Știri
Știri din categoria Agricultură

Fereastra meteo uscată de luni poate accelera lucrările de toamnă, în special acolo unde solul permite intrarea utilajelor, potrivit buletinului publicat de Agronet în 4 octombrie 2026, la ora 21:00. Pentru intervalul de lucru de luni, 5 octombrie, de dimineață până după-amiază, publicația indică lipsa precipitațiilor estimate în fereastra de lucru, vânt în general slab și absența avertizărilor active, cu București-Ilfov și Maramureș în același regim favorabil.
Miza operațională pentru ferme este organizarea rapidă a recoltării, transportului și pregătirii terenului într-o zi utilizabilă la nivel național, cu o condiție repetată în buletin: verificarea umidității și a portanței solului înainte de intrarea utilajelor, pentru a evita tasarea sau blocajele locale.
În „orientarea rapidă pentru fermier”, Agronet indică drept activități care pot profita de fereastra uscată:
Pentru București-Ilfov, buletinul indică „cea mai stabilă fereastră” pentru activități agricole, iar pentru Maramureș menționează un interval parțial noros, dar fără ploi estimate în fereastra de lucru.
La nivel de țară, mesajul principal rămâne că vremea uscată susține lucrările de toamnă „acolo unde solul permite accesul”, ceea ce mută decizia dinspre prognoza generală spre verificarea din teren (umiditate, portanță, condiții locale de vânt pentru tratamente).
Recomandate

Plățile APIA pentru Campania 2025 au trecut de 99%, dar restanțele rămase pot pune presiune pe lichiditatea fermelor potrivit Agronet , care citează declarațiile vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , din 22 septembrie 2026, la emisiunea „Viața la țară” ( Radio România Antena Satelor ). Ministrul a spus că „în proporție de peste 99% sumele sunt plătite”, dar a precizat că mai există beneficiari care așteaptă bani pentru anumite măsuri și a cerut APIA să închidă plățile rămase. El a estimat că diferența rămasă reprezintă aproximativ 1% din situațiile de plată, ceea ce înseamnă că o parte dintre fermieri nu și-au încasat încă integral subvențiile aferente Campaniei 2025. Contextul: peste 2,6 miliarde euro plătite până la final de august Declarația vine după datele Ministerului Agriculturii din 27 august, când peste 98% dintre fermierii din Campania 2025 își primiseră subvențiile, iar valoarea totală transferată depășise 2,6 miliarde de euro (aprox. 13 miliarde lei). În șase județe – Harghita, Brăila, Ilfov, Brașov, Covasna și Ialomița – ponderea cererilor plătite depășise deja 99%. Publicația notează și o diferență importantă de interpretare: datele din august se refereau la ponderea fermierilor plătiți, în timp ce declarația din 22 septembrie vizează proporția sumelor achitate. De ce au rămas întârzieri: blocaje în sistemele informatice Tánczos Barna a legat o parte dintre întârzieri de dezvoltarea sistemelor informatice necesare APIA. Deși agenția a recuperat o parte din întârzieri în ultimele luni, anumite măsuri au rămas în urmă, inclusiv din cauza faptului că, pentru unele intervenții, aplicațiile necesare plăților ar fi început să fie dezvoltate după momentul în care banii ar fi trebuit să ajungă la beneficiari. În iulie, Agronet relata că aproximativ 3.000 de fermieri ar putea ajunge în toamnă fără plata finalizată, mai ales la intervenții de agromediu afectate de problemele aplicațiilor informatice. La 22 iulie, mai puțin de 5.000 dintre cei peste 700.000 de fermieri incluși în Campania 2025 nu își primiseră încă banii. Impact operațional: restanțele se suprapun peste cheltuielile de toamnă Chiar dacă restanțele au ajuns la o pondere redusă, ele pot conta semnificativ pentru fermele afectate, în condițiile în care se suprapun peste cheltuieli precum culturile de toamnă, plata arendei, achiziția de semințe și îngrășăminte sau rambursarea creditelor și datoriilor către furnizori. În paralel, APIA trebuie să deruleze controalele și pregătirea plăților pentru Campania 2026, ceea ce menține o presiune administrativă dublă: închiderea dosarelor restante din 2025 și pregătirea următoarei etape de autorizare. Declarația ministrului indică reducerea restanțelor, dar nu stabilește un termen unic pentru finalizarea tuturor plăților; închiderea depinde de măsura solicitată, verificarea dosarului și autorizarea plății. [...]

Câștigul de 6.000–7.000 euro/ha la mentă depinde mai mult de procesare și contracte decât de producție , iar fără uscătoare, distilare și cumpărători stabili cifra rămâne, în practică, un scenariu optimist, arată o analiză Agronet , care pornește de la un model economic vehiculat în presa sârbă. Estimarea citată pentru Serbia pleacă de la un randament de până la 1.500 kg de frunză uscată/ha și un preț de 4–5 euro/kg, ceea ce duce la un venit brut de 6.000–7.500 euro/ha (aprox. 30.000–37.500 lei). În același calcul, costurile sunt evaluate la circa 2.000 euro/ha (aprox. 10.000 lei), iar rezultatul după aceste cheltuieli poate ajunge la aproximativ 5.000 euro/ha (aprox. 25.000 lei). Publicația atrage atenția că suma de 6.000–7.000 euro/ha, des invocată, descrie în principal încasarea posibilă în condiții favorabile, nu profitul net. De ce „veriga lipsă” este după recoltare Menta are utilizări în industria alimentară, farmaceutică și cosmetică, însă produsul vândut poate fi foarte diferit: frunză proaspătă, frunză uscată sau ulei esențial. Fiecare variantă presupune alt lanț tehnologic și comercial. Pentru frunza uscată, ferma are nevoie de capacitate proprie de uscare sau de acces rapid la un operator care poate prelua recolta. Pentru ulei esențial este necesară distilarea. În ambele cazuri, infrastructura de condiționare și procesare poate cântări aproape la fel de mult ca producția la hectar, deoarece influențează direct prețul și posibilitatea de a onora cerințe de calitate constante. Modelul economic din Serbia: util ca reper, nu ca „preț garantat” Agronet notează că aceste cifre circulă în presa sârbă cel puțin din 2025, fiind publicate de Biznis i Finansije cu trimitere la BizPortal și reluate ulterior de Serbia Danas și NPortal. Concluzia este că datele sunt mai utile ca model orientativ pentru o cultură specializată decât ca o cotație sigură pentru un anumit an. Un detaliu cu impact direct asupra veniturilor este sensibilitatea la preț: la 1.500 kg/ha, o diferență de 1 euro/kg schimbă venitul cu 1.500 euro/ha (aprox. 7.500 lei). Dacă producția este sub nivelul maxim folosit în calcul, venitul scade proporțional. Ce se schimbă pentru fermele din România: finanțare pentru procesare și irigații Pentru 2026, analiza indică drept element practic relevant intervenția DR-18 „Investiții în floricultură, plante medicinale și aromatice”, deschisă între 1 septembrie și 31 octombrie 2026 , potrivit Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Bugetul sesiunii este de 5 milioane de euro, iar sprijinul poate ajunge la 100.000 euro/proiect (aprox. 500.000 lei), cu o intensitate de până la 85% din cheltuielile eligibile, în funcție de dimensiunea economică a exploatației. Sunt eligibile, între altele, investiții în: înființarea, extinderea și modernizarea exploatațiilor cu plante aromatice și medicinale; utilaje și echipamente agricole; unități de condiționare și depozitare; procesare la nivelul fermei; sisteme de irigații și facilități de stocare a apei. Concluzia operațională: pornești de la cumpărător, nu de la hectar Agronet insistă că menta „comercială” nu înseamnă planta crescută spontan: pentru industrie contează materialul biologic, uniformitatea și standardizarea, iar apa (irigarea) este o cerință agronomică importantă, inclusă și în calculele de cost din Serbia. Înainte de a înființa o suprafață comercială, ecuația economică ar trebui construită „invers”: cumpărătorul și specificațiile cerute, apoi capacitatea de uscare sau distilare, necesarul de apă și forță de muncă, iar abia la final suprafața cultivată. În lipsa acestor verigi, potențialul de 6.000–7.000 euro/ha rămâne mai degrabă o proiecție decât un rezultat repetabil. [...]

Scumpirea bruscă a transportului pe Dunăre împinge în sus costurile de export prin Constanța , într-un moment în care grâul câștigă teren pe fondul tensiunilor din bazinul Mării Negre, potrivit Agrointel . Tariful de transport de la Giurgiulești la Constanța a urcat la circa 75 dolari/tonă (aprox. 345 lei), de la 15–35 dolari/tonă (aprox. 70–160 lei), pe fondul nivelului scăzut al apei pe Dunăre și Prut și al prețurilor mai mari la combustibil. Logistică mai scumpă, într-o piață deja tensionată Creșterea costurilor de transport vine pe fondul reducerii capacității de încărcare a barjelor și navelor, din cauza debitului redus, ceea ce împinge tarifele în sus. Pentru a limita efectele restricțiilor de pescaj, portul Giurgiulești a aprobat un sistem de încărcare în două etape, cu completarea mărfii la mila 72 a Dunării. Presiunea logistică este amplificată, conform analizei, și de atacurile rusești asupra porturilor ucrainene, care au crescut utilizarea rutelor alternative prin Moldova și România. Grâul urcă la Constanța și pe Euronext , susținut de cerere și blocajul ruso-ucrainean Pe piața fizică, DAP Constanța (livrat la punctul de destinație, cu transportul până acolo inclus în preț) a deschis săptămâna cu o revenire la grâu: grâul de panificație și grâul furajer au urcat cu 6 euro față de vineri, iar diferența dintre ele a rămas la 15 euro. Orzul furajer a mai crescut cu 3 euro, în timp ce porumbul a scăzut cu 1 euro. La nivel bursier, grâul pe Euronext a trecut de 245 euro/tonă la contractul din decembrie, susținut de lipsa progreselor în restabilirea livrărilor din Rusia și Ucraina (exporturile maritime rusești și ucrainene rămân practic oprite) și de achiziția Arabiei Saudite, care a cumpărat circa 683.000 de tone de grâu. Cotații DAP Constanța și semnalul din oleaginoase La cursul de 1 euro = 5,34 lei, cotațiile DAP Constanța menționate în analiză sunt: Grâu panificație: 234 euro/tonă (1.249 lei/tonă) Grâu furajer: 219 euro/tonă (1.171 lei/tonă) Porumb: 228 euro/tonă (1.218 lei/tonă) Orz furajer: 213 euro/tonă (1.139 lei/tonă) Floarea-soarelui: 477 euro/tonă (2.547 lei/tonă) Rapiță: 521 euro/tonă (2.782 lei/tonă) Pe oleaginoase, tabloul este descris ca fiind fără direcție: floarea-soarelui a rămas neschimbată, iar rapița a scăzut cu 2 euro. De ce contează pentru fermieri și traderi Într-o piață în care prețurile la grâu sunt împinse în sus de factori geopolitici și de cerere, scumpirea transportului pe Dunăre poate eroda rapid marjele la export și poate schimba competitivitatea originii (inclusiv pentru fluxurile care se bazează pe rute fluviale către Constanța). Pe termen scurt, evoluția nivelului apelor și a tarifelor logistice devine un indicator la fel de important ca mișcările de pe burse pentru deciziile de vânzare și livrare. [...]

John Deere va plăti 99 de milioane de dolari (aprox. 455 milioane lei) într-o înțelegere colectivă cu fermierii , pe fondul presiunii tot mai mari a autorităților și clienților pentru „dreptul la reparații” (right to repair) – adică acces la piese, instrumente și software necesare pentru a-ți repara utilajele fără a depinde exclusiv de rețeaua autorizată, potrivit Agrointel . Miza economică depășește suma din acord: cazul indică o schimbare de reglementare și de practici comerciale în agribusiness, cu efect direct asupra costurilor de exploatare pentru ferme și asupra modelului de service al producătorilor de utilaje. Ce acuză fermierii și ce prevede plata către clienți Conform presei americane citate de publicație, procesul colectiv a vizat acuzații că Deere ar fi restricționat accesul la piese de schimb și reparații pentru tractoare și alte echipamente, ceea ce ar fi echivalat cu valorificarea unui monopol pe piața reparațiilor pentru produsele sale. Pe site-ul dedicat „dreptului la reparații” al companiei este menționat că pot fi eligibili pentru o plată cei care au cumpărat servicii de reparații pentru echipamente agricole mari John Deere în SUA, de la companie sau de la un dealer autorizat, în perioada 10 ianuarie 2018 – 18 mai 2026, în cadrul înțelegerii colective. Componenta de reglementare: acordul cu FTC pe 10 ani Separat de înțelegerea din procesul colectiv, pe 8 iulie, Comisia Federală pentru Comerț din SUA – Federal Trade Commission (FTC) – a anunțat un acord cu Deere & Company într-un dosar antitrust, alături de cinci state. În comunicatul FTC, citat de Agrointel, autoritatea arată că acordul obligă Deere, pentru următorii 10 ani și sub supravegherea FTC și a statelor reclamante, să ofere fermierilor și reparatorilor independenți aceleași resurse de reparare pe care le oferă dealerilor autorizați, inclusiv „capacități software aplicabile”. „Acordul FTC impune Deere – pentru următorii 10 ani și sub supravegherea FTC și a statelor reclamante – să furnizeze fermierilor și furnizorilor independenți de reparații aceleași resurse pentru repararea echipamentelor, inclusiv capacități software aplicabile, pe care le oferă în prezent dealerilor autorizați Deere”. Context: un an cu sancțiuni mari în agribusiness, inclusiv în România Agrointel plasează cazul John Deere într-un tablou mai larg al sancțiunilor din 2026, menționând și Corteva Agriscience. În România, Corteva a fost vizată de o investigație a Consiliului Concurenței privind piața semințelor și a produselor pentru protecția plantelor. Pe 13 august, Consiliul Concurenței a anunțat sancționarea a 21 de companii, cu amenzi totale de 83,2 milioane lei (echivalentul a 15,87 milioane euro, conform autorității). Pentru Corteva Agriscience au fost comunicate două amenzi: 14.470.239 lei (pe Pioneer) și 6.322.488 lei (pe Corteva). De ce contează pentru fermieri și piață Cazul John Deere indică o întărire a presiunii de reglementare asupra practicilor care limitează reparațiile în afara rețelelor autorizate. Pentru ferme, accesul la piese, diagnoză și software poate influența direct: costul total de utilizare al utilajelor (service, timpi de staționare); dependența de dealerii autorizați; capacitatea atelierelor independente de a concura pe piața reparațiilor. În paralel, sancțiunile din România pe lanțul de distribuție la semințe și produse de protecția plantelor arată că autoritățile urmăresc mai atent mecanismele care pot influența prețurile și condițiile comerciale din agricultură. [...]

Ministerul Agriculturii pregătește mutarea de bani între subvențiile APIA , reducând bugetul destinat fermelor mici și majorând sumele pentru două intervenții de mediu, potrivit AgroInfo . Schimbarea apare într-un proiect de Ordin publicat pe site-ul ministerului, care reglementează acordarea plăților APIA în avans pentru acest an. Miza este una de impact economic direct: o parte din fondurile alocate intervenției pentru „gospodăriile tradiționale” (ferme mici) ar urma să fie realocate către scheme unde ministerul vizează suplimentarea cuantumului (valoarea plății). Ce subvenții pierd și ce subvenții câștigă Conform proiectului de Ordin, transferul de sume se face: din PD-05 „Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale)” către PD-04 „Practici benefice pentru mediu aplicabile în teren arabil” și către PD-06 „Înierbarea intervalului dintre rânduri în plantațiile pomicole, viticole, pepiniere și hameiști” Motivul indicat este „suplimentarea cuantumului” pentru PD-04 și PD-06. Ce urmează Documentul citat este un proiect de Ordin , deci forma finală și calendarul aplicării depind de adoptarea lui. În forma prezentată, direcția este însă explicită: mai puțini bani pentru PD-05 (ferme mici) și mai mulți bani pentru PD-04 și PD-06 , în contextul plăților APIA în avans din acest an. [...]

APIA va calcula în lei subvențiile stabilite în euro la un curs de 5,2788 lei/euro , ceea ce fixează valoarea efectivă a plăților pe cap de animal și pe hectar pentru acest an, potrivit AgroInfo . Subvențiile APIA cuvenite fermierilor și crescătorilor de animale sunt achitate în lei, deși cuantumurile unitare sunt stabilite în euro. Din acest motiv, cursul de schimb folosit la conversie are impact direct asupra sumelor care intră în conturi. Conform publicației, cursul utilizat de APIA este cel publicat înainte de 1 octombrie 2026, mai exact cel din 30 septembrie 2026, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, informație menționată ca fiind prevăzută într-un proiect de Ordin al Ministerului Agriculturii (MADR) aflat în dezbatere publică pe site-ul instituției. Cursul euro-leu indicat pentru plățile din acest an este de 5,2788 lei pentru un euro , publicat în Jurnalul UE din 30 septembrie 2026. [...]