Știri
Știri din categoria Agricultură
Apariția unui nou focar de variolă ovină/caprină în Mureș pune presiune pe fermele din zonă prin riscul de pierderi economice și restricții sanitare, după ce virusul a fost confirmat într-o gospodărie din Voivodeni, potrivit Economica. Autoritățile veterinare au notificat oficial Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (WOAH), iar deși boala a fost identificată la trei animale pe 15 aprilie, sunt considerate susceptibile 368 de animale.
Focarul vine la mai puțin de un an după prima confirmare a virusului în România, în iunie anul trecut, în județul Teleorman. Atunci, Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) a confirmat prezența virusului în cinci probe recoltate în cadrul controalelor de rutină ale DSVSA Teleorman, din două exploatații care aveau în total 702 ovine și 31 de caprine.
Conform datelor ANSVSA citate în material, variola ovină este o boală virală gravă, cauzată de un virus din familia Poxviridae, cu caracter „foarte contagios”. În practică, asta înseamnă că se poate răspândi rapid într-o turmă și poate genera pierderi economice semnificative pentru crescători.
Boala se transmite atât prin contact direct între animale infectate și sănătoase, cât și indirect, inclusiv prin lichidul din vezicule și pustule sau prin inhalarea prafului din crustele descuamate. Virusul poate fi răspândit și prin:
Un element important pentru ferme este că mediul poate rămâne contaminat o perioadă îndelungată, iar materialul subliniază că măsurile de igienă și biosecuritate sunt esențiale, virusul fiind rezistent la uscăciune.
Recomandate
Ministerul Agriculturii trimite Corpul de control în verificări după informații care indică reetichetarea unor legume și fructe importate din Turcia ca „produse în România”, vândute la nivel național într-unul dintre cele mai mari lanțuri de supermarketuri, potrivit Profit . Miza este una de reglementare și concurență: originea declarată la raft influențează prețul, decizia de cumpărare și accesul la facilități fiscale. Vicepremierul Tánczos Barna , ministru interimar al Agriculturii, spune că a dispus declanșarea verificărilor pe baza informațiilor furnizate de ANSVSA, ANAF și Autoritatea Vamală Română . „Protejarea producătorilor români și respectarea dreptului consumatorilor de a cunoaște originea reală a produselor pe care le achiziționează reprezintă o prioritate. Nu vom tolera nicio practică prin care cooperative agricole sau alte entități să fie folosite ca paravan pentru introducerea pe piață a unor produse provenite din țări terțe sub denumirea de produse românești.” Ce verifică Ministerul și de ce contează pentru piață Ministrul interimar afirmă că a cerut Corpului de control să verifice „cu maximă atenție” informațiile primite, pentru identificarea cooperativelor agricole sau a altor agenți economici care ar putea fi folosiți ca paravan. În cazul constatării unor abateri, „se vor aplica măsurile prevăzute de lege”, conform declarației citate de publicație. Cazul are impact direct asupra pieței de retail alimentar, deoarece produsele prezentate ca fiind românești sunt, în general, mai scumpe la raft și sunt semnalate distinct, inclusiv pentru a susține producătorii locali. O etichetare falsă poate distorsiona concurența și poate afecta încrederea consumatorilor. Ce au găsit ANAF și Vama, potrivit informațiilor Profit Profit relatează că ANAF și Vama au descoperit că „mari cantități” de legume și fructe vândute la nivel național ca produse românești ar fi fost, de fapt, importate din Turcia de o firmă din Ilfov, deținută de oameni de afaceri turci, concluzie rezultată dintr-o investigație ANAF realizată împreună cu Autoritatea Vamală Română. Cercetările au pornit de la aspecte fiscale, dar au dus și la informații privind sursa mărfurilor și practicile firmei. Un element relevant din perspectivă de reglementare este că firma este autorizată în România ca „cooperativă agricolă” de către Ministerul Agriculturii, ceea ce, potrivit Profit, înseamnă că este și scutită de impozitul pe profit. Publicația mai notează că respectiva cooperativă ar fi importat cantități foarte mari din Turcia, ar fi schimbat etichetele pentru a indica origine România și ar fi livrat apoi către lanțul de supermarketuri, inclusiv în cantități „de ordinul zecilor de tone”, la solicitarea clientului. Profit precizează că știe numele lanțului de supermarketuri vizat, că a contactat compania și că va publica poziția acesteia dacă va fi transmisă. Context: controale mai largi pe importuri și trasabilitate În același material este amintit că direcția Antifraudă a ANAF anunța, în aprilie, o acțiune comună cu Autoritatea Vamală Română și ANSVSA, în urma căreia au fost identificate nereguli la patru societăți din Ilfov active în depozitarea și comercializarea de produse perisabile din import. Printre problemele menționate: deficiențe de trasabilitate (lipsa evidenței documentelor de proveniență) și funcționarea în ilegalitate în cazul uneia dintre societăți. Inspectorii au ridicat documente vamale și comerciale, documente de origine și fișe de stoc și au cerut avize de însoțire a mărfurilor pentru verificări în sistemul e-Transport (sistem de monitorizare a transporturilor, cu cod unic de identificare). ANAF anunța atunci că verificările continuă la nivel național, pe fluxurile de transport ale mărfurilor provenite din import și pe rutele interne către destinațiile declarate. [...]
ANSVSA a înăsprit și detaliat obligațiile de notificare în ferme printr-un ordin publicat în Monitorul Oficial, care stabilește ce informații trebuie transmise rapid și ce măsuri trebuie luate imediat la suspiciuni de boală, tăieri de urgență sau mortalități, potrivit Agrointel . Ordinul nr. 504/2026 al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 462 din 2 iunie și actualizează procedura pe care crescătorii, medicii veterinari și autoritățile trebuie să o urmeze în cazurile de îmbolnăvire, tăiere de urgență sau moarte a animalelor. Actul normativ acoperă și pașii de notificare, declarare și stingere a bolilor, respectiv ridicarea restricțiilor după eradicarea ultimului focar. Cine are obligația de a anunța și cui se raportează Obligația de anunțare nu vizează doar fermierii, ci o plajă largă de operatori și persoane care intră în contact cu animale sau produse/subproduse de origine animală, inclusiv responsabili ai stânelor/taberelor de vară, personal din rezervații și parcuri naturale, fonduri cinegetice și de vânătoare, grădini zoologice, penitenciare, puncte de control la frontieră, precum și medicii veterinari de liberă practică împuterniciți. Crescătorii trebuie să anunțe, printr-un mijloc de comunicare rapidă sau direct, medicul veterinar de liberă practică împuternicit și/sau medicul veterinar oficial, în funcție de organizarea locală (circumscripție sanitar-veterinară ori direcția sanitar-veterinară județeană/a municipiului București). Ce informații trebuie să conțină notificarea Ordinul detaliază explicit setul minim de date care trebuie comunicate la raportare, inclusiv: numele și prenumele persoanei care face anunțul; denumirea și adresa unității, codul de înregistrare; specia, rasa și vârsta animalului/animalelor; numărul animalelor afectate și proveniența (din unitate sau achiziționate); modificările observate (exemple: lipsa apetitului, diaree, vărsături, tulburări respiratorii); de când au apărut modificările (data afectării stării de sănătate); dacă au fost efectuate tratamente; ce măsuri au fost luate. În plus, ordinul stabilește fluxuri de informare între medicii veterinari: dacă sesizarea ajunge la medicul veterinar de liberă practică împuternicit, acesta trebuie să informeze imediat medicul veterinar oficial al circumscripției; dacă sesizarea ajunge la direcția sanitar-veterinară județeană/București, aceasta informează de îndată circumscripția. Ce trebuie să facă fermierii până la sosirea medicului veterinar Până la sosirea medicului veterinar, crescătorii au obligații operaționale care vizează limitarea riscului de răspândire, între care: izolarea animalelor bolnave sau suspecte și înregistrarea codurilor crotaliilor; izolarea cadavrelor, a cărnii și produselor rezultate din tăierea de urgență, fără înstrăinare sau valorificare; interzicerea circulației animalelor și persoanelor în zonele presupus contaminate; izolarea materialelor/echipamentelor și a furajelor care au intrat în contact cu animalele bolnave sau sunt suspecte de contaminare; menținerea pe loc a echipamentelor din grajd, așternutului, mijloacelor de transport și a altor obiecte potențial contagioase; restricționarea circulației animalelor, produselor și, după caz, a persoanelor, vehiculelor și materialelor care ar putea răspândi agentul patogen. Context: actualizarea Registrului epizootiilor Ordinul actualizează și Registrul epizootiilor. În material este menționat că în registru figurează, între altele, variola ovină și caprină, pesta porcină africană , gripa aviară și Salmonella la păsări. Pentru ferme, schimbarea are impact direct de conformare: notificarea devine mai standardizată (cu informații obligatorii), iar măsurile imediate de izolare și restricționare sunt explicitate, ceea ce poate influența modul de operare în primele ore după apariția unei suspiciuni sau a unui caz de mortalitate. [...]
APIA reia „în forță” plățile restante pentru subvențiile pe 2025 , după ce Ministerul Finanțelor a pus la dispoziție fondurile necesare, potrivit Agrointel . Miza este una de cash-flow pentru ferme: aproximativ 15.600 de fermieri mai au de primit cel puțin o plată, iar 1.005 dintre ei nu au încasat încă nicio sumă în campania curentă. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea , a explicat că ritmul autorizărilor a fost încetinit în ultimele zile din cauza concentrării instituției pe închiderea campaniei de depunere a cererilor. Campania s-a închis pe 5 iunie, iar de luni, 8 iunie, „prioritatea zero” devine finalizarea tuturor plăților aferente anului 2025. Cine sunt fermierii rămași la plată și ce se schimbă de acum Conform informațiilor prezentate de șeful APIA, există două categorii principale de beneficiari rămași în așteptare: aproximativ 15.600 de fermieri care mai au de primit cel puțin o plată pentru 2025; circa 1.005 fermieri care nu au încasat „niciun leu” în campania curentă și pentru care, de luni, plățile devin prioritatea imediată. În același timp, Pintea a precizat că, în ultimele 10 zile, s-au făcut plăți zilnice, dar „destul de mici”, deoarece resursele administrative au fost direcționate către finalizarea primirii cererilor. Blocaje tehnice și autorizări „dosar cu dosar” Pentru dosarele rămase blocate, APIA spune că lucrează punctual, la nivel de fermier, pentru a identifica problemele care împiedică autorizarea. Instituția a avut ședințe tehnice cu specialiștii proprii și cu dezvoltatorul software, iar fiecare dosar blocat ar fi fost analizat individual, astfel încât să poată fi introdus la plată. „S-a luat fiecare dosar blocat în parte și știm la fiecare ce trebuie făcut ca să intre la plată, din cei 15.600 de fermieri.” Șeful APIA a mai afirmat că sistemul informatic este pregătit pentru reluarea plăților și că sumele necesare au fost puse la dispoziție de ministrul Finanțelor, Tánczos Barna. De ce contează Reluarea accelerată a plăților are impact direct asupra lichidității fermelor, într-un moment în care subvențiile reprezintă, pentru multe exploatații, o sursă importantă de finanțare a activităților curente. Din informațiile disponibile în material, APIA își propune să recupereze întârzierile apărute pe fondul închiderii campaniei de depunere a cererilor, cu accent pe fermierii care nu au primit încă nicio plată. [...]
Agenția Națională pentru Zootehnie începe controale la prim-cumpărătorii de lapte, cu amenzi de până la 2.000 lei , într-o acțiune care vizează contractele, trasabilitatea și raportările lunare din lanțul de colectare, potrivit Agrointel . Inspectorii ANZ verifică respectarea condițiilor de înregistrare și funcționare ale prim-cumpărătorilor de lapte, în baza legislației în vigoare. Instituția spune că urmărește „protejarea producătorilor corecți” și menținerea unui sector „bazat pe calitate, trasabilitate și profesionalism”. „Verificăm contracte, trasabilitate, evidențe contabile, declarații lunare, cantități achiziționate și corectitudinea datelor raportate. Pentru că în zootehnie, cifrele nu înseamnă doar documente”, a anunțat ANZ. Ce înseamnă controlul, concret, pentru prim-cumpărători Conform definiției legale citate, prim-cumpărătorul este întreprinderea (sau grupul de întreprinderi) care cumpără lapte crud de la producători pentru operațiuni precum colectare, ambalare, depozitare, răcire sau transformare, inclusiv în baza unui contract, ori pentru a-l ceda mai departe către procesatori. ANZ indică faptul că acțiunea de control are mai multe etape, de la verificarea documentelor și pregătirea controlului, la controlul efectiv și, dacă este cazul, sancțiuni. Amenzi prevăzute de Legea 297/2013 Dacă sunt constatate abateri contravenționale, ANZ poate aplica amenzi (Legea 297/2013, cu modificările și completările ulterioare), inclusiv pentru: livrarea de lapte crud între producător și prim-cumpărător fără contract scris: amendă de la 1.500 la 2.000 lei; refuzul prim-cumpărătorului de a permite controlul sau de a pune la dispoziție documentele necesare: amendă de la 500 la 1.000 lei; neutilizarea unui sistem de evidență care să includă balanța intrărilor și ieșirilor pentru cantitățile de lapte și grăsime: amendă de la 500 la 1.000 lei; netransmiterea lunară către autoritatea competentă a informațiilor privind cantitatea de lapte crud livrată: amendă de la 500 la 1.000 lei. Cine poate suspenda activitatea și retrage avizul Pe lângă amenzile aplicate de ANZ, suspendarea activității de prim-cumpărător și retragerea avizului de înregistrare în registrul prim-cumpărătorilor sunt decise de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), conform precizărilor din articol. [...]
DN Agrar își accelerează extinderea în producția de lapte , cu o investiție totală anunțată de 15,5 milioane euro (aprox. 81 milioane lei) într-o nouă fermă și două unități de compostare, proiecte care ar urma să susțină creșterea capacității și modelul de agricultură circulară, potrivit Profit . Planul vizează dezvoltarea fermei CUT 2 (a șasea fermă din grup) și construirea a două noi unități de compostare. Miza operațională este creșterea volumelor, într-un sector în care dimensiunea și eficiența fermelor influențează direct costurile și stabilitatea livrărilor. Structura investiției și finanțarea Investiția în ferma CUT 2 este estimată la aproximativ 12 milioane euro (aprox. 63 milioane lei) și ar urma să fie finanțată printr-un credit bancar de la ING Bank , completat cu o contribuție de 20% din surse proprii. Conform informațiilor publicate, finanțarea are o dobândă de 1,5% plus EURIBOR la o lună (indice de referință pentru dobânzile în euro). Separat, compania intenționează să investească aproximativ 3,5 milioane euro (aprox. 18 milioane lei) în dezvoltarea a două noi unități de compostare, ca parte a strategiei de „agricultură circulară” (valorificarea subproduselor și reducerea deșeurilor în lanțul de producție). Atât finanțarea, cât și condițiile aferente sunt prezentate ca fiind supuse aprobării acționarilor în Adunarea Generală Extraordinară programată pentru 10 iulie 2026. Ce aduce noua fermă în capacitate și obiective Ferma CUT 2 este proiectată cu o capacitate de producție estimată de peste 50 de milioane de litri de lapte pe an. Amplasamentul indicat este localitatea Câlnic, județul Alba, în apropierea fermei existente CUT 1. În ecuația de creștere a grupului, CUT 2 este legată de ținta DN Agrar de a ajunge la o producție anuală de 150–200 de milioane de litri de lapte până în 2030, prin operarea a șase ferme cu eficiență ridicată. Publicația notează că aceasta ar însemna dublarea producției comparativ cu anul 2025. De ce contează Dincolo de anunțul investițional, proiectul indică o strategie de scalare finanțată preponderent prin credit, cu o componentă de infrastructură „verde” (compostare) menită să reducă pierderile și să îmbunătățească utilizarea resurselor. Următorul reper este votul acționarilor din 10 iulie 2026, de care depind finanțarea și derularea în condițiile prezentate. [...]
Reluarea pescuitului comercial și recreativ după 60 de zile de prohibiție redeschide activitatea pentru pescari, dar cu restricții punctuale pe specii și zone , potrivit Agerpres . Măsura are relevanță operațională directă pentru sectorul pescăresc, deoarece ridicarea interdicției nu este uniformă: rămân în vigoare perioade de prohibiție pentru anumite specii și reguli stricte în Delta Dunării și la Marea Neagră. Pescuitul comercial și recreativ s-a reluat luni, la nivel național, după o perioadă de aproximativ 60 de zile în care resursa acvatică din mediul natural a fost protejată în sezonul de reproducere. Excepție fac zonele de protecție pentru resursele acvatice vii prevăzute în ordinul comun al Ministerului Mediului și al Ministerului Agriculturii. Ce rămâne interzis: exemplul linului Deși prohibiția generală s-a încheiat, unele specii rămân prohibite. Agerpres dă ca exemplu linul, pentru care capturarea este interzisă în intervalul 8 iunie – 6 iulie. Reguli speciale în Delta Dunării: captură cu eliberare și limite la transport În Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) , pescuitul recreativ pentru știucă, șalău, somn și crap este permis doar cu eliberarea imediată a capturilor, cu posibilitatea reținerii unui singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie. În plus, pescarii sportivi nu pot transporta mai mult de: 10 kilograme de pește/pescar; 15 kilograme de pește/familie, indiferent de numărul de zile în care și-au desfășurat activitatea. Actul normativ citat de Agerpres prevede și o interdicție permanentă pentru scrumbie în anumite perimetre din fața gurilor de vărsare ale Dunării în mare, cu delimitări precise (pe adâncime și coridoare stabilite în dreptul brațelor Sfântu Gheorghe, Sulina și Chilia). „Pe teritoriul RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul scrumbiei este interzis în tot cursul anului în fața gurilor de vărsare a Dunării în mare (...)”, se specifică în actul normativ aprobat de cele două ministere. Marea Neagră: calcan ul rămâne în prohibiție până pe 16 iunie Pentru Marea Neagră, prohibiția pescuitului la calcan se încheie pe 16 iunie, iar reținerea la bord a femelelor de rechin gestante rămâne interzisă. Prohibiția generală a durat circa 60 de zile, cu o excepție menționată de Agerpres: pe brațul Chilia al Dunării, pescuitul comercial și recreativ a reînceput după 45 de zile. [...]
