Știri
Știri din categoria Agricultură
România își întărește controalele fitosanitare la frontieră și pe lanțul lemnului după ce gândacul smarald al frasinului (Agrilus planipennis), un dăunător invaziv cu potențial de pierderi economice, a fost semnalat în Ungaria, aproape de graniță, potrivit Agronet.
Insecta atacă în special frasinul, iar larvele se dezvoltă sub scoarță, unde sapă galerii care întrerup treptat circulația sevei. În timp, arborii își pierd frunzișul, ramurile se usucă și, fără intervenție, pot muri. În America de Nord, dăunătorul a dus la moartea a zeci de milioane de arbori și la pierderi economice importante, ceea ce explică nivelul de alertă în Europa, unde frasinul este prezent atât în păduri, cât și în parcuri, grădini și aliniamente stradale.
România derulează din 2021 un program de supraveghere pentru acest dăunător, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, care face inspecții, amplasează capcane, prelevează probe și efectuează testări de laborator în zone vulnerabile. După confirmarea cazului din Ungaria, monitorizarea a fost intensificată în punctele de control de la frontieră și în interiorul țării.
Conform sursei, inspectorii verifică mai atent:
Răspândirea poate fi accelerată de mișcarea necontrolată a lemnului infestat, inclusiv pe distanțe mari. În material sunt indicate mai multe căi tipice:
Printre semnele care pot indica prezența dăunătorului se numără îngălbenirea și rărirea frunzișului, uscarea ramurilor, crăpături în scoarță, galerii sub scoarță și orificii de ieșire în forma literei „D”. Totuși, aceste simptome pot avea și alte cauze, iar confirmarea se poate face doar prin verificări de specialitate și analize de laborator.
Autoritățile au pregătit și un plan de urgență pentru situația în care insecta ar fi confirmată în România, care include delimitarea zonelor infestate și a celor tampon, măsuri de eradicare, informarea populației și raportarea rapidă către instituțiile europene competente.
Publicul este încurajat să anunțe autoritățile dacă observă frasini cu uscări rapide, găuri în formă de „D” sau galerii sub scoarță, iar materialul lemnos suspect nu ar trebui mutat sau transportat fără respectarea regulilor fitosanitare. Detectarea timpurie este prezentată drept critică pentru limitarea unui eventual focar și reducerea impactului asupra pădurilor, spațiilor verzi urbane și activităților economice bazate pe lemnul de frasin.
Recomandate
Comisia Europeană a aprobat o schemă de 52 milioane euro pentru crescătorii de bovine , un sprijin temporar care permite României să acorde granturi directe pentru a amortiza scumpirile la combustibili agricoli și îngrășăminte, în limitele regulilor UE privind ajutoarele de stat, potrivit Economica . Miza economică este dublă: plafonarea presiunii pe costurile de producție din zootehnie și evitarea unor blocaje de lichiditate într-un sector expus șocurilor energetice. Schema notificată de România are o valoare totală de 52 de milioane euro (aprox. 260 milioane lei) și se aplică până la 31 decembrie 2026. Ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe, de până la cel mult 50.000 euro (aprox. 250.000 lei) per întreprindere, pentru companiile care activează în sectorul creșterii bovinelor. Ce a verificat Comisia și de ce contează pentru implementare Aprobarea vine în baza normelor UE privind ajutoarele de stat, în special articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcționarea UE, precum și în temeiul secțiunilor 1 și 2.1 din cadrul temporar METSAF (Cadrul temporar privind ajutoarele de stat în contextul crizei din Orientul Mijlociu), adoptat la 29 aprilie 2026. În comunicatul citat, Comisia arată că a considerat schema „necesară, adecvată și proporțională” și că nu afectează schimburile comerciale într-o măsură contrară interesului comun, ceea ce reduce riscul unor corecții ulterioare pe criterii de compatibilitate cu piața internă. „Comisia a concluzionat că schema respectă condiţiile prevăzute în METSAF.” Context: METSAF, un cadru temporar până la final de 2026 METSAF este un instrument temporar creat pentru a permite statelor membre să sprijine economia UE în contextul crizei din Orientul Mijlociu, cu accent pe sectoarele considerate cele mai expuse: agricultura, pescuitul, transporturile și industriile mari consumatoare de energie. Cadrul se aplică până la 31 decembrie 2026, iar Comisia spune că va monitoriza în continuare conținutul, domeniul de aplicare și durata acestuia, în funcție de evoluțiile economice și geopolitice. În interiorul METSAF, sprijinul poate lua mai multe forme, inclusiv ajutor bazat pe consumul real pentru a acoperi o parte din creșterile de preț la combustibil sau îngrășăminte, precum și o abordare simplificată pentru ajutoare cu valoare mică. Informațiile despre schema aprobată și detaliile de încadrare în METSAF sunt relatate de Economica, care citează Agerpres (sursa secundară: Agerpres ). [...]
Motorina a urcat în marile rețele din România la 10,37–10,44 lei/litru și se apropie de 10,50 lei , ceea ce pune presiune directă pe costurile din agricultură într-o perioadă de lucrări intense în câmp, potrivit AGRO TV . Scumpirea vine pe fondul unei crize tot mai accentuate pe piața internațională a carburanților, cu probleme de aprovizionare în Europa și noi perturbări ale fluxurilor de petrol. Pentru ferme, miza este imediată: în septembrie, consumul de motorină crește odată cu recoltarea culturilor de primăvară, transportul producției, pregătirea terenului și înființarea culturilor de toamnă. În acest context, orice nouă creștere la pompă se traduce în costuri mai mari de producție, într-un an în care multe exploatații se confruntă deja cu efectele secetei și cu prețuri mici la cereale. De ce se scumpește: presiuni simultane pe ofertă Materialul indică mai mulți factori care tensionează piața: probleme de aprovizionare în Europa , pe fondul unui deficit de motorină la nivel european invocat de autoritățile din Ungaria ; atacuri asupra rafinăriilor rusești , care ar fi redus capacitatea Rusiei de a produce și exporta carburanți; perturbări din Orientul Mijlociu , după ce Arabia Saudită a oprit temporar conducta petrolieră East-West în urma unui atac cu drone. În cazul conductei East-West, aceasta transporta aproximativ 4 milioane de barili pe zi către Marea Roșie, iar Reuters estimează că, dacă întreruperea se prelungește, până la 4% din oferta mondială de petrol ar putea fi pusă în pericol. Efecte și reacții în regiune Situația nu este prezentată ca fiind exclusiv românească. În Ungaria, autoritățile au anunțat măsuri de sprijin pentru consumatori , iar fermierii ar urma să beneficieze inclusiv de rambursări ale accizei la motorină , pentru a limita impactul scumpirilor asupra agriculturii. În paralel, AGRO TV notează că în Statele Unite prețurile motorinei au urcat la niveluri record, iar subiectul a ajuns pe agenda politică internațională, semn că presiunea pe acest segment de carburant este mai largă decât piața locală. [...]
România a livrat 51,2% din exporturile extra-UE de grâu ale Uniunii în primele zece săptămâni ale sezonului 2026/2027, pe fondul unei accelerări rapide a fluxurilor după recoltare, potrivit Agronet . Miza economică este dublă: o parte din presiunea unei oferte interne foarte mari se mută în logistică (depozitare și transport), iar ritmul exporturilor poate influența formarea prețurilor în piața internă. Datele vamale ale Comisiei Europene indică faptul că, între 1 iulie și 6 septembrie 2026, România a exportat către țări din afara UE 2.520.751 de tone de grâu comun. În același interval, exporturile totale ale UE către piețe terțe au fost de 4.919.457 de tone, ceea ce plasează România la o pondere de aproximativ 51,2% din total. În clasamentul volumelor raportate de statele membre, următoarele poziții sunt la distanță: Lituania (circa 851.000 de tone), Bulgaria (427.000 de tone), Polonia (383.000 de tone) și Germania (aproximativ 354.000 de tone), conform acelorași date. Ritmul exporturilor: de la zeci de mii la peste 2,5 milioane de tone Accelerarea este vizibilă și față de începutul campaniei comerciale: până la 26 iulie, România exportase doar 53.834 de tone de grâu comun către țări din afara UE, iar ulterior, în aproximativ șase săptămâni, volumul a urcat la peste 2,52 milioane de tone. Explicația avansată în material este formarea și încărcarea rapidă a loturilor comerciale după finalizarea recoltării. Prețul de referință în Portul Constanța a urcat la 223 euro/tonă Ritmul ridicat al exporturilor a coincis cu o creștere a cotației oficiale de referință pentru grâul de panificație FOB Constanța la 223 euro/tonă (aprox. 1.115 lei/tonă), pentru săptămâna 31 august–6 septembrie 2026, potrivit datelor Comisiei Europene din Agri-food Data Portal. În săptămâna anterioară, reperul era 208,92 euro/tonă (aprox. 1.045 lei/tonă), ceea ce înseamnă un plus de 14,08 euro/tonă (aprox. 70 lei/tonă), respectiv circa 6,7% într-o săptămână. Publicația precizează că sunt cotații săptămânale oficiale de referință, nu oferte ferme garantate fermierilor. Cât din surplus ar fi fost deja valorificat În material este citată și o estimare a lui Cezar Gheorghe, făcută pentru AGRO TV, potrivit căreia exporturile totale ar fi depășit deja 3 milioane de tone, iar surplusul exportabil al României în acest sezon ar fi de aproximativ 9 milioane de tone, la o recoltă estimată de circa 13,4 milioane de tone. Agronet notează că sistemul european de supraveghere vamală nu include comerțul dintre statele membre, astfel că datele oficiale pentru extra-UE nu contrazic o estimare mai mare care ar include și livrările intracomunitare. Raportat strict la surplusul exportabil estimat (9 milioane de tone), exporturile extra-UE consemnate oficial până la 6 septembrie (2.520.751 de tone) ar reprezenta aproximativ 28% din cantitatea disponibilă pentru export. Dacă se confirmă și pragul de peste 3 milioane de tone la total exporturi, ar rezulta că aproape o treime din surplus ar fi fost deja contractată sau livrată. În perioada următoare, rămâne de văzut dacă ritmul exporturilor se menține și dacă cererea externă continuă să susțină cotațiile într-un sezon cu disponibilitate ridicată de grâu pentru comercializare. [...]
Fermierii cer un mecanism rapid de sprijin la îngrășăminte, avertizând că fără bani înainte de fertilizare producția va scădea , pe fondul prețurilor ridicate la inputuri și al costurilor de finanțare, potrivit Economica , care citează un comunicat al Forumului APPR. Forumul APPR spune că fermierii din România sunt presați simultan de scumpirea îngrășămintelor, finanțarea mai scumpă, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile și efectele cumulate ale secetei și recoltelor slabe din ultimii ani. În acest context, organizația solicită autorităților sprijin financiar dedicat achiziției de îngrășăminte. Miza: decizii tehnologice luate acum, efecte în campania 2026–2027 Potrivit Forumului APPR, fermierii iau deja decizii privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026–2027. Fără un calendar clar și o măsură „aplicabilă imediat”, „numeroase exploatații” ar urma să fie obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achiziții esențiale. Organizația avertizează că impactul nu se oprește la nivelul cash-flow-ului din ferme: subfertilizarea ar însemna diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară. Ce solicită fermierii și ce fonduri invocă Forumul APPR afirmă că a transmis încă din iulie propuneri ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole, semnalând o „nouă criză a îngrășămintelor” pe fondul tensiunilor geopolitice, perturbării lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție. În centrul cererii este alocarea europeană de 29.977.500 euro (aprox. 149,9 milioane lei) destinată României, pe care fermierii vor să o vadă transformată „rapid” într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil, completat cu o contribuție din bugetul național. Concret, fermierii cer: instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte; criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme; includerea achizițiilor deja efectuate; simplificarea procedurilor administrative; plăți făcute înaintea principalelor perioade de fertilizare. Forumul APPR invocă și faptul că alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri de sprijin, iar în România ar fi nevoie „fără întârziere” de un mecanism „clar și eficient”. În lipsa unei intervenții la timp, organizația susține că fondurile riscă fie să fie dispersate într-un mecanism cu impact economic marginal, fie să ajungă prea târziu pentru a mai influența deciziile din ferme. [...]
Seceta și valurile de căldură riscă să lovească apicultura din Ungaria prin pierderi masive de colonii , iar apicultorii cer autorităților să nu îi penalizeze automat pentru efectele unui fenomen pe care nu îl pot controla, potrivit Mediafax . Asociația Națională Maghiară de Apicultură (OMME) avertizează că lipsa polenului ar putea afecta până la 80% din populația de albine a țării. În ultimele săptămâni, aproximativ 80% dintre albine ar fi avut acces redus sau deloc la polen natural, pe fondul secetei prelungite și al valurilor succesive de căldură, care au distrus sursele naturale de nectar și polen. Chiar și zonele care, de regulă, mai asigură hrană la final de vară – inclusiv zone umede și maluri de râuri – s-au uscat în acest an, agravând presiunea asupra stupinelor. Apicultorii avertizează că situația ar putea duce la pierderi semnificative de colonii până în primăvara lui 2027. Cererea apicultorilor: fără sancțiuni automate pentru pierderi „excepționale” În acest context, OMME i-a transmis o scrisoare lui Szabolcs Bóna , ministrul responsabil cu agricultura și politica alimentară, solicitând ca apicultorii să nu fie penalizați automat pentru pierderile preconizate. Argumentul este că, în mod normal, apicultorii trebuie să mențină un număr stabilit de colonii, însă pierderile generate de condițiile meteo extreme ar face imposibilă respectarea cerinței „fără să fie vina lor”. Asociația cere ca autoritățile să țină cont de „lipsa fără precedent” a surselor naturale de hrană și de caracterul excepțional al fenomenului. De ce contează: efect în lanț asupra producției și polenizării OMME subliniază că polenul este principala sursă de hrană pentru coloniile de albine și este esențial pentru creșterea albinelor tinere. Fără polen, producția de miere este afectată, iar șansele coloniilor de a trece iarna scad. Pe lângă impactul direct asupra apiculturii, asociația atrage atenția că albinele au un rol esențial în polenizarea culturilor și, implicit, în aprovizionarea cu alimente. În plus, pe măsură ce seceta se intensifică, albinele sunt nevoite să zboare mai departe pentru hrană și apă, consumând mai multă energie, ceea ce poate accelera mortalitatea. Lipsa nectarului poate duce și la conflicte între colonii, cu efecte suplimentare asupra supraviețuirii. Potrivit materialului citat de Mediafax, cantitatea de polen disponibilă acum poate influența atât supraviețuirea peste iarnă, cât și revenirea din primăvara viitoare și, în final, nivelul producției de miere din Ungaria. [...]
Fermierii pot cere contra cost analize ANF, un instrument practic de reducere a riscului la livrare. Potrivit Agronet , producătorii agricoli pot solicita direct, pe bază de cerere, analize în laboratoarele Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) atât pentru determinarea reziduurilor de pesticide din producția vegetală, cât și pentru verificarea calității produselor de protecție a plantelor, atunci când există suspiciuni privind compoziția. Miza este una economică și operațională: o analiză făcută înainte de livrare poate preveni blocarea sau respingerea unui lot, iar verificarea unui produs fitosanitar suspect poate lămuri dacă problema vine din compoziția produsului sau din alți factori (condiții de aplicare, vreme, rezistența organismului-țintă). Ce tipuri de analize pot solicita fermierii ANF pune la dispoziție formulare distincte pentru două categorii de servicii: Determinarea reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale, pentru compararea rezultatelor cu limitele maxime admise pentru produsul respectiv. Verificarea poate fi relevantă mai ales înaintea livrării, când cumpărătorul cere documente analitice sau când fermierul vrea să valideze schema de tratamente aplicată. Controlul calității produselor de protecție a plantelor , prin determinarea substanței active și a concentrației acesteia, util când un tratament nu dă rezultatul așteptat sau există suspiciuni privind calitatea produsului cumpărat. Publicația notează că tema reziduurilor capătă greutate în contextul modificărilor recente ale legislației europene, inclusiv noile limite aplicabile din 19 august 2026 , despre care Agronet a scris separat. Unde se fac analizele și ce spune ANF despre rețeaua de laboratoare Conform informațiilor publicate de ANF, Laboratorul Național Fitosanitar efectuează atât teste privind calitatea produselor de protecție a plantelor, cât și determinări ale reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale. La nivel regional, ANF indică existența: unui laborator regional pentru controlul reziduurilor de pesticide în plante și produse vegetale; laboratoare regionale pentru controlul calității pesticidelor în Arad, Olt, Bacău și Mureș ; laboratoare regionale specializate în diagnosticarea unor organisme dăunătoare. ANF precizează că laboratoarele regionale sunt laboratoare oficiale desemnate în baza Regulamentului (UE) 2017/625. Cum se solicită analiza: pașii practici Procedura pornește de la alegerea analizei și completarea formularului corespunzător, disponibile pe site-ul ANF (formulare aici: Autorității Naționale Fitosanitare ). În practică, fermierul trebuie să urmărească patru elemente: să stabilească tipul exact de analiză solicitat; să verifice instrucțiunile privind prelevarea și acceptarea probei; să consulte tariful aplicabil analizei; să trimită proba în condițiile indicate de laborator. Agronet subliniază că regulile de prelevare și transport contează, deoarece o probă necorespunzătoare poate afecta reprezentativitatea rezultatului. De ce contează: protejarea valorii unui lot și reducerea pierderilor În logica de management al riscului, costul laboratorului trebuie raportat la valoarea producției sau a tratamentului verificat. Pentru reziduuri, o analiză înainte de livrare poate semnala o problemă înainte ca marfa să ajungă la cumpărător. Pentru un produs fitosanitar suspect, analiza poate indica dacă substanța activă și concentrația corespund celor declarate, cu efect direct asupra eficienței tratamentului și asupra riscului de reziduuri neconforme. Informația a fost prezentată inițial de Lumea Satului și este susținută de documentația publică a ANF, potrivit Agronet. (Materialul Lumea Satului: Lumea Satului ). [...]
