Știri
Știri din categoria Statistici
Revizuirea Eurostat pune zona euro și UE pe minus în T1 2026, iar România rămâne fără creștere trimestrială, potrivit datelor citate de Economedia. Ajustările contează pentru companii și investitori fiindcă schimbă fotografia de ansamblu a cererii și a ciclului economic în Europa, într-un moment în care România apare cu o dinamică mai slabă decât media UE pe termen de un an.
Eurostat a revizuit în scădere evoluția PIB-ului în primul trimestru din 2026 față de trimestrul anterior: zona euro a coborât cu 0,2% (de la +0,1% estimat inițial), iar Uniunea Europeană cu 0,1% (de la +0,2% inițial). În ritm anual (T1 2026 față de T1 2025), creșterea a fost de 0,3% în zona euro și 0,7% în UE, ambele sub estimările inițiale (0,8%, respectiv 1%).
Pentru România, Eurostat indică stagnare în T1 2026 față de trimestrul anterior, după o scădere de 1,9% în T4 2025. În comparație cu aceeași perioadă din 2025, PIB-ul României a scăzut cu 1,1% în T1 2026, după un declin de 1,4% în trimestrul precedent.
Pe piața muncii, Eurostat arată că numărul persoanelor ocupate a crescut cu 0,1% în zona euro și a rămas stabil în UE, față de trimestrul anterior. România se află însă între statele cu cele mai mari scăderi ale ocupării, cu minus 1% (alături de Irlanda, minus 0,8%, și Portugalia, minus 0,4%). La nivelul UE, Eurostat estimează 221,2 milioane persoane ocupate, dintre care 176,3 milioane în zona euro.
În rândul statelor membre, cele mai puternice creșteri trimestriale ale PIB-ului au fost raportate în Danemarca (1,9%), Estonia (1,1%) și Malta (1,1%). La polul opus, Irlanda a avut o contracție de 12,1%, revizuită semnificativ față de datele inițiale, care indicau un avans de 2%.
Separat de estimările Eurostat, Institutul Național de Statistică a publicat anterior date potrivit cărora economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni din 2026 față de T1 2025 și cu 1,1% pe serie ajustată sezonier; INS a revizuit în sus estimarea pentru T1 (de la -1,7% la -1,2%). Detalii în materialul Economedia: „Date noi de la INS: Economia a stagnat în trimestrul 1 față de precedentele trei luni și a scăzut cu 1,2% față de T1 2025”.
INS mai indică un PIB estimat pentru T1 2026 de 403,915 miliarde de lei (serie brută, prețuri curente) și 497,820 miliarde de lei (date ajustate sezonier, prețuri curente), cu scăderi reale de 1,2% (serie brută) și 1,1% (ajustat sezonier) față de T1 2025, în timp ce față de trimestrul anterior „nu s-a modificat” pe seria ajustată sezonier.
Recomandate
Scăderea șomajului în zona euro la 6,2% în martie indică o piață a muncii încă rezilientă , într-un moment în care diferențele dintre statele membre rămân mari, iar România se mișcă în sens invers, cu o ușoară creștere a ratei, potrivit datelor citate de Agerpres din publicația Eurostat . În zona euro, rata șomajului a coborât la 6,2% în martie, de la 6,3% în februarie. La nivelul Uniunii Europene, indicatorul a rămas stabil, la 6% în martie. Pentru România, Eurostat indică o rată a șomajului de 6,1% în martie, în creștere de la 6% în luna precedentă. Ce arată cifrele despre dinamica șomajului în UE Eurostat estimează că în martie erau 13,226 milioane de șomeri în UE, dintre care 10,984 milioane în zona euro. Față de februarie, numărul șomerilor a scăzut cu 25.000 în UE și cu 63.000 în zona euro, semnalând o îmbunătățire marginală a pieței muncii în ansamblul blocului. Tinerii rămân segmentul vulnerabil În martie, 2,978 milioane de tineri (sub 25 de ani) erau șomeri în UE, dintre care 2,354 milioane în zona euro. Rata șomajului în rândul tinerilor a urcat la 15,4% în UE (de la 15,3% în februarie), în timp ce în zona euro a rămas la 14,9%. Diferențe mari între statele membre Cele mai mici rate ale șomajului din UE au fost înregistrate în: Cehia: 3,1% Bulgaria: 3,2% Polonia: 3,3% Malta: 3,5% La polul opus, cele mai ridicate rate au fost consemnate în: Finlanda: 10,4% Spania: 10,3% Grecia: 9% România: datele INS indică presiune pe șomajul tinerilor Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România o rată a șomajului de 6,1% în martie 2026, în creștere cu 0,1 puncte procentuale față de februarie, cu un nivel ridicat în rândul tinerilor (15–24 de ani), de 28,2%. INS estimează numărul șomerilor (15–74 ani) la 503.700 de persoane în martie, față de 494.700 în luna anterioară. Comparativ cu martie 2025, numărul persoanelor fără loc de muncă a scăzut (de la 506.600). În plus, INS arată că rata șomajului la femei a fost cu 0,3 puncte procentuale peste cea a bărbaților (6,3% față de 6%). Pentru adulții 25–74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 4,6% în martie 2026 (4,5% la bărbați și 4,7% la femei), iar această categorie reprezintă 71,2% din totalul șomerilor estimați. Eurostat precizează că definiția șomajului folosită este cea a Biroului Internațional al Muncii (BIM), care include persoanele de 15–74 de ani fără loc de muncă, disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni și aflate în căutare activă în ultimele patru săptămâni. [...]
România a avut în aprilie una dintre cele mai mari scumpiri industriale din UE , cu un avans anual de 11,5% al prețurilor producției industriale, pe fondul creșterilor de preț la energie, potrivit datelor Eurostat citate de Economica . Pentru companii, indicatorul semnalează presiuni de cost care pot ajunge ulterior în prețurile finale, mai ales în sectoarele energointensive. În clasamentul creșterilor anuale (aprilie 2026 față de aprilie 2025), România este depășită doar de Bulgaria (14,5%) și Lituania (13,1%). La polul opus, scăderi ale prețurilor producției industriale au fost în Luxemburg (minus 3,7%), Estonia (minus 1,2%), Cipru (minus 0,7%) și Letonia (minus 0,6%). Energia, principalul motor la nivel european Eurostat indică drept factor major scumpirea energiei: prețurile la energie au crescut cu 12,6% (în termeni anuali, la nivelul UE). În același timp, au urcat și prețurile bunurilor de capital (1,9%), ale bunurilor intermediare (2,5%) și ale bunurilor de folosință îndelungată (3,7%), în timp ce bunurile de folosință imediată au consemnat o scădere de 0,2%. Dinamica lunară: România peste media UE Față de luna precedentă, prețurile producției industriale au crescut în aprilie cu 0,7% în UE și cu 0,6% în zona euro (după un avans de 3,1% în UE și 3,4% în zona euro în luna anterioară). România a raportat un plus de 1,7% în aprilie, după 1,6% luna precedentă. La nivelul UE, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca (3%), Croația (2,7%) și Belgia (2,4%), în timp ce scăderi s-au înregistrat în Franța (minus 2,1%), Estonia (minus 0,8%) și Suedia (minus 0,3%). Ce arată datele INS despre structura scumpirilor din România Conform Institutului Național de Statistică (INS), în România prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 10,3% în aprilie 2026 față de aprilie 2025, iar față de martie 2026 avansul a fost de 1,7%. Pe marile grupe industriale, INS indică următoarele creșteri anuale în aprilie 2026 (față de aprilie 2025): industria energetică: +20,53% industria bunurilor intermediare: +7,35% industria bunurilor de uz curent: +5% industria bunurilor de capital: +4,65% industria bunurilor de folosință îndelungată: +168% Pe secțiuni și diviziuni, cele mai mari creșteri anuale au fost raportate la: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: +16,35% distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare: +13,52% industria extractivă: +10,32% industria prelucrătoare: +8,29% În ansamblu, datele indică o presiune de cost concentrată în energie, cu efecte de propagare în restul lanțului industrial, într-un context în care România se află în grupul statelor cu cele mai rapide creșteri ale prețurilor producției industriale din UE. [...]
România rămâne la coada UE la ponderea specialiștilor IT&C în totalul angajaților, cu doar 2,7% , un nivel care sugerează o bază încă îngustă de competențe digitale raportat la piața muncii, potrivit unei analize din Ziarul Financiar , pe baza datelor Eurostat . Datele Eurostat arată că România depășește doar Grecia (2,5%) la acest indicator, în timp ce Italia are 3,8%. La polul opus, cele mai mari ponderi ale specialiștilor IT&C în forța de muncă au fost înregistrate în 2025 în Suedia (8,9%), Luxemburg (8,7%) și Finlanda (7,8%). Contextul european: IT-ul crește ca pondere, dar cu ritm mai lent La nivelul Uniunii Europene , anul trecut (2025) erau 10,4 milioane de persoane angajate ca specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), reprezentând 5% din forța de muncă. Tendința este de creștere: ponderea a urcat cu 0,1 puncte procentuale față de anul anterior și cu 1,5 puncte procentuale față de 2015. Totuși, avansul numărului de specialiști a încetinit după vârful din 2020 (+7,1%) și 2021 (+5,7%). Ulterior, creșterile anuale au fost de 4% între 2022 și 2023, 4,5% între 2023 și 2024 și 2,6% între 2024 și 2025. Paradoxul României: puțini specialiști, dar cea mai mare pondere de femei Deși are o pondere redusă a specialiștilor IT&C în totalul forței de muncă, România este pe primul loc în UE la ponderea femeilor în această categorie profesională: 27,8%. La nivelul UE, bărbații reprezintă 80,5% dintre specialiștii IT&C, iar femeile 19,5%, cu o creștere de 3 puncte procentuale față de 2015. Cele mai mici ponderi ale femeilor în IT&C au fost înregistrate în Cehia (12,9%), Ungaria (15%) și Slovacia (15,5%), în timp ce după România urmează Letonia (25,9%) și Bulgaria (25%). [...]
România a fost printre puținele excepții negative din UE , fiind – alături de Irlanda – singurul stat membru care a raportat scădere economică în primul trimestru din 2026, într-un context în care PIB-ul a crescut atât în zona euro, cât și la nivelul Uniunii, potrivit G4Media , pe baza datelor Eurostat . Pe comparația anuală (T1 2026 față de T1 2025), Eurostat indică o creștere a PIB de 0,8% în zona euro și de 1% în UE, după avansuri de 1,3% (zona euro) și 1,4% (UE) în perioada de referință anterioară. În același clasament, cele mai mari creșteri anuale au fost în Cipru (3%), Bulgaria (2,9%), Spania (2,7%) și Lituania (2,5%), în timp ce singurele scăderi au fost în Irlanda (minus 6,3%) și România (minus 1,5%). Ce arată dinamica trimestrială: România, din nou pe minus Față de trimestrul anterior (T1 2026 vs. T4 2025), PIB-ul a urcat cu 0,1% în zona euro și cu 0,2% în UE. La nivel de state membre cu date disponibile, cele mai mari creșteri trimestriale au fost în Finlanda (0,9%), Ungaria (0,8%) și Bulgaria (0,7%). În același timp, au existat și scăderi trimestriale, inclusiv în România (minus 0,2%). Pe minus au mai fost Irlanda (minus 2%), Lituania (minus 0,4%) și Suedia (valoare neprecizată în material, dar indicată ca scădere). Confirmarea pe datele INS și diferența față de prognoze În România, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că economia a scăzut în primele trei luni din 2026 cu 1,7% pe seria brută față de același trimestru din 2025 și cu 0,2% față de trimestrul anterior. INS mai indică pentru ianuarie–martie 2026 o scădere de 1,7% pe seria brută și de 1,5% pe seria ajustată sezonier față de T1 2025, iar raportat la T4 2025 o reducere de 0,2%. În paralel, materialul notează că estimările pentru 2026 rămân peste evoluția efectivă din debutul anului: Comisia Europeană a estimat o creștere de 1,1% a PIB-ului României, Banca Mondială și-a revizuit prognoza la 0,5% (de la 1,3% în ianuarie), iar FMI a redus estimarea la 0,7% (de la 1,4% în octombrie), conform raportului „ World Economic Outlook ”. Context: piața muncii în UE, încă în creștere Eurostat mai arată, pe date preliminare, că numărul de angajați a crescut cu 0,1% în zona euro și în UE în T1 2026 față de trimestrul anterior, iar față de T1 2025 creșterea a fost de 0,5% în zona euro și de 0,6% în UE. [...]
România a fost în martie printre puținele excepții negative din UE la consum , după ce volumul comerțului cu amănuntul a scăzut în ritm anual, într-un context în care media europeană a rămas pe creștere, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres . La nivelul Uniunii Europene, volumul comerțului cu amănuntul a urcat cu 1,9% în martie, față de martie 2025, iar în zona euro creșterea a fost de 1,2%. În acest tablou, România și Germania au fost singurele state membre unde indicatorul a scăzut: România a înregistrat un minus de 2,3%, iar Germania un minus de 2%. Cum arată comparația cu restul UE Dintre statele membre pentru care există date, cele mai mari creșteri anuale ale comerțului cu amănuntul au fost raportate în Bulgaria (12,4%), Ungaria (8,2%) și Malta (7,5%). România și Germania au rămas singurele pe minus, ceea ce le plasează la coada clasamentului european pentru luna martie. Structura vânzărilor în UE: non-alimentarele au tras în sus La nivelul UE, pe componente, Eurostat indică: creștere de 1% la vânzările de alimente, băuturi și tutun; creștere de 3,1% la produsele non-alimentare; scădere de 0,1% la combustibili auto. Dinamică lunară: România a crescut față de februarie, dar a rămas pe minus anual În martie față de februarie, volumul comerțului cu amănuntul a crescut cu 0,3% în UE și a scăzut cu 0,1% în zona euro. În același interval, România a consemnat un avans lunar de 2,6%, după o creștere de 0,5% în februarie. Pe de altă parte, în martie față de februarie, cele mai mari creșteri lunare au fost în Slovenia (4,%), Luxemburg (4%) și Belgia (3,6%), iar scăderi au fost raportate în Germania (minus 2,1%), Italia și Letonia (ambele minus 0,1%). Ce arată datele INS pentru România: scăderea anuală vine din non-alimentare și alimentare Agerpres notează și date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), potrivit cărora, în România, în martie 2026 față de martie 2025: volumul afacerilor din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) a scăzut cu 2,3% ca serie brută, pe fondul declinului la produse nealimentare (minus 6,3%) și la produse alimentare, băuturi și tutun (minus 3,4%); comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a crescut cu 11,2%. Ca serie ajustată, INS indică o scădere de 3,2%, determinată de diminuarea vânzărilor de produse nealimentare (minus 7,4%) și a celor de produse alimentare, băuturi și tutun (minus 3%), în timp ce vânzările de carburanți au crescut cu 4,1%. De la o lună la alta (martie față de februarie 2026), cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut atât ca serie brută (+18,6%), cât și ca serie ajustată (+2,6%). [...]
România rămâne între statele UE cu cea mai mare expunere la sărăcie , cu 27,4% din populație aflată în risc de sărăcie și excluziune socială în 2025, ceea ce o plasează pe locul al treilea în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat prezentate de Financial Times . Clasamentul este condus de Bulgaria (29%), urmată de Grecia (27,5%). Indicatorul folosit de Eurostat agregă mai multe forme de vulnerabilitate: persoane aflate la limita sărăciei, persoane care se confruntă cu privațiuni materiale și sociale severe și persoane din gospodării cu intensitate foarte scăzută a muncii (adică puține ore lucrate raportat la potențialul de muncă al gospodăriei). România, în topul vulnerabilității sociale din UE În timp ce Bulgaria este pe primul loc în UE la acest indicator, România apare imediat după Grecia, cu o pondere apropiată. Datele citate arată că media Uniunii Europene este de 20,9% (92,7 milioane de persoane) pentru anul 2025, sub nivelurile raportate în cele trei țări din fruntea clasamentului. La polul opus, cele mai mici ponderi ale populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială sunt în: Republica Cehă (11,5%) Polonia (15%) Slovenia (15,5%) Context european: scădere ușoară a numărului de persoane afectate La nivelul UE, Eurostat indică o reducere de aproximativ 600.000 de persoane față de 2024 în rândul celor aflați în risc de sărăcie, privațiuni materiale și sociale severe sau intensitate foarte scăzută a muncii. Totodată, studiul menționează diferențe pe gen și vârstă: femeile sunt mai des expuse riscului de sărăcie decât bărbații, iar cea mai ridicată pondere a persoanelor sărace este în grupa 18–24 de ani (26,3%), în timp ce cea mai mică este în grupa 50–64 de ani. [...]
