Știri
Știri din categoria Agricultură
Interdicția UE la exportul de ovine și caprine până la 31 decembrie 2026 riscă să lovească direct în încasările din export ale sectorului, după ce România a adus în țară 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) din exporturi de ovine în primele cinci luni din 2026, potrivit Economedia. Șeful ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, acuză Comisia Europeană că a luat „o decizie disproporționată” prin blocarea exporturilor către piețele terțe.
Declarațiile au fost făcute joi, în contextul protestului oierilor din București, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile impuse comerțului cu animale vii.
La începutul lunii iulie, Comisia Europeană a decis prelungirea interdicției privind exporturile de animale vii până la 31 decembrie 2026. Măsura vizează atât livrările către statele membre ale Uniunii Europene, cât și exporturile către țările terțe, fiind justificată de riscul de răspândire a pestei micilor rumegătoare.
Potrivit ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, decizia a fost motivată de apariția unui focar în județul Mureș și de evaluarea conform căreia există un risc ridicat de răspândire a bolii. În paralel, rămâne în vigoare interdicția privind livrările de ovine și caprine către celelalte state membre UE.
Alexandru Nicolae Bociu spune că, după decizia Comisiei, ANSVSA și vicepremierul Tanczos Barna au avut vizite și discuții la nivelul Comisiei Europene, inclusiv cu comisarul european, pentru identificarea unei soluții de ieșire din „criză”. În același timp, autoritatea a organizat ședințe cu crescătorii de ovine la nivel central și teritorial, prin directorii DSVSA, și a convocat grupuri de lucru cu experți.
În ziua declarațiilor, șeful ANSVSA a indicat un calendar de consultări tehnice: dialog între experții ANSVSA și cei ai Comisiei Europene, o ședință cu Consiliul Științific al ANSVSA (epidemiologi) și o întâlnire a „celulei de criză”.
Pe tema vaccinării, Bociu a afirmat că ANSVSA nu susține vaccinarea în masă la nivel național a efectivelor de ovine, argumentând că o astfel de măsură ar putea bloca piața europeană pentru carne, lapte și produse lactate.
În declarația sa, șeful ANSVSA a legat direct restricțiile de performanța exporturilor din 2026:
„Reușim împreună în 2026, în primele cinci luni ale anului, să aducem în România 500 de milioane de euro din exportul de ovine. (…) Devenim numărul 1 în Europa, devenim pe podium, devenim cei mai buni și primim o decizie disproporționată din partea Comisiei Europene de a nu mai exporta către țările terțe.”
În lipsa unei modificări a deciziei europene, sectorul rămâne cu acces restricționat atât la piețele din UE, cât și la cele din afara Uniunii, iar discuțiile tehnice și întâlnirile de criză anunțate de ANSVSA devin esențiale pentru a stabili dacă și în ce condiții pot fi relaxate restricțiile.
Recomandate
Refuzul șefului ANSVSA de a demisiona menține tensiunea într-un dosar cu miză de export până la final de 2026 , în condițiile în care crescătorii de ovine cer deblocarea livrărilor către țări terțe și despăgubiri, potrivit AGRO TV . Alexandru Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a declarat joi că nu intenționează să își dea demisia, deși crescătorii de ovine au protestat în fața instituției. El a susținut că mandatul său a adus rezultate pentru zootehnie și că nu are motive să renunțe la funcție. „Nu am niciun motiv să-mi dau demisia.” Contextul: interdicție de export prelungită până la 31 decembrie 2026 Declarațiile vin pe fondul nemulțumirilor legate de prelungirea interdicției privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la 31 decembrie 2026. Fermierii reclamă pierderi și cer măsuri care să reducă impactul economic al blocajului. Ce cer crescătorii de ovine Protestatarii solicită, conform sursei: deblocarea exporturilor de ovine și caprine către țări terțe; despăgubiri integrale pentru pierderile suferite; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; demiterea persoanelor considerate responsabile pentru gestionarea crizei generate de pesta micilor rumegătoare . Poziția ANSVSA: decizie „disproporționată”, apel la colaborare Bociu a calificat decizia Comisiei Europene de blocare a exporturilor drept „disproporționată”, dar a făcut apel la colaborare între autorități și fermieri pentru depășirea situației. În apărarea mandatului său, șeful ANSVSA a invocat faptul că România ar fi redevenit lider european la exportul de ovine și caprine și că au fost deschise sau redeschise piețe externe precum SUA, China, Vietnam, Arabia Saudită, Algeria, Tunisia și Kuweit. Totodată, a menționat reducerea semnificativă a focarelor de pestă porcină africană în perioada mandatului său. [...]
Interdicția UE la export pentru oi și capre din România până la finalul lui 2026 blochează un flux comercial evaluat la 300 mil. euro și mută presiunea pe măsuri sanitare rapide (în special vaccinarea) pentru a redeschide piețele, potrivit Economica . Comisia Europeană a decis, printr-o hotărâre din 17 iunie 2026, interzicerea mișcărilor de ovine și caprine de pe întreg teritoriul României către destinații din afara țării – atât către alte state membre, cât și către țări terțe – până la 31 decembrie 2026. Măsura vine după izbucnirea, la 8 iunie 2026, a unui focar de pestă a micilor rumegătoare (PPR) într-o exploatație din județul Mureș. De ce a impus Comisia o interdicție națională, nu una regională Într-un răspuns scris către europarlamentarul Georgiana Teodorescu, Comisia arată că originea infecției nu a fost stabilită și că a existat „un risc ridicat de răspândire ulterioară”. În plus, rezultatele preliminare ale supravegherii din mai și iunie 2026 ar confirma „circulația mascată și larg răspândită a virusului în România în ultimele luni”. Pe acest fond, Comisia justifică interdicția temporară ca fiind necesară pentru protejarea statutului de sănătate animală al UE și a pieței unice, prin reducerea riscului de transmitere către alte state membre și către țări terțe. În același răspuns, instituția explică de ce nu a acceptat continuarea exporturilor din zone neafectate, chiar cu garanții suplimentare (testare, carantinare, trasabilitate): riscul de circulație nedetectată a bolii în România a cântărit decisiv. Miza economică: exporturi reluate, apoi oprite Decizia a venit la scurt timp după reluarea exporturilor de oi și capre vii către țările arabe, în contextul în care autoritățile discutau despre posibile exporturi de 300 de milioane de euro în 2026 (aprox. 1,5 miliarde lei). În primele zece luni ale anului trecut, România a încasat peste 210 milioane de euro din exportul de oi vii (aprox. 1,05 miliarde lei), iar ANSVSA anunța la 15 iunie că aproximativ 1 milion de capete fuseseră deja trimise peste granițele UE. Tot atunci, ANSVSA preciza că România a cerut Bruxellesului să evite un embargo general și să permită fluxuri comerciale din zone considerate sigure, solicitare care nu a fost acceptată în decizia din 17 iunie. Ce poate face România pentru reluarea exporturilor: vaccinarea, în prim-plan Comisia indică drept posibilă soluție pentru reluarea exporturilor adoptarea unor măsuri precum vaccinarea, care ar putea „oferi dovezi solide privind absența PPR în populația sa de oi și capre”. În acest cadru, vor fi oferite gratuit: 300.000 de doze de vaccin, într-o primă etapă; încă 900.000 de doze, într-o a doua etapă, prin demersuri administrative ale Comisiei către furnizor. Totalul ar urma să ajungă la 1.200.000 de doze oferite gratuit. Ce urmează pentru fermieri: sprijin financiar, dar la cerere și prin instrumente existente În privința compensării pierderilor, Comisia arată că, „la cererea statului membru”, poate adopta măsuri excepționale de sprijin pentru pierderi de piață legate de restricțiile impuse pentru combaterea bolilor. În paralel, sunt menționate opțiuni prin Politica Agricolă Comună (PAC) – inclusiv modificarea planurilor strategice pentru plăți de criză – și posibilitatea de sprijin în anumite condiții prin regulile UE privind ajutoarele de stat. [...]
Guvernul pregătește un plan de ieșire din criza exportului de ovine și o decizie rapidă la ANSVSA , după protestul crescătorilor de oi din București, potrivit Mediafax . Vicepremierul Tánczos Barna , care asigură interimatul la Ministerul Agriculturii, a primit la Palatul Victoria delegația oierilor care au protestat joi și au cerut demiterea președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Întâlnirea a avut loc la solicitarea premierului interimar Ilie Bolojan, care l-a mandatat pe Tánczos să discute cu reprezentanții sectorului. Revendicările fermierilor au vizat, în principal, schimbarea conducerii ANSVSA, pe fondul acuzațiilor privind lipsa de dialog, dar și urgentarea soluțiilor pentru ieșirea din criză și compensarea pierderilor provocate de blocarea exportului de ovine. Ce măsuri sunt anunțate pe termen scurt Conform comunicatului guvernului citat de publicație, Tánczos Barna a cerut ANSVSA să finalizeze un plan de măsuri pentru un sistem „riguros și credibil” de trasabilitate și control al mișcării animalelor, astfel încât România să poată demonstra capacitatea de a gestiona aspectele legate de controlul bolilor. Vicepremierul a spus că, „zilele acestea”, o nouă echipă de experți de la ANSVSA și din mediul academic va prezenta planul de ieșire din criză, care urmează să fie dezbătut săptămâna viitoare cu: Colegiul Medicilor Veterinari; reprezentanții fermierilor; experții Comisiei Europene . Ulterior, planul ar urma să fie înaintat oficial Comisiei Europene. Miza: reluarea exporturilor și costurile pentru fermieri Din perspectiva sectorului, punctul sensibil rămâne blocarea exportului de ovine, care a generat pierderi pentru crescători și a alimentat presiunea pentru măsuri rapide. În acest context, guvernul le-a transmis fermierilor că solicitările vor fi analizate „cu prioritate”, în vederea stabilirii unor soluții urgente. În ceea ce privește conducerea ANSVSA, Tánczos Barna a declarat că o decizie va fi luată la nivelul Guvernului „în cel mai scurt timp posibil”. [...]
Protestul oierilor pune presiune pe Guvern pentru deblocarea exporturilor , după ce manifestația din fața ANSVSA s-a mutat în Piața Victoriei, pe fondul unei crize care, potrivit fermierilor, împinge fermele spre faliment și blochează vânzarea animalelor vii, arată Digi24 . Protestatarii cer reluarea exporturilor, despăgubiri și demiterea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu. Manifestația a escaladat dimineață în fața sediului ANSVSA, unde, potrivit Jandarmeriei, o parte dintre participanți au forțat dispozitivul de ordine și gardurile metalice și ar fi aruncat cu obiecte contondente, iar jandarmii au folosit substanță iritant-lacrimogenă. Ulterior, protestul a continuat printr-un marș către Guvern. Trafic blocat în Piața Victoriei, potrivit Jandarmeriei Jandarmeria București susține că participanții au blocat aproximativ 30 de minute traficul rutier pe Șoseaua Kiseleff și au refuzat să ocupe spațiul aprobat pentru adunarea publică, ceea ce ar fi afectat circulația din zonă, inclusiv rutele autospecialelor cu regim prioritar. „Timp de 30 de minute, participanții au blocat traficul rutier pe Șoseaua Kiseleff și refuză să ocupe locul de desfășurare a adunării publice (...) afectând inclusiv rutele de deplasare ale autospecialelor cu regim prioritar”, a transmis Jandarmeria. Instituția a făcut apel la respectarea traseului și a condițiilor stabilite pentru desfășurarea protestului și la cooperare cu forțele de ordine. Miza economică: exporturi blocate și despăgubiri cerute de fermieri Protestul are ca punct central blocarea exporturilor de ovine și caprine către țări terțe, pe care fermierii o leagă de criza sanitar-veterinară generată de pesta micilor rumegătoare. Organizatorii susțin că restricțiile au produs pierderi economice și că numeroase ferme sunt în pragul falimentului. Potrivit Digi24, la protest participă aproximativ 5.000 de oieri, conform organizatorilor, în timp ce Asociația Moldoovis Botoșani estimează circa 6.500 de participanți. Principalele solicitări prezentate în material includ: deblocarea exportului de ovine „acolo unde este posibil”; compensarea integrală a pierderilor economice și plata urgentă a despăgubirilor pentru pesta micilor rumegătoare; demiterea președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; protejarea fermelor de atacurile faunei sălbatice; acordarea despăgubirilor în cel mult 30 de zile; măsuri pentru creșterea competitivității sectorului și stabilirea responsabilităților pentru gestionarea crizei. Președinta Asociației Oierilor „Țara Loviștei”, Constanța Ștefan, a declarat la Digi24 că protestatarii nu vor pleca de la Guvern până când o delegație nu va fi primită de premier și a avertizat că, în lipsa deblocării exporturilor și a despăgubirilor, „peste 100.000 de familii de ciobani” ar putea ajunge „cazuri sociale”. Ce spune ANSVSA despre restricții și ce urmează Președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, a afirmat că instituția continuă discuțiile cu Comisia Europeană pentru a identifica o soluție care să permită reluarea exporturilor și a calificat decizia de suspendare drept „disproporționată”. El a spus că experții tehnici ai ANSVSA sunt „în dialog” cu experții Comisiei Europene. Pe termen scurt, din informațiile disponibile în material, presiunea rămâne pe dialogul dintre autoritățile române și Comisia Europeană și pe eventuale decizii guvernamentale privind despăgubirile și măsurile cerute de fermieri. Pentru context suplimentar despre blocarea exporturilor, Digi24 trimite la analiza sa dedicată subiectului: Digi24 . [...]
ANSVSA spune că nu există o decizie de vaccinare în masă a oilor , iar strategia discutată pentru Pesta Micilor Rumegătoare (PMR) rămâne, deocamdată, una de „regionalizare” și vaccinare țintită, pentru a evita blocaje comerciale și a menține exporturile, potrivit AgroInfo . În mesajul transmis „pentru corecta informare” a crescătorilor, procesatorilor și partenerilor comerciali, ANSVSA arată că înaintea oricărei decizii finale continuă consultările tehnice cu Comisia Europeană. Instituția menționează o videoconferință programată joi, la ora 12:00, cu experții EUVET (grupul de experți veterinari de urgență al Comisiei Europene) și convocarea de urgență a Consiliului Științific al ANSVSA pentru validare internă. Miza: menținerea fluxurilor comerciale și evitarea blocării exporturilor Potrivit ANSVSA, nu există „un plan de imunizare la nivel național”, iar scenariul vaccinării generalizate este respins, inclusiv din perspectiva riscului de a bloca exporturile. Abordarea prezentată este una „regională și controlată”, construită pe delimitarea epidemiologică a țării în două arii distincte, astfel încât fluxurile comerciale să fie separate. Ce zonare propune ANSVSA și unde ar putea apărea vaccinarea Planul tehnic înaintat Comisiei Europene ar viza: Zona liberă (restul României) : fără vaccinare, cu obiectivul declarat de a menține circulația animalelor și produselor. ANSVSA indică folosirea sistemului electronic TRACES (platformă europeană de trasabilitate) pentru controlul mișcărilor comerciale. Zona de vaccinare (Constanța și Tulcea) : vaccinare doar dacă planul este aprobat la nivel european. În această zonă, valorificarea ar urma să se facă pe două canale: piața locală , cu condiții speciale pentru produse (de exemplu, lactatele ar urma să circule după tratamente termice precum pasteurizarea sau UHT); export , inclusiv pentru animale vii și produse, cu respectarea cerințelor și certificatelor sanitar-veterinare agreate cu țări terțe. ANSVSA precizează că, până la emiterea unei decizii oficiale europene de punere în aplicare, „statusul actual rămâne neschimbat”, iar vaccinarea nu se efectuează. Exportul, condiționat de biosecuritate și renegocierea certificatelor În propunerea menționată, ANSVSA ar fi inclus protocoale speciale de biosecuritate și carantină pentru centrele de colectare din Dobrogea, astfel încât exportul de animale vii către țări terțe (inclusiv state arabe) să poată continua „în siguranță”. Instituția mai arată că poartă negocieri cu parteneri din țări terțe pentru renegocierea certificatelor sanitar-veterinare, cu „perspective pozitive” la acest moment. Ce spune conducerea ANSVSA Președintele ANSVSA, Alexandru Nicole Bociu, afirmă că instituția urmărește protejarea intereselor fermierilor și menținerea piețelor de export și invocă întâlniri anterioare cu sectorul, inclusiv alături de Ministerul Agriculturii. „Vreau să îi asigur pe toți oierii din România că ANSVSA face demersuri în fiecare zi pentru a le proteja interesele și pentru a ține deschise piețele de export (...) nu luăm nicio decizie fără dumneavoastră.” În concluzie, mesajul ANSVSA este că nu se discută o vaccinare națională a efectivelor de ovine, iar orice măsură de vaccinare ar putea fi limitată la Constanța și Tulcea și doar după aprobarea Comisiei Europene, cu obiectivul declarat de a debloca exporturile și de a reduce impactul economic asupra sectorului. [...]
Negocierile pentru bugetul agricol al UE 2028–2034 intră sub presiune, iar miza este menținerea plăților directe din PAC , într-un moment în care apărarea și competitivitatea industrială cer o felie mai mare din banii europeni, potrivit Agronet . Irlanda, care conduce Consiliul UE, va trebui să arbitreze între statele contributoare nete ce cer economii și țările cu agricultură puternică, care încearcă să protejeze subvențiile fermierilor. Discuția vizează viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034 și, implicit, arhitectura Politicii Agricole Comune (PAC) . Pentru ferme, rezultatul contează direct: negocierile pot influența subvențiile pe hectar și pe animal, sprijinul pentru investiții, gestionarea riscurilor, instalarea tinerilor fermieri și finanțarea procesării. De ce se complică bugetul PAC: competiție cu apărarea și industria Bugetul european trebuie împărțit între priorități devenite mai costisitoare, de la apărare și sprijin pentru Ucraina până la energie, infrastructură, cercetare, migrație și competitivitate industrială. În acest context, agricultura riscă să primească o pondere mai mică, chiar dacă bugetul total rămâne ridicat. Comisia Europeană a propus aproape 2.000 de miliarde de euro (aprox. 10.000 de miliarde de lei), la prețuri curente, pentru 2028–2034. Din această sumă, aproximativ 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 de miliarde de lei) ar urma să fie protejate pentru susținerea veniturilor fermierilor, însă suma nu include toate investițiile și măsurile de dezvoltare rurală. O altă linie de conflict este organizarea fondurilor: mai multe state se tem că integrarea agriculturii într-un cadru comun cu alte politici ar permite mutarea banilor între domenii, slăbind protecția pe care o oferă în prezent un buget agricol distinct. Taberele: Germania cere reduceri, Franța și statele agricole apără plățile Germania este prezentată drept una dintre vocile cele mai ferme în favoarea reducerilor: cancelarul Friedrich Merz a cerut economii în toate domeniile, inclusiv în agricultură, și un acord politic până la sfârșitul anului 2026. În aceeași logică se află și alte state contributoare nete, precum Țările de Jos, Suedia și Danemarca, care cer un buget mai restrâns și o orientare mai puternică spre competitivitate și securitate. De cealaltă parte, Franța este puțin probabil să accepte reduceri ample ale PAC, pe fondul dimensiunii sectorului agricol și al presiunii politice interne din partea fermierilor. Interesul de a păstra plățile directe și finanțarea pentru dezvoltare rurală este împărtășit și de state din Europa Centrală, de Est și de Sud. Irlanda are, la rândul ei, un interes agricol propriu: un compromis perceput drept nefavorabil fermierilor ar fi dificil de susținut politic într-o țară în care agricultura și exporturile agroalimentare au o greutate importantă. Analiza citată de Agronet face trimitere la o evaluare publicată de Western People . Ce înseamnă pentru România: trei decizii care pot schimba rezultatul final Negocierea nu stabilește încă nivelul viitoarelor plăți, iar efectul pentru România depinde, potrivit sursei, de trei decizii separate: dimensiunea bugetului general al UE; suma rezervată agriculturii și regulile viitoarei PAC; modul în care Guvernul va distribui alocarea prin planul național. Un buget european mai mic nu indică automat cât ar pierde România, după cum nici păstrarea unei sume mari pentru agricultură nu garantează actualul cuantum al subvențiilor. Distribuirea depinde de criteriile dintre state, de prioritățile naționale și de împărțirea banilor între plăți directe, investiții și măsuri de mediu. În esență, semnalul pentru fermieri este că negocierile din timpul președinției irlandeze pot fixa direcția pentru perioada de după 2027, într-o competiție mai dură pentru resurse între agricultură, apărare, industrie și energie. [...]
