Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii ucraineni solicită Uniunii Europene un sprijin financiar de 160 de euro pentru fiecare vacă din fermele industriale, pe fondul crizei din sectorul lactatelor, potrivit informațiilor publicate de Agrointel, care citează publicația Agropolit. Inițiativa aparține Asociației Producătorilor de Lapte (AVM) din Ucraina și vizează implementarea unui program anticriză pentru anul 2026.
Ministerul Economiei, Mediului și Agriculturii din Ucraina a transmis oficial către Comisia Europeană solicitarea de a analiza posibilitatea finanțării unui program dedicat sectorului laptelui, în contextul în care prețurile de achiziție pentru laptele crud au scăzut sub pragul de rentabilitate.
Potrivit organizațiilor de fermieri, criza este determinată de mai mulți factori:
AVM propune extinderea programului special de subvenții, finanțat anterior de UE în perioada 2022–2025 prin proiectul ARISE, care a vizat microfermele și fermele mici. De această dată, solicitarea se referă la toate fermele industriale de lapte din Ucraina.
Conform datelor oficiale, la 1 ianuarie 2026 erau înregistrate 386.300 de vaci în fermele industriale. La un sprijin de 160 de euro pe cap de animal, necesarul total estimat se ridică la aproximativ 62 de milioane de euro, după cum arată calculul de mai jos:
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Număr vaci eligibile | 386.300 |
| Sprijin propus | 160 euro/vacă/an |
| Necesar total estimat | ~62 milioane euro |
Sectorul lactatelor este considerat unul strategic pentru economia rurală a Ucrainei, fiind un angajator important și o sursă semnificativă de venituri fiscale. În primele 11 luni din 2025, Ucraina a exportat produse lactate în valoare de 375,43 milioane de dolari.
Prin solicitarea adresată Bruxelles-ului, autoritățile ucrainene încearcă să prevină închiderea fermelor industriale și reducerea efectivelor de animale, într-un moment în care costurile ridicate și prețurile mici la lapte pun presiune majoră pe producători.
Recomandate
România a urcat pe primul loc la livrările de rapiță către Germania , un semnal de câștig de cotă pe o piață-cheie din UE, pe fondul unei recolte interne record și al scăderii exporturilor ucrainene, potrivit economedia.ro . În prima jumătate a anului de comercializare 2025/26, Germania a importat aproximativ 3,1 milioane de tone de rapiță, cu peste 4% mai mult față de aceeași perioadă a sezonului anterior. România a devenit principalul furnizor, cu 873,4 mii de tone, depășind Ucraina, care a coborât pe locul al doilea. Pentru comparație, livrările României către Germania au fost de 229,6 mii de tone în intervalul iulie–decembrie 2024, ceea ce indică o creștere puternică a fluxului comercial într-un singur an. De ce contează: cererea germană rămâne ridicată, iar România câștigă teren Deși fermierii germani au recoltat mai multă rapiță în 2025 decât în 2024, importurile au rămas „puternice” în prima jumătate a sezonului 2025/26, iar exporturile Germaniei au depășit deja nivelurile de anul trecut. În acest context, poziționarea României ca furnizor principal sugerează un avantaj competitiv temporar sau structural pe una dintre cele mai mari piețe de procesare și consum din UE. Creșterea importurilor din România este pusă pe seama unei majorări bruște a producției interne, cu o recoltă dublată și la nivel record. Totuși, analiza notează o limitare importantă: rămâne neclar în ce măsură România a funcționat și ca nod de tranzit pentru rapița ucraineană. Ce se întâmplă cu ceilalți furnizori Ucraina a livrat Germaniei aproximativ 752,5 mii de tone, cu 39% mai puțin decât cu un an înainte. Un motiv posibil menționat este introducerea taxelor la export pentru rapiță, soia și floarea-soarelui, care au influențat piața europeană. Alți furnizori relevanți în perioada analizată: Franța: 477,1 mii de tone, în creștere cu 64%; Canada: revenire după doi ani slabi, cu importuri de aproximativ 99,8 mii de tone (iulie–decembrie 2025); Olanda: și-a dublat volumele, în rolul său de centru comercial. În schimb, volumele din Polonia, Australia, Lituania, Republica Cehă și Belgia au scăzut. Context: Germania rămâne importator net în UE Germania este cel mai mare importator net de rapiță din Uniunea Europeană, astfel că exporturile sale rămân relativ mici chiar și în condițiile unei recolte mai mari. În prima jumătate a sezonului, Germania a exportat aproximativ 64,1 mii de tone, cu 87% peste nivelul de anul trecut, în principal către: Polonia (34,6 mii de tone), Olanda (7,3 mii de tone), Franța (5,2 mii de tone). [...]
Statele UE trebuie să inverseze până în 2030 declinul polenizatorilor , potrivit Mediafax , pe fondul scăderii accelerate a populațiilor de albine și sirfide (insecte care seamănă cu albinele și au un rol important în polenizare). Miza este directă pentru agricultură și pentru disponibilitatea unor alimente de bază, în condițiile în care specialiștii avertizează că fără intervenții rapide o parte dintre produse ar putea deveni mai rare și mai scumpe. Conform articolului, declinul este observat de decenii, iar noile politici de mediu obligă statele membre să oprească și să întoarcă tendința până în 2030. Totuși, experții citați avertizează că atingerea țintei va necesita intervenții dure, în contextul în care presiunile asupra habitatelor naturale continuă. Datele din teren indică scăderi puternice la sirfide: în unele cazuri, populațiile au coborât cu 50% până la 90%, iar fiecare specie ar pierde anual între 3% și 4% din efective. În Olanda, aproape jumătate dintre cele peste 300 de specii de sirfide sunt deja pe lista roșie, ceea ce sugerează un risc ridicat pentru biodiversitate și pentru serviciile de polenizare de care depind culturile. Impactul economic și agricol este subliniat prin dependența plantelor și culturilor de polenizatori: aproximativ 80% dintre plantele cu flori depind de polenizare, iar circa 85% dintre culturile agricole au nevoie de polenizatori. În lipsa acestor insecte, produse precum merele, cireșele sau castraveții ar putea deveni mai rare sau mai scumpe, pe măsură ce randamentele și stabilitatea producției sunt afectate. Cauzele menționate includ utilizarea intensivă a pesticidelor, excesul de azot din sol, schimbările climatice și pierderea habitatelor naturale. În acest context, unele autorități, precum cele din Olanda, au ales să înceapă cu programe extinse de monitorizare, urmând ca insectele să fie numărate în 150 de locații, de mai multe ori pe sezon, într-un proiect de amploare. „Știm de mult timp că populațiile sunt în scădere. Acum sunt necesare măsuri drastice”, spun specialiștii. Printre soluțiile discutate se află reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor, diminuarea poluării cu azot, extinderea agriculturii prietenoase cu natura și transformarea unor suprafețe agricole în habitate naturale. Mediafax notează și o analiză potrivit căreia, într-o singură țară, ar fi necesară conversia a cel puțin 100.000 de hectare de teren agricol în spații naturale pentru a proteja polenizatorii, în timp ce presiunea pe statele UE crește pentru a demonstra progrese rapide în cadrul reglementărilor europene privind restaurarea naturii. [...]
China și Ucraina au semnat un protocol pentru exportul de făină de grâu ucraineană în China , potrivit Global Times , care citează un comunicat al Ambasadei Chinei în Ucraina. Documentul a fost semnat luni, la Kiev, în cadrul unei întâlniri între ambasadorul Chinei în Ucraina, Ma Shengkun, Iryna Ovcharenko, ministru adjunct al Economiei, Mediului și Agriculturii din Ucraina, și Serhii Tkachuk, șeful Serviciului de Stat al Ucrainei pentru Siguranța Alimentelor și Protecția Consumatorilor. Ambasadorul Ma a semnat, în numele Administrației Generale a Vămilor din China, protocolul privind cerințele de inspecție, carantină și cerințe sanitare pentru făina de grâu ucraineană exportată pe piața chineză. Conform comunicatului citat, Ma Shengkun a apreciat cooperarea bilaterală în agricultură și a spus că semnarea protocolului ar urma să extindă colaborarea în comerțul agricol și să completeze conținutul parteneriatului strategic China-Ucraina. El a mai afirmat că această cooperare este „foarte complementară” și are potențial ridicat, iar China este dispusă să consolideze proiectele relevante „în beneficiul ambelor popoare”. Iryna Ovcharenko a declarat că China este cel mai mare partener comercial al Ucrainei și o destinație importantă pentru exporturile agricole ucrainene, exprimându-și încrederea că protocolul va crea un nou motor de creștere pentru schimburile bilaterale. Ea a mulțumit echipelor celor două părți pentru eforturile depuse în negocierile de durată privind protocoalele de acces pe piață pentru produse agricole și a spus că Ucraina vrea să își extindă gama de produse exportate în China. La rândul său, Serhii Tkachuk a afirmat că Ucraina va asigura calitatea și respectarea standardelor pentru produsele agricole exportate în China și că este dispusă să lucreze cu partea chineză pentru a întări cooperarea în comerțul agricol și pentru a îmbunătăți poziționarea produselor celor două țări pe piața internațională. Protocolul stabilește cadrul sanitar-veterinar și de control la frontieră necesar pentru derularea exporturilor de făină de grâu către China. [...]
Moartea a peste 300 de vaci într-o fermă din Elveția ridică semne de întrebare despre riscurile electrice din exploatațiile modernizate , într-un caz care a ajuns inclusiv pe agenda autorităților federale, potrivit Adevărul . Fermierul leagă episodul de posibili „curenți vagabonzi” apăruți după instalarea unor panouri solare pe acoperișul grajdului, însă specialiștii spun că nu există dovezi directe care să conecteze fotovoltaicele de îmbolnăvirea animalelor. În localitatea Vulliens , fermierul susține că a pierdut 300 de vaci, evaluate la 3,2 milioane de euro (aprox. 15,9 milioane lei), la câteva luni după construirea unui nou adăpost și montarea unui sistem fotovoltaic. La circa șase luni de la punerea în funcțiune a instalației, animalele ar fi început să prezinte probleme grave de sănătate, descrise de publicația elvețiană Blick. Ce s-a întâmplat în fermă și ce indică investigațiile Conform relatării fermierului, vacile au manifestat simptome precum dificultăți respiratorii, dezechilibre metabolice și slăbirea sistemului imunitar. El spune că intervențiile veterinare nu au dus la îmbunătățiri, iar costurile au crescut semnificativ. „Facturile mele veterinare au fost de patru ori mai mari decât de obicei. Dar situația nu s-a îmbunătățit deloc. Organele vacilor s-au deteriorat. Am făcut tot ce am putut” Ulterior, animalele au fost examinate într-o clinică din Berna, unde analizele de hrană și sânge ar fi arătat că, deși nutrienții existau în alimentație, nu erau utilizați eficient de organism. Ipoteza „curenților vagabonzi” și de ce e greu de demonstrat În lipsa unei cauze clare, fermierul ia în calcul existența unor „curenți vagabonzi” (fluxuri de curent care nu rămân în circuitele electrice intenționate, ci se pot „scurge” prin pământ, structuri metalice, conducte sau armături din beton). Într-un grajd cu podele umede și elemente metalice, astfel de diferențe de potențial ar putea afecta animalele, susține ipoteza prezentată în material. Specialiștii în agricultură citați atrag însă atenția că fenomenul este dificil de detectat și poate produce simptome care seamănă cu cele ale altor boli la bovine. Totodată, ei subliniază că nu există dovezi clare care să lege direct instalațiile fotovoltaice de astfel de episoade. „Curenții vagabonzi sunt invizibili și necesită măsurători complexe pentru a fi identificați” Implicații de reglementare: cazul a ajuns la autorități Cazul a intrat în atenția autorităților federale elvețiene, fiind depusă o interpelare parlamentară privind posibilele efecte ale panourilor solare asupra animalelor. În paralel, fermierul a înființat o fundație dedicată acestui tip de situații. Liderul Partidului Liberal Verde, Jürg Grossen , numește inițiativa exagerată și susține că „curenții vagabonzi” nu au legătură cu panourile solare, putând apărea oriunde există aparate electrice, inclusiv la echipamentele de muls, iar „cheia rămâne instalarea corectă”. Guvernul elvețian a transmis anterior că nu are cunoștință de cazuri confirmate în care instalațiile fotovoltaice să fi afectat direct sănătatea animalelor. [...]
România își acoperă din producția internă 5 din 7 grupe alimentare și rămâne dependentă de importuri pentru restul , într-un context în care autosuficiența alimentară completă este, practic, o excepție globală, potrivit unei analize prezentate de Adevărul . Concluzia cu impact economic este că „independența alimentară” nu se măsoară doar în volume, ci în diversitatea unei diete, iar vulnerabilitățile apar exact în categoriile unde lanțurile de aprovizionare se bazează pe importuri. Analiza pornește de la un studiu publicat în Nature Food și e construită pe șapte grupe alimentare esențiale: produse amidonoase, fructe, legume, lactate, carne, pește și leguminoase. Mesajul central: multe țări pot produce mult, dar nu pot produce „din toate”, iar asta le expune la șocuri de preț și la întreruperi logistice pe segmente punctuale. O singură țară acoperă integral toate grupele: Guyana Guyana este singurul stat care reușește să producă suficient din toate cele șapte grupe alimentare pentru a-și acoperi necesarul intern, potrivit Visual Capitalist, citat de Adevărul. În plus, depășește cererea internă la produsele amidonoase și la fructe, ceea ce o face un caz rar de autosuficiență alimentară completă. De ce marile economii rămân dependente de importuri Chiar și economiile mari și cu agricultură puternică nu ating autosuficiența completă. China și Vietnam acoperă șase din cele șapte grupe, dar sunt deficitare la lactate. Canada și Statele Unite acoperă doar patru categorii și depind semnificativ de importuri pentru fructe și legume, deși sunt mari producători de carne, lactate și cereale. Explicația invocată ține de geografie și climă: în special în zonele nordice, sezoanele agricole mai scurte limitează producția diversificată de alimente proaspete. Regiunile cele mai expuse: apă puțină și dependență de pește Orientul Mijlociu și Africa de Nord apar între cele mai puțin autosuficiente regiuni, în principal din cauza lipsei resurselor de apă. Regiunea găzduiește aproximativ 6% din populația globală, dar are sub 2% din resursele de apă regenerabilă, ceea ce îngreunează agricultura la scară mare. Un alt punct sensibil este peștele: potrivit Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) , Asia concentrează 91% din producția mondială de acvacultură, ceea ce menține multe state dependente de importuri de produse marine. Unde se află România în clasament România este pe locul 21 la nivel global în ceea ce privește capacitatea de a-și acoperi necesarul alimentar din producția internă, cu 5 din cele 7 grupe alimentare. În aceeași zonă a clasamentului sunt menționate Spania, Turcia, Rusia, Ucraina și Croația. Concluzia analizei este că, deși aceste țări au un sector agricol puternic, dependența de importuri pe anumite categorii rămâne o vulnerabilitate structurală, iar echilibrul alimentar global este influențat puternic de climă, resurse și infrastructura agricolă. [...]
Șefa APIA a transmis un mesaj de Paște către fermieri și crescătorii de animale, fără anunțuri despre plăți sau schimbări de reguli , potrivit AgroInfo . Mesajul este unul de încurajare și mulțumire pentru „perseverența și dedicarea” din agricultură, într-un moment în care o parte a publicului așteaptă, de regulă, clarificări operaționale legate de campaniile și subvențiile gestionate de agenție. Gabriela Nicoleta Andrei , director general APIA, le transmite fermierilor că sărbătoarea Învierii este un prilej de „speranță”, „noul început” și încredere că „efortul nostru va fi binecuvântat”, cu o trimitere directă la legătura dintre munca agricolă, pământ și roade. „Vă mulțumesc pentru perseverența și dedicarea cu care contribuiți zi de zi la dezvoltarea agriculturii românești!” În același mesaj, șefa APIA urează „liniște”, „belșug în hambare” și „sănătate deplină” și spune că perioada sărbătorilor ar trebui să ofere energia necesară pentru continuarea proiectelor „pentru o agricultură performantă, la nivel european”. Mesajul se încheie cu urarea „Hristos a Înviat! Paște fericit și binecuvântat tuturor!”. [...]
