Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii ucraineni solicită Uniunii Europene un sprijin financiar de 160 de euro pentru fiecare vacă din fermele industriale, pe fondul crizei din sectorul lactatelor, potrivit informațiilor publicate de Agrointel, care citează publicația Agropolit. Inițiativa aparține Asociației Producătorilor de Lapte (AVM) din Ucraina și vizează implementarea unui program anticriză pentru anul 2026.
Ministerul Economiei, Mediului și Agriculturii din Ucraina a transmis oficial către Comisia Europeană solicitarea de a analiza posibilitatea finanțării unui program dedicat sectorului laptelui, în contextul în care prețurile de achiziție pentru laptele crud au scăzut sub pragul de rentabilitate.
Potrivit organizațiilor de fermieri, criza este determinată de mai mulți factori:
AVM propune extinderea programului special de subvenții, finanțat anterior de UE în perioada 2022–2025 prin proiectul ARISE, care a vizat microfermele și fermele mici. De această dată, solicitarea se referă la toate fermele industriale de lapte din Ucraina.
Conform datelor oficiale, la 1 ianuarie 2026 erau înregistrate 386.300 de vaci în fermele industriale. La un sprijin de 160 de euro pe cap de animal, necesarul total estimat se ridică la aproximativ 62 de milioane de euro, după cum arată calculul de mai jos:
| Indicator | Valoare |
|---|---|
| Număr vaci eligibile | 386.300 |
| Sprijin propus | 160 euro/vacă/an |
| Necesar total estimat | ~62 milioane euro |
Sectorul lactatelor este considerat unul strategic pentru economia rurală a Ucrainei, fiind un angajator important și o sursă semnificativă de venituri fiscale. În primele 11 luni din 2025, Ucraina a exportat produse lactate în valoare de 375,43 milioane de dolari.
Prin solicitarea adresată Bruxelles-ului, autoritățile ucrainene încearcă să prevină închiderea fermelor industriale și reducerea efectivelor de animale, într-un moment în care costurile ridicate și prețurile mici la lapte pun presiune majoră pe producători.
Recomandate
Prețurile la îngrășăminte în Europa au urcat puternic, iar UE pregătește măsuri de urgență pentru a limita impactul asupra fermierilor și costurilor din agricultură , în contextul perturbării rutelor maritime și al scumpirii energiei pe fondul războiului din Iran, potrivit Al Jazeera . Miniștrii agriculturii din statele membre se întâlnesc la Bruxelles pentru a discuta disponibilitatea îngrășămintelor, în timp ce Comisia Europeană împinge un nou „ Plan de acțiune pentru îngrășăminte ”, cu obiectivul de a reduce presiunea de cost și dependența de importuri alimentare. Miza pentru piață este mai ales una de preț, nu de lipsă fizică imediată: UE este „mai puțin direct” afectată de penurii decât alte regiuni, însă este lovită prin scumpirea globală a îngrășămintelor și prin creșterea costurilor cu gazul, esențial în producția europeană de îngrășăminte pe bază de azot. De ce se scumpește îngrășământul, chiar dacă UE importă puțin din Orientul Mijlociu Blocajele și perturbările din Strâmtoarea Hormuz – rută care, în mod normal, transportă aproximativ o treime din comerțul maritim global cu îngrășăminte – alimentează temeri privind costurile, inclusiv prin scumpirea combustibililor și a energiei. Deși Orientul Mijlociu reprezintă doar circa 3% din importurile de amoniac ale UE și 1–2% din importurile de îngrășăminte azotate, efectul se transmite prin prețurile globale și prin energia mai scumpă. În plus, producția internă de îngrășăminte azotate depinde puternic de gaz importat, iar creșterea prețului gazului face mai scump și îngrășământul produs în Europa. Potrivit informațiilor citate în material, prețurile îngrășămintelor azotate în Europa sunt acum cu aproximativ 70% peste media din 2024. Cât de dependentă este UE de importuri Datele UE citate arată volume mari importate în 2024: 2 milioane de tone de amoniac; 5,8 milioane de tone de uree; 6,7 milioane de tone de îngrășăminte azotate și amestecuri. Vulnerabilitatea nu este nouă: după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, prețurile ridicate la gaz au forțat mai multe fabrici europene de îngrășăminte să reducă producția sau să se oprească temporar, pentru că producția devenise neprofitabilă. Ce propune Comisia Europeană: stocuri, bani de urgență și importuri mai ieftine Planul Comisiei combină măsuri imediate pentru accesibilitate și securitatea aprovizionării cu pași pe termen mai lung pentru întărirea producției interne și reducerea dependenței de importuri. Printre instrumentele menționate: posibile stocuri (rezerve) de îngrășăminte; sprijin financiar de urgență pentru fermieri prin bugetul agricol al UE, scheme de lichiditate și plăți în avans mai flexibile în cadrul Politicii Agricole Comune; măsuri pentru creșterea importurilor din țări altele decât Rusia și Belarus; sprijin pentru reducerea dependenței de îngrășăminte sintetice (alternative pe bază biologică și utilizare mai eficientă). Separat, UE a trecut la suspendarea taxelor vamale pentru unele îngrășăminte azotate (inclusiv uree și amoniac) din țări altele decât Rusia și Belarus. Unele importuri erau taxate cu tarife între 5,5% și 6,5%. Agenția Reuters a relatat că suspendarea ar putea economisi importatorilor aproximativ 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei). Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a descris planul ca o încercare de a construi „o industrie europeană a îngrășămintelor mai puternică”, sprijinind în același timp fermierii și accelerând „soluții durabile, dezvoltate în Europa”. Cine este cel mai expus: Irlanda, în prim-plan; Nordul are rezerve Impactul nu este uniform. Irlanda este prezentată ca fiind deosebit de vulnerabilă, din cauza producției interne reduse și a dependenței de importuri, într-un sistem agricol puternic orientat spre zootehnie, care folosește îngrășăminte azotate pentru pajiști. Irlanda a importat 1,7 milioane de tone de îngrășăminte în 2025, ceea ce o expune la volatilitatea prețurilor internaționale. În contrast, Finlanda are de mult timp rezerve pentru securitatea aprovizionării, inclusiv îngrășăminte, cereale și combustibil. Suedia a anunțat, la rândul ei, planuri de stocare a îngrășămintelor, semințelor și cerealelor, ca parte a strategiei de „apărare totală” după aderarea la NATO. Diviziuni în UE: costuri, industrie și reguli de mediu Criza scoate la suprafață tensiuni între state și grupuri de interese. Italia și Franța au cerut relaxări legate de Mecanismul de Ajustare la Frontieră în funcție de Carbon (CBAM), care adaugă costuri importurilor cu intensitate mare de carbon. Unele sindicate agricole susțin că această taxă devine încă o povară într-un moment de criză, în timp ce organizațiile de mediu avertizează împotriva slăbirii regulilor privind poluarea cu azot, pe motiv că ar putea crește poluarea și costurile de sănătate dacă nitrații ajung în sursele de apă. În același timp, Polonia și Germania – țări cu producători importanți de îngrășăminte azotate – sunt mai concentrate pe protejarea industriei interne și, potrivit materialului, sunt mai reticente față de măsuri care ar reduce taxele pe importuri. Se vor scumpi alimentele? Oficialii UE nu se așteaptă la un șoc imediat al prețurilor alimentelor, deoarece mulți fermieri folosesc încă îngrășăminte cumpărate înainte ca războiul din Iran să perturbe lanțurile de aprovizionare. Totuși, există îngrijorări pentru a doua parte a anului: efectul îngrășămintelor asupra alimentelor vine cu întârziere – gazul devine îngrășământ, îngrășământul susține culturile, iar culturile ajung ulterior în lanțul alimentar – iar impactul poate fi resimțit până la șase luni după perturbarea inițială. În acest context, Comisia încearcă să limiteze o spirală a costurilor care ar putea eroda competitivitatea fermierilor europeni și ar putea reaprinde tensiunile politice în mediul rural, deja afectat de scumpirea combustibililor, energiei și inputurilor agricole. [...]
România cere activarea rapidă a rezervei agricole a UE și un buget mai mare pe termen lung , pe fondul crizelor care apasă asupra fermierilor și al negocierilor care urmează pentru viitorul buget multianual european, potrivit News . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna , după discuții la Bruxelles, în Consiliul Agricultură și Pescuit. Miza este dublă: pe termen scurt, acces la „măsuri și resurse imediate” din rezerva agricolă a UE pentru gestionarea situațiilor de criză din agricultură; pe termen lung, creșterea alocărilor pentru agricultură în viitorul cadru financiar al Uniunii, într-un moment în care, susține ministrul, „pare să scadă sprijinul pentru menținerea unui buget separat pentru agricultură”. Presiune pentru bani de criză: costuri, lapte, secetă Tanczos Barna afirmă că discuțiile cu miniștrii europeni au indicat „multiple crize” care afectează competitivitatea și situația fermierilor, între care: creșterea costurilor de producție; probleme pe piața laptelui; fenomene climatice extreme, „în special seceta”. În acest context, ministrul a invocat și planul european de acțiune privind fertilizanții, despre care spune că trebuie aplicat „urgent” și sprijinit prin alocări „semnificative” din rezerva de criză. Negocierile bugetare: România, alături de încă 15 state membre Ministrul interimar spune că România a transmis, împreună cu alte 15 state membre, că așteaptă „alocări mai mari decât cele propuse” pentru agricultură și coeziune în viitorul buget multianual al UE. Potrivit lui Tanczos Barna, declarația reprezintă o poziție politică în interiorul Uniunii, în opoziție cu statele contributoare nete care ar dori reducerea bugetului. El avertizează că „negocierile din următoarele luni” vor fi esențiale pentru fermierii români, pe fondul discuțiilor despre arhitectura bugetului european și a riscului de diminuare a sprijinului pentru un buget agricol separat. Protecția pieței interne și acordul UE–Mercosur Pe lângă finanțare, ministrul a pus pe agendă și protejarea agriculturii autohtone în contextul acordului UE–Mercosur . Tanczos Barna susține că impactul trebuie analizat și la nivelul piețelor naționale, deoarece importurile ar putea afecta „disproporționat” anumite state membre. În acest cadru, el cere ca UE să nu lase statele membre „singure” în fața efectelor negative și ca măsurile de salvgardare (instrumente care limitează temporar importurile când piața este perturbată) să fie aplicate rapid atunci când situația o impune. [...]
Sute de oieri reclamă restanțe de peste 10 milioane de euro la exporturi , o situație care pune presiune directă pe lichiditatea fermelor și pe capacitatea lor de a-și finanța furajarea și activitatea curentă, potrivit AGRO TV . Constanța Ștefan , președinta Asociației Țara Loviștei, susține că mai mulți crescători așteaptă de peste un an și jumătate plata pentru animalele vândute către intermediari sau firme implicate în transporturi pentru piețe externe, inclusiv Algeria . În multe cazuri, plata ar fi fost promisă la termene de 10, 20 sau 40 de zile, însă banii nu ar fi ajuns nici după mai bine de un an. Blocaj de numerar într-un sector deja sub presiune Reprezentanta oierilor descrie situația ca fiind „extrem de gravă”, în condițiile în care fermierii ar fi fost nevoiți să vândă animale pe fondul secetei, al costurilor ridicate cu furajele și al problemelor sanitar-veterinare care au afectat sectorul ovin. „Avem o problemă extraordinar de serioasă. Sunt sute de fermieri care au vândut animalele către firmele de transport care duc animalele în Algeria și nu au primit banii. Avem bani de primit de peste un an și jumătate.” Cine ar purta responsabilitatea, potrivit asociației Potrivit Constanței Ștefan, fermierilor li s-ar transmite că plățile întârzie pentru că banii nu au fost încasați de exportatori sau ajung greu, însă aceste explicații nu i-ar mai convinge pe crescători. Ea afirmă că responsabilitatea ar aparține celor care au cumpărat animalele de la fermieri și le-au valorificat ulterior pe piețele externe. „Li se spune oamenilor că nu au primit banii, mai așteptați, că vin greu. Eu nu cred.” Dimensiunea restanțelor: „peste 10 milioane de euro” Lidera asociației susține că nu ar fi vorba despre cazuri izolate, ci despre o situație extinsă, care ar viza „sute de oameni”, iar suma restantă ar depăși 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) la nivelul fermierilor afectați. „Dacă ar fi unul, doi, trei, ar fi, dar sunt sute de oameni, peste 10 milioane de euro de încasat de către fermierii din România de la cei care au vândut animale în străinătate.” [...]
Aproape 100.000 de fermieri riscă să piardă subvențiile dacă nu depun cererea APIA până la 5 iunie 2026 , iar agenția anunță că după acest termen-limită nu mai pot fi înregistrate solicitări, potrivit AGRO TV . APIA a transmis vineri, într-o postare pe Facebook, un avertisment către fermieri: „Nu amânați depunerea cererii!”, reamintind că termenul final pentru Campania 2026 este 5 iunie 2026. Unde este blocajul: cereri mai puține decât anul trecut Conform unui comunicat al APIA remis redacției AgroTV, până la data publicării informației fuseseră depuse 609.365 de cereri de plată , pentru o suprafață de 7.382.439,95 hectare . Prin comparație, anul trecut au fost depuse 708.012 cereri , pentru 9.875.710 hectare . Din acest decalaj, publicația estimează că încă mai sunt circa 100.000 de fermieri care trebuie să depună cererile, pentru aproximativ 2,5 milioane de hectare . Măsuri operaționale: APIA lucrează și sâmbătă Pentru a accelera depunerile în ultima săptămână, conducerea agenției a decis ca activitatea de primire a cererilor să continue și sâmbătă, 30 mai , mai arată sursa citată. APIA recomandă, totodată, ca fermierii să respecte programările stabilite și să finalizeze depunerea cererilor în timp util. Ce trebuie să facă fermierii Cererea de plată, inclusiv declarația de suprafață, se completează prin aplicația AGI Online , precizează articolul. Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a transmis că accesarea sprijinului financiar din Politica Agricolă Comună depinde de depunerea cererii de plată, ca prim pas pentru obținerea finanțării. [...]
Sectorul agricol și-a erodat masiv profitabilitatea, pe fondul unui șoc combinat de prețuri și costuri , iar multe firme au ajuns să funcționeze cu lichiditate insuficientă: între 2022 și 2025, cifra de afaceri a producătorilor a scăzut cu 28,6% (de la 43,2 la 30,9 miliarde lei), iar profitul net s-a prăbușit cu 70%, potrivit Economedia , care citează o analiză sectorială realizată de Infinexa . Problema nu este doar una de rezultate contabile: la finalul lui 2024, 66% dintre companiile agricole funcționau cu capital de lucru negativ, ceea ce indică presiune directă pe plăți curente și pe finanțarea activității (stocuri, inputuri, salarii). Ce a împins sectorul în criză: prețuri în cădere, costuri în urcare Analiza indică o deteriorare rapidă a raportului dintre prețurile de vânzare și costurile de producție. Prețul grâului a coborât de la un vârf de 435 euro/tonă în 2022 la sub 210 euro/tonă în 2025, în timp ce inputurile au devenit semnificativ mai scumpe. În paralel: îngrășămintele s-au scumpit cu 344% în doi ani; costul per hectar la porumb s-a dublat. Presiune suplimentară: importuri și secetă prelungită Peste șocul economic s-au suprapus doi factori care au redus și mai mult puterea de negociere și capacitatea de producție. Importurile de cereale ucrainene au crescut de 20 de ori în 2022, ceea ce, potrivit analizei, a slăbit poziția fermierilor locali în piață. Pe partea climatică, România a avut 41 de luni consecutive de secetă în perioada 2022–2025, descrisă drept cea mai lungă din istoria recentă, cu efecte severe asupra producției. Efecte în lanț: nici traderii nu au fost ocoliți Dificultățile nu s-au limitat la producători. Traderii au înregistrat o contracție a veniturilor de peste 41%, iar marjele brute au coborât sub 1%, semn că presiunea pe prețuri și volatilitatea au afectat întregul lanț comercial. Un element structural suplimentar menționat în analiză este că, din 2025, România nu mai are producție internă de îngrășăminte, după închiderea Azomureș , ceea ce crește dependența de importuri într-un moment de costuri ridicate. [...]
APIA a început plățile pentru renta viageră agricolă 2025, virând 12.008.615 lei către 8.162 de beneficiari , potrivit AGRO TV . Sumele sunt achitate prin centrele județene ale agenției, după vizarea carnetelor de rentier agricol și autorizarea la plată. Conform comunicatului citat, în perioada 1 martie–27 mai 2026 au fost vizate la nivel național 14.222 de carnete de rentier agricol. În același interval, APIA a autorizat la plată 12.475 de beneficiari, dintre care: 12.070 rentieri agricoli, pentru o sumă totală de 17.763.609 lei; 405 moștenitori, pentru o sumă totală de 287.515 lei. Termene-limită pentru documente și solicitări APIA precizează că rentierii agricoli (sau împuterniciții/mandatarii/curatorii acestora) pot transmite documentele necesare pentru acordarea rentei viagere agricole aferente anului 2025 până la 31 august 2026 . Pentru moștenitorii rentierilor decedați, plata rentei cuvenite până la data decesului poate fi solicitată prin depunerea documentelor justificative prevăzute de legislație, la orice centru județean APIA, până la 15 octombrie 2026 , inclusiv. Cum se face vizarea și când intră banii Viza anuală pe carnetele de rentier agricol poate fi solicitată: prin prezentare la sediile centrelor județene APIA (inclusiv Centrul Municipiul București); prin mijloace electronice de comunicații; prin poștă sau curier. Plata rentei viagere agricole se face într-o singură tranșă anuală, cel târziu până la 30 noiembrie 2026 , prin mandat poștal sau virament bancar, în funcție de opțiunea beneficiarului, mai arată instituția pe site-ul APIA . [...]
