermă, arătând că activitatea cu animalele nu se încadrează într-un program fix de 8 ore, conform Adevărul . Fermierii au cerut o întâlnire la Ministerul Agriculturii pentru a discuta soluții care să le permită, pe de o parte, să respecte legea și, pe de altă parte, să își continue activitatea. Reprezentanta asociației a susținut că, în forma actuală, singura opțiune rămasă este angajarea cu contract, dar a descris procedura drept dificil de aplicat în condițiile unei forțe de muncă instabile în oierit și zootehnie. În esență, problemele invocate de crescători țin de: obligativitatea contractelor de muncă pentru îngrijitorii de animale, inclusiv la persoane fizice; birocrația legată de încheierea și încetarea frecventă a contractelor, când lucrătorii stau perioade scurte; caracterul fluctuant al forței de muncă în zootehnie, care face dificilă menținerea unor angajări permanente; preferința pentru munca zilieră, ca variantă mai simplă administrativ, în special pentru activități sezoniere sau pe termen scurt. Constanța Ștefan a argumentat că o soluție ar fi facilitarea angajării ca zilier, astfel încât fermierii să poată respecta cerințele de condiționalitate socială fără „multă birocrație”, iar lucrătorii să poată cumula perioade de muncă recunoscute. În perioada următoare, discuțiile de la Ministerul Agriculturii ar urma să lămurească dacă există ajustări sau mecanisme aplicabile pentru sector, astfel încât plata subvențiilor să nu fie pusă în pericol pentru fermele care nu reușesc să se conformeze în forma actuală. [...]
Agricover Credit IFN și EFSE au semnat un nou împrumut echivalent cu 15 milioane euro , extinzând parteneriatul strategic pentru finanțarea investițiilor în agricultura durabilă din România, potrivit AgroInfo . Acordul este anunțat pe 31 martie 2026 și vizează sprijinirea fermierilor mici și mijlocii prin credite pe termen mai lung. Finanțarea acordată de Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) are o maturitate de șapte ani și include doi ani de grație. Scopul declarat este susținerea adoptării de practici agricole durabile și a tranziției către o agricultură cu impact redus asupra mediului, prin investiții în tehnologii și metode de lucru care să crească productivitatea și reziliența fermelor. Contextul invocat de părți este deficitul de finanțare din agricultură. AgroInfo citează un raport fi-compass al Comisiei Europene, care estimează un deficit de finanțare în agricultura europeană între 19,8 miliarde euro și 46,6 miliarde euro. Pentru România, articolul indică un deficit financiar în agricultură estimat la 11 miliarde euro și menționează că sub 5% dintre fermierii locali accesează credite, sub nivelurile din Europa de Vest. Banii ar urma să fie utilizați pentru investiții în tehnologii moderne și practici sustenabile, cu obiectivul de a îmbunătăți productivitatea, de a întări reziliența la riscurile climatice și de a crește competitivitatea pe termen lung. Finanțarea este disponibilă prin Agricover Credit IFN, iar fermierii pot solicita informații despre eligibilitate și condiții prin reprezentanții regionali ai companiei sau pe site-ul acesteia. „Noul acord cu EFSE consolidează capacitatea noastră de a oferi soluții care ajută fermierii să investească, să se adapteze la presiunile climatice și să construiască afaceri mai puternice și mai reziliente”, a subliniat Serhan Hacisuleyman, CEO Agricover Credit IFN. EFSE este prezentat ca un fond de investiții cu impact, înființat în 2005 de KfW Development Bank, cu sprijinul BMZ și al Comisiei Europene, iar Finance in Motion GmbH este administratorul portofoliului. Agricover Credit IFN este descris ca unul dintre principalii finanțatori ai agriculturii din România, cu o cotă de piață de 7,5% și peste 4.800 de fermieri activi în portofoliu, parte a Grupului Agricover. [...]
Producătorii francezi de foie gras îi cer sprijinul lui Emmanuel Macron pentru piața japoneză , după ce Japonia a suspendat în 2023 importurile de foie gras din Franța din cauza gripei aviare, potrivit AGERPRES , care citează AFP. Solicitarea vine în contextul vizitei președintelui francez în Japonia, producătorii cerând să nu fie „uitați” într-o deplasare pe care o consideră importantă pentru reluarea accesului la o piață descrisă drept crucială. Miza este reluarea exporturilor către Japonia, întrerupte de măsurile sanitare luate de autoritățile japoneze în urma episoadelor de gripă aviară. Pentru sector, pierderea unei piețe externe cu valoare ridicată înseamnă presiune suplimentară asupra vânzărilor și a prețurilor, într-un domeniu deja sensibil la restricții veterinare. Informațiile disponibile în materialul publicat de AGERPRES sunt limitate, articolul integral fiind accesibil doar abonaților, însă elementul central rămâne apelul public al producătorilor către șeful statului, în încercarea de a obține sprijin diplomatic pentru redeschiderea pieței. În perioada următoare, evoluția depinde de discuțiile din timpul vizitei și de condițiile sanitare impuse de Japonia pentru reluarea importurilor, în condițiile în care astfel de restricții sunt, de regulă, legate de statutul epidemiologic al țării exportatoare și de garanțiile oferite de autoritățile veterinare. [...]
Ministrul Agriculturii cere plafonarea adaosului comercial la 20% pentru toate produsele agroalimentare , pe o perioadă de șase luni, potrivit Mediafax . Florin Barbu a făcut solicitarea luni, la Bacău, în contextul în care plafonarea actuală pentru alimentele de bază expiră pe 31 martie. Ministrul a cerut prelungirea măsurii și extinderea ei dincolo de lista de produse de bază, argumentând că schema propusă de PSD nu ar afecta retailerii. În explicația sa, plafonul de 20% ar reprezenta „profit net calculat peste toate cheltuielile directe și indirecte”. „Credeți că moare cineva dacă adaosul comercial la produsele de bază nu mai este de 100%?” Barbu a invocat date prezentate la guvern ca fiind ale Consiliului Concurenței, conform cărora, în perioada plafonării, prețurile la alimentele de bază au scăzut între 15% și 33%. El a avertizat că, pe fondul scumpirilor la energie, gaze și combustibili, eliminarea plafonului ar putea avea efecte directe asupra consumatorilor. Tot luni, ministrul a anunțat și un act normativ pentru sectorul vegetal, care ar permite fermierilor să cumpere 78 de litri de motorină pe hectar fără acciză și fără TVA. Barbu a criticat mecanismul actual, susținând că rambursarea accizei se face cu întârzieri de șapte-opt luni, iar restituirea TVA poate veni după trei luni sau chiar după un an, în urma inspecțiilor fiscale. [...]
APIA calculează cuantumul pe hectar al ANT 1-ANT 6 prin raportarea bugetului anual la suprafețele eligibile stabilite după controale, potrivit AgroInfo , care prezintă condițiile aplicabile în campania 2026 pentru sectorul vegetal. Plata ajutoarelor naționale tranzitorii (ANT) se acordă în 2026 cu respectarea condițiilor generale și a celor specifice din legislația europeană și națională pentru culturile vizate. Beneficiarii depun anual, la centrele APIA, o singură cerere de plată și sunt identificați unic în Registrul Unic de Identificare, conform prevederilor citate din Ordinul MADR nr. 125/2024 (cu modificările ulterioare). În campania 2026, ajutoarele naționale tranzitorii în sectorul vegetal sunt „decuplate de producție” (adică nu sunt condiționate de realizarea unei producții minime), fiind acordate fermierilor care desfășoară activități agricole, îndeplinesc criteriile de eligibilitate și au beneficiat de sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (intervenția PD-01) în anul curent de cerere, menționează publicația. „Cuantumul per ha al ANT 1-ANT 6 în sectorul vegetal se calculează de către APIA prin raportarea bugetului anual alocat cu această destinaţie la suprafeţele eligibile determinate în urma controalelor administrative sau la faţa locului efectuate de către aceasta.” Tipurile de ANT din vegetal pentru 2026, așa cum sunt prezentate în articol, sunt: ANT 1: culturi amplasate în teren arabil ANT 2: in pentru fibră ANT 3: cânepă pentru fibră ANT 4: tutun ANT 5: hamei ANT 6: sfeclă de zahăr La nivel general, solicitantul trebuie, între altele, să fie înregistrat în Registrul unic de identificare al APIA, să depună cererea în termen, să respecte pragurile minime de suprafață (exploatație de cel puțin 1 ha; parcelă de regulă de cel puțin 0,3 ha, cu excepțiile menționate pentru sere/solarii și anumite culturi), să declare toate parcelele utilizate și să permită controalele. De asemenea, fermierul trebuie să utilizeze aplicația electronică GIS a APIA pentru identificarea și delimitarea parcelelor și să respecte normele de condiționalitate, inclusiv condiționalitatea socială aplicabilă de la 1 ianuarie 2025, potrivit textului citat. AgroInfo mai arată că ajutoarele se acordă pentru suprafețele determinate eligibile care se regăsesc în stratul de referință din LPIS (sistemul de identificare a parcelelor agricole gestionat de APIA), folosit ca bază pentru controlul încrucișat. Modificările privind suprafețele și culturile pot fi cerute până la data-limită de depunere a cererilor, iar solicitările depuse după această dată „se vor soluționa în cursul anului următor”. Totodată, suprafața determinată pentru ANT 2–ANT 6 nu poate depăși suprafața din contractele/angajamentele cu prim-procesatori sau fabrici, iar anumite suprafețe încadrate ca pajiști permanente nu sunt eligibile pentru ANT 1, conform condițiilor prezentate. [...]
