Știri
Știri din categoria Agricultură
Apariția unui nou focar de variolă ovină/caprină în Mureș pune presiune pe fermele din zonă prin riscul de pierderi economice și restricții sanitare, după ce virusul a fost confirmat într-o gospodărie din Voivodeni, potrivit Economica. Autoritățile veterinare au notificat oficial Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (WOAH), iar deși boala a fost identificată la trei animale pe 15 aprilie, sunt considerate susceptibile 368 de animale.
Focarul vine la mai puțin de un an după prima confirmare a virusului în România, în iunie anul trecut, în județul Teleorman. Atunci, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) a confirmat prezența virusului în cinci probe recoltate în cadrul controalelor de rutină ale DSVSA Teleorman, din două exploatații care aveau în total 702 ovine și 31 de caprine.
Conform datelor ANSVSA citate în material, variola ovină este o boală virală gravă, cauzată de un virus din familia Poxviridae, cu caracter „foarte contagios”. În practică, asta înseamnă că se poate răspândi rapid într-o turmă și poate genera pierderi economice semnificative pentru crescători.
Boala se transmite atât prin contact direct între animale infectate și sănătoase, cât și indirect, inclusiv prin lichidul din vezicule și pustule sau prin inhalarea prafului din crustele descuamate. Virusul poate fi răspândit și prin:
Un element important pentru ferme este că mediul poate rămâne contaminat o perioadă îndelungată, iar materialul subliniază că măsurile de igienă și biosecuritate sunt esențiale, virusul fiind rezistent la uscăciune.
Recomandate
Crescătorii de animale care cer subvenții APIA în 2026 trebuie să respecte un set de obligații administrative și de conformitate, iar nerespectarea lor poate atrage sancțiuni și blocaje la plată , potrivit unei sinteze publicate de AgroInfo , pe baza informațiilor furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) . Miza practică pentru fermieri este că aceste cerințe nu vizează doar depunerea cererii „la timp”, ci și calitatea datelor declarate, actualizarea rapidă a informațiilor și acceptarea controalelor și a prelucrării datelor în sistemele folosite de stat pentru verificări. Ce trebuie să facă fermierii pentru a rămâne eligibili Conform listei prezentate, crescătorii de animale care solicită subvenții pe cap animal și pe hectar trebuie, între altele: să fie înregistrați în Registrul unic de identificare, administrat de APIA; să depună cererea de plată în termen; să dețină un efectiv minim de animale în exploatații cu cod ANSVSA, în funcție de intervenția solicitată, în conformitate cu PS 2023–2027, HG nr. 1571/2022 (cu modificările ulterioare) și Ordinul MADR nr. 106/2024; să declare date de identificare și contact actualizate la depunerea cererii și să notifice APIA în 15 zile calendaristice de la orice modificare; să notifice APIA în 15 zile calendaristice privind modificările din înregistrările de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (de exemplu: administratori, sediu social, obiect de activitate); să înscrie date reale, complete și valabile în cerere, deconturi justificative, documente anexate și în lista de animale și/sau în documentele electronice din SNIIA privind efectivele. Controale, condiționalitate și prelucrarea datelor Materialul mai arată că beneficiarii trebuie: să accepte introducerea și prelucrarea datelor din cerere în baza de date IACS (sistemul integrat de administrare și control), inclusiv schimbul de date cu instituții cu rol de verificare și control, precum și utilizarea lor pentru studii statistice și evaluări economice, în condițiile legii; să accepte prelucrarea datelor personale și a datelor despre animale pentru controale administrative încrucișate cu bazele de date ale altor autorități; să respecte normele de condiționalitate (set de cerințe de mediu, sănătate animală și bune condiții agricole) prevăzute de Regulamentul (UE) nr. 2021/2115, pe întreaga exploatație agricolă, cu excepția ANTZ, și prevederile ordinului comun nr. 54/570/32 din 2023; să permită efectuarea controalelor de către APIA sau alte instituții abilitate; să se asigure de corectitudinea datelor înregistrate în SNIIA pentru animalele din exploatațiile cu cod ANSVSA pentru care solicită intervenții. Un element explicit menționat este riscul de sancțiuni în cazul completării cu date nereale, în contextul trimiterii la articolele 320–328 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (cu modificările și completările ulterioare). [...]
După episoadele de îngheț dinainte de Paște, o parte importantă din livezi a rămas cu pagube minime, ceea ce menține perspectivele unui an pomicol bun și reduce riscul unor pierderi de venit pentru producători , potrivit Agrointel . Totuși, pomicultorii rămân în alertă până în mai, când vremea poate schimba rapid situația din teren. În material sunt prezentate exemple din Sibiu și Giurgiu, unde temperaturile negative din Săptămâna Mare nu au produs, în general, daune semnificative, în funcție de stadiul de vegetație al pomilor. În același timp, sunt menționate zone din nordul țării unde a fost mai rece și riscul a fost mai mare. Impact economic: producția rămâne „în joc”, iar presiunea pe vânzări scade Pentru pomicultori, faptul că au trecut de acest val de frig cu pierderi limitate înseamnă, în primul rând, șanse mai mari de a avea volume comercializabile și de a-și construi din timp strategia de vânzare. Ioan Jula , pomicultor din Cisnădie (Sibiu), spune că în zona sa temperaturile au coborât sub zero, dar nu au reprezentat „un pericol real” în stadiul în care se aflau pomii. El indică însă că în alte zone (Baia Mare, Satu Mare) situația ar fi fost mai dificilă, cu minime mai scăzute și vegetație mai avansată. Ce arată cazurile din teren: Sibiu și Giurgiu În Sibiu, pomicultorul intervievat afirmă că livada „arată excelent” și că pagubele sunt minore, limitate la niște cireși timpurii. „Eu aici în zona Cisnădie am scăpat cu bine iar livada arată excelent la acest moment, nu am avut probleme deși temperaturile au coborât sub minus 2 grade și jumătate.” În Giurgiu, Gelu Bogdan , care are o livadă ecologică de 5 hectare, superintensivă, de cireși, spune că a reușit să evite pierderile în nopțile cu brumă. „A fost brumă în fiecare seară, dar am salvat 100%. Zero daune la mine. (…) La mine a fost minima 0 grade.” Prețurile la mere: reper din sezonul trecut În același context, Ioan Jula oferă un reper despre prețurile obținute la mere în sezonul anterior, relevant pentru modul în care producătorii își calibrează vânzările: el spune că a vândut între 4,7 și 5 lei/kg, în timp ce vedea oferte de 3,5 lei/kg. Tot el menționează că a comercializat circa 70 de tone și că, dacă ar fi acceptat prețurile inițiale oferite, ar fi ieșit pe pierdere. Ce urmează: riscul meteo rămâne până în mai Deși înghețul dinainte de Paște a fost depășit în multe livezi, pomicultorii rămân vigilenți în aprilie și mai, când pot apărea episoade de vreme rece neobișnuită. În lipsa unor noi evenimente meteo severe, anul pomicol este descris în material ca având șanse să fie „excelent”. [...]
APIA reia de săptămâna viitoare autorizările la plată, inclusiv pentru sprijinul cuplat vegetal, cu un volum anunțat de peste 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei) , într-un moment în care ritmul de utilizare a plafonului FEGA este deja avansat, potrivit Agrointel . Informația a fost transmisă de secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru , într-o postare pe Facebook. Reluarea autorizărilor vizează, conform declarațiilor oficialului, schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal și schema pentru porumb siloz. Emil Dumitru a indicat că „gradul de utilizare a plafonului FEGA a ajuns la 86,67% din totalul alocat”, iar pentru sprijinul de bază pentru venit (BISS) „procentul de utilizare este de 94,76%”. Ce plăți sunt anunțate pentru săptămâna viitoare Din informațiile prezentate, APIA ar urma să autorizeze la plată: schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal; schema pentru porumb siloz, „în valoare de peste 100 de milioane de euro” (aprox. 500 milioane lei). Ordin cu cuantumuri unitare pentru cererile depuse în 2025 Secretarul de stat a mai anunțat că a semnat Ordinul MADR nr. 141/24.04.2026, prin care au fost stabilite cuantumurile unitare pentru mai multe scheme de sprijin aferente cererilor depuse în 2025. În lista menționată intră sprijinul redistributiv, sprijinul destinat tinerilor fermieri și intervenții din sectorul vegetal și zootehnic. Termenul-limită rămâne 30 iunie, dar depinde de controale și acte normative În același context, Emil Dumitru a arătat că efectuarea plăților este condiționată de finalizarea controalelor și de adoptarea actelor normative necesare, însă termenul legal prevăzut de legislația europeană rămâne 30 iunie. Agrointel mai notează că, la nivelul MADR, Florin Barbu și-a depus pe 23 aprilie demisia din funcția de ministru, dar aceasta nu era „oficializată” la momentul publicării, nefiind publicat în Monitorul Oficial numele unui ministru interimar. [...]
Plățile APIA pentru Campania 2025 rămân în calendarul legal, cu termen-limită 30 iunie , iar pentru o parte din scheme urmează noi autorizări „săptămâna viitoare”, potrivit unei informări transmise de secretarul de stat Emil Dumitru (MADR), citată de Agrointel . Mesajul are miză operațională directă pentru fermieri, într-un moment în care fluxul de numerar din subvenții influențează lucrările de sezon și achizițiile de inputuri. Dumitru afirmă că procesul de autorizare și efectuare a plăților aferente Campaniei 2025, derulat în cadrul Planului Strategic PAC 2023–2027 , continuă „conform calendarului stabilit de legislația europeană și națională”. Oficialul a reamintit că termenul legal pentru autorizările APIA este 30 iunie și a condiționat ritmul plăților de finalizarea controalelor și de adoptarea actelor normative necesare. „În funcție de finalizarea controalelor și de adoptarea actelor normative necesare, plățile vor fi efectuate în termenul legal prevăzut de legislația europeană, până la 30 iunie.” Ce scheme intră la autorizare în perioada următoare Conform declarațiilor lui Emil Dumitru, „numeroase intervenții” finanțate din FEGA și FEADR au fost deja autorizate la plată. Totodată, el a indicat două repere de execuție bugetară: gradul de utilizare a plafonului FEGA: 86,67% din totalul alocat; pentru sprijinul de bază pentru venit (BISS): 94,76% utilizare. Pentru perioada imediat următoare, Dumitru a transmis că „săptămâna viitoare” ar urma să fie autorizate la plată: schemele de sprijin cuplat din sectorul vegetal; schema pentru porumb siloz , „în valoare de peste 100 de milioane de euro” (aprox. peste 500 milioane lei). Ordin MADR cu cuantumuri unitare și context instituțional Oficialul MADR a mai precizat că a semnat Ordinul MADR nr. 141/24.04.2026 , prin care au fost stabilite cuantumurile unitare pentru mai multe scheme de sprijin aferente cererilor depuse în 2025, inclusiv pentru sprijinul redistributiv, sprijinul destinat tinerilor fermieri și intervenții din sectorul vegetal și zootehnic. În același timp, articolul notează un context de instabilitate la vârful ministerului: Florin Barbu și-a depus demisia din funcția de ministru, dar aceasta nu era „oficializată” la momentul publicării, iar numele ministrului interimar, Tanczos Barna, nu era publicat în Monitorul Oficial. [...]
Banca Transilvania mizează pe finanțarea pe termen lung a agriculturii , într-un context în care fermierii au nevoie de capital și de predictibilitate pentru a traversa riscurile economice și de mediu ale anului agricol 2026, potrivit Banca Transilvania . Mesajul a fost transmis de Tiberiu Moisă , Director General Adjunct MidCorporate și IMM la BT, la conferința „Agricultura în 2026: provocare, adaptare, oportunități”, organizată de Ziarul Financiar la Constanța, cu sprijinul băncii. La eveniment au participat peste 90 de fermieri, iar discuțiile au vizat perspectivele pentru 2026 și soluții pentru gestionarea presiunilor din economie și din zona climatică. De ce contează: finanțarea ca „braț prudent” într-un sector cu volatilitate ridicată În intervenția sa, Moisă a indicat că banca vede în continuare nevoi de susținere în sector și a legat reziliența economiei de capacitatea companiilor de a lua decizii financiare echilibrate, mai ales în perioade dificile. El a punctat că firmele „bine pregătite” trec mai ușor peste șocuri, inclusiv printr-un control atent al îndatorării și al momentului investițiilor. „Referitor la agricultură, angajamentul Băncii Transilvania este pe termen lung. Avem un portofoliu mare de finanţări, vedem că există probleme şi oameni care au nevoie de susţinere.” Ce semnale transmite BT despre 2026 și relația bancă–fermieri BT afirmă că menținerea încrederii între finanțatori și fermieri rămâne o prioritate, iar în perioade complicate „dialogul, transparența” și implementarea soluțiilor la timp sunt esențiale, pe baza experiențelor anterioare din alte industrii. În același timp, Moisă a susținut că volumele de finanțare din agricultură au crescut semnificativ față de acum 10–15 ani și a legat această evoluție de retehnologizarea agriculturii românești din ultimele două decenii. Din perspectiva sa, finanțarea a însoțit dezvoltarea sectorului. „Din punctul nostru de vedere, într-un sens agricol, vedem un an bun în 2026. Echilibrul dintre producţie şi sustenabilitatea financiară este foarte important (...) noua regulă în agricultură este că fiecare an aduce ceva diferit.” La ce să se aștepte fermierii: accent pe prudență și adaptare anuală Din declarațiile prezentate de BT reiese o abordare centrată pe prudență în creditare și pe adaptarea deciziilor de investiții la specificul fiecărui an agricol, în condițiile în care variabilitatea de la un sezon la altul devine o constantă pentru sector. Materialul nu include însă detalii despre produse de finanțare, criterii sau ținte cantitative pentru 2026. [...]
Scumpirea îngrășămintelor azotoase, de la 500 la 800 euro/tonă (aprox. 2.500–4.000 lei), este pusă de eurodeputatul Daniel Buda pe seama CBAM , mecanismul UE care taxează la frontieră emisiile de carbon pentru anumite importuri, inclusiv fertilizanți, potrivit Agrointel . Politicianul spune că a cerut oficial Comisiei Europene renunțarea la această taxă, argumentând că ea se transferă direct în costurile fermierilor. Într-o postare din 23 aprilie, Daniel Buda afirmă că CBAM, deși gândit ca instrument de protecție a mediului, „în practică” se reflectă în prețurile plătite de fermierii europeni pentru inputuri (resurse folosite în producție, precum îngrășămintele). El susține că îngrășămintele pot ajunge până la 30% din costurile totale ale unei ferme. Ce impact economic invocă eurodeputatul Buda indică două efecte principale asupra costurilor din agricultură: o creștere rapidă a prețurilor la îngrășămintele azotoase, „în doar câteva luni”, de la 500 la 800 de euro pe tonă; o scumpire suplimentară „în medie” de aproximativ 15% pentru îngrășămintele importate, asociată cu CBAM. În mesajul său, eurodeputatul leagă aceste majorări de presiunea pe profitabilitatea fermelor, prin costuri mai mari și riscuri crescute. Miza de reglementare: cererea de eliminare a CBAM Eurodeputatul afirmă că a transmis Comisiei Europene o solicitare „clară” de renunțare la CBAM pentru importurile de fertilizanți. Argumentul central este de competitivitate: fermierii din UE ar ajunge să producă mai scump decât competitorii din afara Uniunii, din cauza costurilor mai mari la îngrășăminte. Buda avertizează, în același mesaj, asupra riscului de falimente în agricultură și asupra unor „probleme serioase” pentru securitatea alimentară, dacă nu se intervine rapid. Ce urmează Materialul nu include un răspuns al Comisiei Europene și nici un calendar privind o eventuală modificare a CBAM. În acest moment, informația se bazează pe solicitarea anunțată public de eurodeputat și pe efectele de preț pe care acesta le atribuie mecanismului. [...]
