Știri
Știri din categoria Agricultură
Un sondaj indică o mutare a semănatului rapiței spre mai târziu în 2026, pe fondul secetei, al prafului și al presiunii dăunătorilor, în timp ce „fereastra” de la final de august rămâne reperul principal, potrivit agrarheute.
Decizia privind data semănatului este descrisă ca fiind dificilă în multe regiuni, din cauza condițiilor foarte uscate și a îngrijorărilor legate de puricele rapiței (un dăunător care poate afecta răsărirea). Deși în unele zone au apărut precipitații așteptate, care îmbunătățesc condițiile, fermierii nu reacționează uniform: unii au semănat deja la mijlocul lui august, alții încă așteaptă ploi.
La întrebarea despre perioada obișnuită de semănat, răspunsurile conturează un tablou relativ stabil:
Pentru 2026, însă, intențiile arată o înclinare mai puternică spre întârziere: 34% spun că vor semăna mai târziu decât de obicei, 50% rămân la momentul obișnuit, iar 13% plănuiesc să înceapă mai devreme. Astfel, ponderea celor care aleg semănatul mai târziu este aproape de trei ori mai mare decât a celor care devansează.
Schimbarea de calendar nu este uniformă între regiuni:
În Est (Brandenburg/Berlin, Mecklenburg-Pomerania Inferioară, Saxonia, Saxonia-Anhalt, Turingia), modelul diferă: 28% plănuiesc semănat mai devreme, față de 22% care ar amâna, iar jumătate rămân la termenul obișnuit. Tot aici se vede și o preferință structural mai timpurie: 39% dintre respondenții din Est seamănă de regulă la mijlocul lui august, comparativ cu 18% la nivel național; în Vest, doar 8% încep în mod normal la mijloc de august.
Concluzia sondajului este dublă: sfârșitul lui august rămâne fereastra centrală pentru semănatul rapiței, dar în 2026 un segment important de fermieri intenționează să împingă semănatul spre mai târziu, mai ales în Vest și Sud, în timp ce Estul are mai des planuri de devansare.
Datele provin din 780 de răspunsuri la un sondaj online agrarheute și nu sunt reprezentative, inclusiv pentru că participanții nu sunt distribuiți uniform pe landuri; Bavaria este cel mai puternic reprezentată, cu 303 răspunsuri (39%).
Recomandate
Seceta din Renania de Nord–Westfalia împinge fermele spre al doilea an de pierderi , cu producții mai mici la porumb și cartofi și costuri care, în unele cazuri, depășesc veniturile din vânzarea legumelor, potrivit Focus . Fermierii avertizează că, fără ploi consistente în perioada imediat următoare, presiunea financiară se va accentua. În landul german, plantele sunt „subnutrite de săptămâni”, spune Erich Gussen, președintele Asociației Agricole Renane . El arată că, la porumb, pierderile sunt cele mai mari, iar la cartofi se așteaptă mai puțini tuberculi și de dimensiuni mai mici; în unele zone, porumbul crește chiar fără știuleți. Producții mai mici și venituri sub așteptări Gussen afirmă că, pentru cartofi și porumb, „orice ajutor vine deja prea târziu”, iar fermele obțin randamente semnificativ mai mici decât estimaseră inițial. Impactul nu se vede doar în vânzările directe, ci și în alte segmente ale activității agricole, unde lipsa producției reduce resursele disponibile. La cereale, situația este mai puțin severă, însă tot negativă: bilanțul de recoltă al asociației fermierilor indică un recul de 9% al producției față de anul trecut. Pentru sfecla de zahăr, Gussen spune că mai există speranțe, în funcție de cantitatea de precipitații din următoarele săptămâni. Efect în lanț: furaje insuficiente și costuri în creștere Pe pășuni se văd „mai multe fire maro decât verzi”, iar iarba rămasă abia mai ajunge ca hrană pentru vaci, potrivit lui Jan-Malte Wichern, purtător de cuvânt al Camerei Agricole din NRW . Unele ferme de lapte au început deja să folosească stocurile de fân pentru iarnă și se așteaptă să cumpere furaje suplimentare în lunile următoare. În paralel, fermierii reclamă o presiune financiară acumulată: prețuri de producător în scădere, costuri mai mari cu energia și personalul, iar seceta agravează o situație deja tensionată. Măsuri cerute și sprijin promis de guvern Asociația Fermierilor Germani cere intervenția guvernului federal, inclusiv: măsuri de sprijin financiar pentru achiziția de îngrășăminte pentru anul viitor; reducerea taxei pe motorină, pe fondul consumului ridicat de combustibil al utilajelor folosite la irigații și recoltare. Ministrul federal al Agriculturii, Alois Rainer, a promis ajutor după bilanțul de recoltă 2026: plățile directe ar urma să crească anul viitor de la 4,1 miliarde euro (aprox. 20,5 miliarde lei) la 4,9 miliarde euro (aprox. 24,5 miliarde lei). Diferențe regionale: Westfalia-Lippe, sub pragul obișnuit de ploi Efectele variază în funcție de zonă. În Westfalia, până la mijlocul lui iunie a plouat peste medie, dar situația actuală rămâne „îngrijorătoare”, potrivit lui Frauke Froning, purtătoare de cuvânt a Asociației Agricole Westfalia-Lippe. În iulie, precipitațiile au fost doar 36% din nivelul obișnuit. În regiunile cu soluri mai nisipoase, precum zona Renaniei din jurul Dormagen și Köln și câmpia Köln–Aachen, situația este descrisă ca fiind și mai critică, după lipsa ploilor din iulie, când solul a rămas cu prea puțină apă pentru plante. [...]
Germania a ieșit pentru prima dată din Top 20 al celor mai mari procesatori de lapte din lume , într-un clasament 2026 care arată o accelerare a consolidării în industria lactatelor și o concentrare tot mai mare pe segmente cu marje mai ridicate, potrivit agrarheute , pe baza analizei RaboResearch . În raportul semnat de analiștii Lucas Fuess și Tom Booijink (RaboResearch), veniturile cumulate ale celor mai mari 20 de companii lactate au urcat în 2025 cu 5,4%, la 267 miliarde dolari (aprox. 1.215 miliarde lei). Clasamentul pentru 2026 se bazează în principal pe venituri estimate pentru 2025 și include fuziuni, achiziții și separări finalizate până la 1 iulie 2026. De ce lipsește Germania: efectul fuziunilor și al reorganizărilor Ieșirea Germaniei din Top 20 este legată direct de dispariția din listă a Deutsches Milchkontor (DMK), după fuziunea cu Arla Foods în iunie 2026. DMK (anterior locul 19) nu mai apare ca entitate separată, iar Arla urcă pe locul 4 în clasamentul global. În același timp, Unilever a ieșit din clasament după separarea afacerii de înghețată, compania nemaifiind considerată „companie lactată” în metodologia rankingului. Un caz aparte este grupul Müller: deși are operațiuni relevante, sediul central este în Luxemburg, astfel că nu este contabilizat ca „Germania” în ierarhia pe țări. Müller a urcat de pe locul 15 pe 14. Piața globală: mai multă mișcare în clasament, doi nou-intrați Raportul indică o volatilitate ridicată a ierarhiei: 13 companii și-au schimbat poziția, iar două au intrat în Top 20: The Magnum Ice Cream Company (locul 11), companie desprinsă din Unilever, listată în decembrie 2025 la bursele din Amsterdam, Londra și New York; include branduri precum Magnum, Ben & Jerry’s, Wall’s, Cornetto și Breyers. Emmi (locul 19), din Elveția, intrată în Top 20 pe fondul creșterii organice a veniturilor, al aprecierii francului elvețian și al achizițiilor (menționate: Mademoiselle Desserts Group și Laticínios Verde). Liderul se distanțează: Lactalis își mărește avansul Pe primul loc rămâne Lactalis (Franța), cu venituri lactate estimate la 40,2 miliarde dolari (aprox. 183 miliarde lei) în 2025. Diferența față de Nestlé (locul 2, 23,7 miliarde dolari) este de 16,5 miliarde dolari, iar RaboResearch pune creșterea Lactalis în principal pe seama achizițiilor. Printre tranzacțiile menționate: preluarea afacerii de consum din Pacific a Fonterra (estimare de 3,4 miliarde dolari) și achiziția businessului de iaurt din SUA al General Mills, care a întărit poziția Lactalis în segmentul refrigerat, cu marje mai bune. Ce semnal transmite clasamentul pentru Europa Dincolo de schimbarea de „steag” în Top 20, mesajul principal al raportului este că dimensiunea și accesul la segmente cu valoare adăugată (de exemplu ingrediente proteice) contează tot mai mult, iar fuziunile și separările de business pot redesena rapid ierarhiile. Pentru jucătorii europeni, cazul DMK–Arla arată că presiunea de consolidare poate împinge campionii naționali să devină parte din grupuri regionale mai mari, cu impact direct asupra puterii de negociere și a structurii pieței. [...]
Vântul puternic din Banat și zona montană poate întârzia tratamentele și complica transportul în dimineața de 29 august, în timp ce restul regiunilor au, în general, o fereastră mai bună pentru intrarea în câmp până la prânz, potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet . Miza operațională pentru ferme este adaptarea rapidă a lucrărilor expuse (în special tratamentele) și a logisticii, acolo unde rafalele cresc riscul de deriva a soluțiilor și de instabilitate la transport. Unde sunt cele mai mari riscuri pentru lucrările de dimineață În Banat și în zona montană sunt semnalate avertizări galbene pentru vânt puternic, iar recomandarea practică este amânarea tratamentelor expuse și verificarea stabilității încărcăturilor înainte de transport. În Banat (Timiș și Caraș-Severin), deși dimineața începe senin, rafalele rămân factorul limitativ pentru decizii, iar accesul în câmp este condiționat de verificarea parcelei. Și în Crișana, deși accesul în câmp este posibil în prima parte a zilei, rafalele locale estimate (până la 33 km/h) reduc predictibilitatea pentru tratamente și impun prudență la recoltare și transport (verificarea încărcăturii și a drumurilor de exploatare). Dobrogea are o dimineață senină și fără ploi estimate, însă vântul susținut (cu rafale de 24 km/h) limitează tratamentele în intervalul analizat, mai ales în legumicultură, vie și livezi, unde intervențiile depind de verificarea vântului direct în fermă. Unde se poate lucra mai eficient până la prânz Moldova este indicată drept cea mai stabilă fereastră pentru operațiuni de dimineață: vânt slab, fără precipitații estimate până la prânz și condiții bune pentru acces în câmp și transport. Tratamentele pot fi luate în calcul doar după verificarea locală a uscării frunzei. Muntenia și București-Ilfov au, de asemenea, condiții stabile pentru lucrări și logistică: vânt redus și probabilitate mică de ploaie în intervalul analizat, cu aceeași condiție operațională pentru tratamente – controlul umezelii de pe cultură. În Maramureș, vremea senină și vântul moderat susțin transportul și lucrările în câmp până la prânz, cu un risc meteo general scăzut în evaluarea din buletin. Ce lucrări sunt prioritare și ce ar trebui amânat Pe baza recomandărilor din buletin, prioritățile pentru prima parte a zilei se conturează astfel: Recoltare și transport: mai favorabile în Moldova, Muntenia, Maramureș și București-Ilfov; în Banat și zona montană este necesară fixarea încărcăturilor și monitorizarea rafalelor. Tratamente: posibile doar unde vântul este redus și vegetația s-a uscat local; sunt de evitat în Banat, Dobrogea și zonele montane expuse . Cosit, uscare și balotat: nu ar trebui programate doar pe baza ferestrei de dimineață, deoarece roua, umiditatea și probabilitatea locală de ploaie pot afecta calitatea lucrării. Irigare: nu apare ca presantă în datele regionale din buletin; decizia rămâne locală, după verificarea apei din sol, în condițiile în care evapotranspirația nu este disponibilă în acest raport. La ce să fie atenți fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz, punctele de control recomandate sunt menținerea rafalelor în Banat, Crișana, Dobrogea și zona montană, precum și apariția unor ploi slabe acolo unde probabilitatea trece de 30%. În practică, asta înseamnă reevaluarea accesului pe sole și a oportunității tratamentelor după uscarea culturilor și înainte de intensificarea transporturilor. [...]
Deși cotațiile la grâu, porumb și rapiță au urcat cu peste 10% față de 2025, mulți fermieri spun că nu pot valorifica scumpirea din cauza presiunii de lichiditate și a costului creditării , într-un an în care România ar urma să aibă una dintre cele mai bune producții de cereale și oleaginoase din ultimii cinci ani, potrivit Ziarul Financiar . În timp ce pe bursa paneuropeană Euronext (Paris) prețurile au avansat în ultimul an, fermierii indică un decalaj între „bursă” și „piața reală”, unde creșterile ar fi mult mai mici. Un exemplu dat în articol: la un nivel de 1,2 lei/kg pe bursă, în piață ar fi 1 leu/kg. De ce nu se vede scumpirea în ferme: lichiditatea și dobânzile Cosmin Micu , fermier din Arad (Procereal Agrosan), care lucrează circa 1.500 de hectare cu cereale și oleaginoase, spune că vinde la recoltare pentru că are nevoie de bani, iar finanțarea este scumpă. În acest context, capacitatea de a depozita marfa nu rezolvă problema dacă nu există capital de lucru pentru a aștepta momente mai bune de vânzare. „Am un depozit de 30.000 de tone, dar ca să țin marfa am nevoie de bani și atunci nu pot să o țin pentru că am nevoie de lichiditate, iar creditele sunt foarte scumpe.“ Fermierul mai afirmă că, pe fondul dobânzilor ridicate, lucrează „de trei ani în pierdere”, iar pentru ca producătorii să simtă o creștere de preț ar fi nevoie de credite cu dobândă „suportabilă”. Producții mari estimate, dar diferențe regionale Articolul notează că 2026 ar putea aduce cea mai bună recoltă din ultimii cinci ani, însă situația nu este uniformă: în sud producțiile ar fi fost bune sau foarte bune, în timp ce în vest este secetă, potrivit fermierului citat. În cazul său, producțiile au fost „mulțumitoare”, dar nu suficient cât să acopere costurile. Ca reper de piață, COCERAL (asociația europeană a comerțului cu cereale și oleaginoase) estima în iulie că producția de cereale și plante oleaginoase a României va ajunge la 30,5 milioane de tone în 2026. Miza economică: cine capturează prețul mai bun Mesajul central pentru piață este că o creștere a cotațiilor nu se traduce automat în venituri mai mari la nivel de fermă, dacă producătorii sunt forțați să vândă rapid pentru a-și finanța activitatea curentă. Într-un astfel de context, diferența dintre prețul „de bursă” și prețul efectiv încasat rămâne un risc operațional și financiar, mai ales în anii cu volume mari și presiune pe logistică și cash-flow. [...]
Costurile de înființare a culturilor de toamnă cresc cu 15–20% , pe fondul unei piețe a motorinei volatile și al unui efect limitat al reducerii temporare de acciză, potrivit Agrointel . În distribuție, motorina pentru fermele comerciale se vindea pe 27 august între 9,45 și 9,85 lei/litru, în funcție de producător și județ. Scăderile recente de preț sunt descrise drept ușoare și fragile. Payam Akbari , director general Agricover Commodities , spune că reducerea accizei s-a văzut în preț doar în primele două zile de la aplicare, după care creșterea cotației internaționale a „înghițit” beneficiul fiscal. „Piața motorinei rămâne extrem de volatilă. Reducerea accizei a avut un efect vizibil doar în primele două zile unde scăderea a fost de circa 62 de bani/litru, după care creșterea cotației internaționale a anulat practic tot beneficiul.” De ce contează: combustibilul apasă direct pe profitabilitatea fermelor În plină campanie de însămânțări pentru culturile de toamnă, consumul de motorină crește, iar costurile mai mari se propagă rapid în bugetele fermelor. Akbari estimează că, luând în calcul costurile directe și indirecte, fermierii înființează culturile cu 15–20% mai scump decât anul trecut, ceea ce pune presiune pe profitabilitate. „Fermierii sunt în plină campanie de însămânțări și înființează culturile cu costuri mai mari cu 15–20% față de anul trecut.” Măsura fiscală expiră pe 31 august, iar continuarea ei e incertă Reducerea temporară cu 20% a accizei la motorina standard a intrat în vigoare pe 16 august, prin mecanismul de ajustare dinamică introdus de Legea nr. 162/2026, și este valabilă până la 31 august. În material se arată că nu există, până acum, un semnal clar din partea oficialilor guvernamentali privind o eventuală prelungire. Ce se poate întâmpla după 31 august După 31 august, acciza ar putea reveni la nivelul standard din Codul Fiscal dacă prețurile internaționale scad sau se stabilizează, ceea ce ar însemna o creștere a taxei cu 560,86 lei/1.000 de litri și o scumpire la pompă de aproximativ 66–70 de bani/litru (cu TVA), conform explicațiilor din articol. În acest context, Akbari indică drept opțiuni la îndemâna fermelor managementul atent al achiziției de combustibil și disciplina tehnologică, până la o eventuală stabilizare a cotațiilor internaționale. [...]
Prețul de referință pentru porcii de abatorizare rămâne la 1,60 euro/kg, dar semnalele din piață indică o pierdere de ritm a tranzacțiilor , pe fondul unei oferte ușor în creștere și al unei cereri care nu mai susține scumpirile recente, potrivit agrarheute . VEZG (asociația germană a grupurilor de producători pentru animale și carne) a menținut pe 26 august prețul de uniune pentru porcii de abatorizare la 1,60 euro/kg greutate la sacrificare , valabil pentru perioada 27 august – 2 septembrie . Nivelul este „cu aproape 18%” sub cel din săptămâna similară a anului trecut, iar organizația descrie piața ca fiind, per ansamblu, echilibrată: oferta urcă ușor, cererea este „potrivită”, iar prețul tinde să rămână stabil. O ofertă mai mare, dar fără surplusuri vizibile Observatorii de piață citați de publicație notează că oferta de porci pentru abator a crescut față de săptămânile anterioare, după ce temperaturile mai scăzute au stimulat creșterea animalelor. În același timp, porcii își găsesc în continuare cumpărători, iar abatoarele sunt „suficient aprovizionate”, fără să apară excedente mari de ofertă. Totuși, după scumpirile din săptămânile trecute, piața „a pierdut vizibil din dinamică”. Un indicator invocat este licitația Internetschweinebörse (ISN) din 25 august: din 900 de porci oferiți în șase loturi, nu s-a vândut niciunul , semn că a apărut un decalaj între așteptările de preț ale vânzătorilor și cele ale cumpărătorilor. Cererea de carne se normalizează, iar spațiul pentru noi scumpiri e limitat Pe piața cărnii, cererea ar fi revenit la un nivel normal. Publicația menționează că finalul vacanței de vară în unele landuri a adus temporar cerere suplimentară, în timp ce apropierea finalului de lună a frânat disponibilitatea de cumpărare a consumatorilor. În acest context, observatorii de piață spun că există „puțin spațiu” pentru creșteri de preț. În Tönnies Agrarblog, Dr. Robert Elmerhaus, responsabil de achiziția de animale vii la Tönnies, explică diferența de ritm dintre piața animalelor vii și cea a cărnii: „Dinamica de pe piața animalelor vii nu a putut fi transpusă recent dinspre partea cărnii în același ritm. În consecință, creșterile de preț de pe partea animalelor vii trebuie încă să se impună în afacerea cu carne.” Retailul apasă prin promoții, iar scăderile anterioare ajung în prețurile la raft Cererea din comerțul alimentar s-ar fi revigorat ușor prin oferte speciale, potrivit AMI (citată de agrarheute). Publicația arată că discounterii au redus în săptămâna 33 prețurile la produse precum șnițelul de porc, carnea tocată și gulașul, iar scăderile din lunile anterioare ale prețurilor la porcii de abatorizare par să se reflecte cu întârziere în prețurile din magazine. Ca reper statistic, agrarheute notează că în iunie, potrivit Destatis , prețurile la poarta fermei pentru porcii de abatorizare au fost cu 25,5% sub nivelul aceleiași luni din anul anterior . În perioada următoare, cheia va fi evoluția ofertei și dacă vânzările de carne cresc odată cu încheierea sezonului de vacanțe, în condițiile în care piața pare să fi intrat într-o fază de stabilizare, dar cu tensiuni între prețurile cerute și cele acceptate la tranzacționare. [...]
