Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii cu pierderi de peste 30% la culturi au obligația să notifice primăria până la 15 octombrie 2026, termen care condiționează întocmirea actelor oficiale ce pot sta ulterior la baza măsurilor de sprijin, potrivit Agronet.
Procedura, prevăzută de Regulamentul aprobat prin Ordinul MADR/MAI nr. 97/63/2020 (actualizat), a fost reamintită de Adrian Alda, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Arad, pe fondul agravării secetei pedologice și al temperaturilor ridicate din vestul țării; informația a fost preluată și de AgroInfo.
Regulamentul vizează utilizatorii de terenuri agricole înscriși în evidențele APIA, ale căror culturi au fost calamitate în proporție de peste 30%. Înștiințarea se depune la unitatea administrativ-teritorială (primăria) pe raza căreia se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice.
Pentru culturile înființate în toamnă, termenul a fost 1 august. Pentru celelalte culturi agricole, termenul-limită este 15 octombrie 2026 (inclusiv).
Documentul trebuie să includă, între altele:
După primirea notificării, comitetul local pentru situații de urgență întocmește raportul operativ, iar informațiile intră în circuitul județean de evaluare.
Pentru situațiile în care cultura trebuie recoltată sau desființată înainte ca membrii comisiei să ajungă în teren, fermierul poate interveni, dar trebuie să păstreze o zonă martor de minimum 5% din suprafața blocului fizic și a parcelei/tarlalei afectate. Această zonă trebuie să rămână nerecoltată sau nereînsămânțată, pentru a putea fi verificată.
Exemplele din material indică:
După notificare, prefectul numește comisiile de constatare și evaluare (administrație locală, APIA și Direcția pentru Agricultură Județeană). Prezența în teren a comisiei și a fermierului (sau a reprezentantului) este obligatorie.
Pentru culturile vizate de termenul din 15 octombrie, procesele-verbale trebuie întocmite până la 30 noiembrie 2026, iar raportul județean de sinteză până la 15 decembrie 2026. Procesul-verbal consemnează, între altele, suprafața calamitată, producția estimată pe suprafața afectată, producția medie de referință și procentul de diminuare a producției.
Regulamentul prevede că măsurile și acțiunile financiare pentru înlăturarea efectelor secetei pedologice au la bază procesele-verbale de constatare și evaluare. Cu alte cuvinte, miza notificării este intrarea pierderilor în evidența oficială, cu documente utilizabile ulterior în cadrul măsurilor de sprijin pentru suprafețele calamitate.
În județul Arad, contextul este deja tensionat: publicația arată că 1.279 de fermieri au notificat 79.359 ha de culturi de toamnă afectate, în 44 dintre cele 76 de unități administrativ-teritoriale, cu grade de afectare între 30% și 70%.
Recomandate
Deși rambursarea APIA aproape anulează diferența de preț pe litru, fermierii români rămân expuși la un cost mare „în avans” la cumpărarea motorinei, într-un context în care la pompă Ucraina avea un preț cu circa 40% mai mic decât România, potrivit unei analize Agronet . În datele din 26 iunie, preluate de Kurkul.com din monitorizările Grupului de Consultanță A-95, prețul mediu al motorinei în Ucraina era de 76,89 grivne/litru (aprox. 1,46 euro/litru). Agronet precizează că este vorba despre prețuri de retail la benzinării, nu despre tarife speciale negociate de ferme. Diferența „la pompă” vs. diferența după subvenție La 1 august, prețurile de retail urmărite în România indicau niveluri de peste 10 lei/litru la marile rețele. În exemplul folosit în analiză, motorina standard ajunsese la 10,57 lei/litru la Petrom și 10,63 lei/litru la OMV, iar media ucraineană convertită era estimată la circa 7,6–7,7 lei/litru, ceea ce duce la o diferență brută de aproximativ 40%. Pentru fermierii români eligibili, însă, comparația se schimbă după aplicarea schemei de rambursare a unei părți din acciză. Pentru trimestrul I din 2026, cuantumul autorizat a fost de 2,697 lei/litru eligibil. Scăzând această rambursare dintr-un preț de 10,57 lei/litru, rezultă un cost net teoretic de aproximativ 7,87 lei/litru pentru cantitatea eligibilă — adică o diferență de doar câteva procente față de nivelul ucrainean convertit. Unde se vede, de fapt, presiunea: fluxul de numerar Miza economică pentru ferme nu este doar „cât costă motorina după decontare”, ci cât capital trebuie blocat până intră banii de la stat. Agronet subliniază că fermierul român nu cumpără efectiv motorina la 7,87 lei/litru, ci plătește inițial prețul integral (peste 10 lei/litru în ultimele săptămâni), urmând să recupereze ulterior componenta rambursată. Exemplele din analiză arată dimensiunea finanțării temporare: la 10.000 de litri eligibili, o fermă achită inițial o factură de peste 100.000 de lei, iar rambursarea aferentă cuantumului actual ar fi 26.970 de lei; la 50.000 de litri, rambursarea poate ajunge la 134.850 de lei, ceea ce amplifică nevoia de finanțare pe termen scurt (din resurse proprii, credit sau termene de plată). În acest context, Agronet amintește că a urmărit și propunerea de reducere a perioadei de rambursare, tocmai pentru că momentul încasării poate conta aproape la fel de mult ca valoarea nominală a ajutorului, mai ales în plină campanie agricolă. Context regional: scăderi în Ucraina și variații între operatori În Ucraina, tendința de ieftinire era susținută și de publicația de profil Enkorr , tot pe baza monitorizărilor A-95: media a coborât de la 77,17 grivne/litru pe 25 iunie la 76,89 grivne/litru pe 26 iunie, iar până la 30 iunie ajunsese la 76,19 grivne/litru. În paralel, analiza notează că prețurile diferă între rețele (de la circa 75 grivne/litru la operatori precum UPG sau Ukrnafta, până la peste 80 grivne/litru la OKKO și WOG), iar pentru achiziții mari condițiile comerciale pot fi diferite, la fel ca în România. Pe scurt, România „recuperează” o parte din dezavantajul de preț prin rambursarea accizei, dar fermierul resimte imediat diferența la momentul plății, prin nevoia de capital de lucru până la decontarea APIA. [...]
Plata de 15 euro pe familia de albine rămâne blocată , după ce Comisia Europeană a transmis că schema din Legea nr. 101/2026 nu se încadrează în regulile privind ajutoarele de stat, ceea ce împiedică lansarea efectivă a sprijinului pentru 2026–2028, potrivit Agronet . Consecința operațională imediată este că APIA nu poate începe primirea cererilor și nici efectuarea plăților, deși măsura a fost adoptată de Parlament și a devenit lege. Actul normativ condiționează explicit aplicarea de autorizarea Comisiei Europene, iar fără această etapă schema nu poate fi pusă în practică. Ce prevedea schema din Legea nr. 101/2026 și de ce contează blocajul Legea stabilea un sprijin de 15 euro/familie de albine , plătibil o dată pe an , în perioada 2026–2028 , cu un plafon maxim de 170 milioane lei anual , finanțat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Pentru o stupină cu 50 de familii, cuantumul ar fi însemnat 750 de euro pe an, iar pentru 200 de familii, 3.000 de euro. Eligibilitatea era legată, între altele, de deținerea la 31 decembrie 2025 a familiilor de albine înscrise în baza națională de date apicolă și de existența unei exploatații apicole/stupine înregistrate sau autorizate sanitar-veterinar la momentul depunerii cererii. Motivul invocat la Bruxelles: schema ar fi „ajutor de funcționare” Potrivit unei relatări AgroInfo care reproduce răspunsul MADR către Asociația Crescătorilor de Albine (ACA) România, serviciile Comisiei Europene nu au identificat un temei juridic pentru autorizarea schemei în forma adoptată, iar plata ar fi fost încadrată ca ajutor de funcționare – categorie care nu îndeplinește condițiile cadrului european invocat la notificare. În acest context, MADR arată că nu poate elabora normele metodologice necesare aplicării formei actuale a legii, ceea ce menține blocajul administrativ pentru apicultori. Ce opțiuni sunt discutate: varianta de minimis, dar fără o schemă nouă deschisă Președintele ACA România, Răzvan Coman, a declarat că organizația caută o soluție printr-un ajutor de minimis (sprijin de valoare mică, acordat în limitele unui regulament european, care în anumite condiții nu necesită notificare ca ajutor de stat). Regulile europene menționate în articol permit, în producția agricolă primară, ajutoare de minimis de cel mult 50.000 de euro/beneficiar într-o perioadă de trei ani, existând și un plafon cumulat la nivel național (2% din valoarea anuală a producției agricole a statului membru). Totuși, această variantă nu înseamnă că plata de 15 euro/familie poate fi „mutată” automat: ar fi nevoie de o măsură nouă, construită oficial (buget, beneficiari, condiții, procedură). La 9 august 2026, informațiile din sursele citate indică doar intenția de a discuta această opțiune, nu existența unei scheme noi deja funcționale. Context: sector mare, presiune pe venituri Impactul potențial al unei plăți pe familie de albine este amplificat de dimensiunea sectorului: datele Eurostat citate arată că România avea în 2023 aproximativ 1,7 milioane de stupi în exploatații agricole , al doilea cel mai mare efectiv din UE după Italia (aproape 1,9 milioane), cu precizarea că statistica nu acoperă întregul efectiv apicol. În paralel, Agronet amintește că, deși în 2026 au existat producții mai bune în unele zone, prețurile en-gros rămân reduse; în Harghita, reprezentanții ACA indicau producții de aproximativ 5–10 kilograme de miere pe familie și prețuri de achiziție între 8 și 20 de lei/kg, în funcție de produs și condițiile comerciale. Ce urmează În acest moment, apicultorii nu au o procedură prin care să solicite plata de 15 euro pe familie. Miza următoarei perioade este dacă MADR va construi o schemă nouă – inclusiv pe regim de minimis – care să poată fi aplicată fără incompatibilitățile semnalate pentru forma actuală a Legii nr. 101/2026. [...]
Din 2027, subvenția APIA pe teren arabil va depinde de dovada lucrărilor, cu termen-limită 31 august. Potrivit Agronet , Ordinul MADR nr. 44/2026 introduce obligația ca fermierii care cer plăți directe pentru „teren arabil” să poată demonstra înființarea ori întreținerea culturii (sau întreținerea terenului), însă ministerul a clarificat că nu este nevoie de depunerea cumulativă a tuturor celor șase tipuri de documente vehiculate în spațiul public. Schimbarea contează operațional: în practică, fermierii trebuie să-și organizeze din timp evidențele și arhivarea actelor, pentru a evita blocaje la plată în Campania APIA 2027 . În forma actuală, documentele justificative trebuie depuse cel târziu la 31 august al anului de cerere (pentru 2027, termenul corespunde datei de 31 august 2027). Ce cere ordinul și ce a clarificat MADR Ordinul nr. 44/2026 (care modifică OMADR nr. 106/2024 prin introducerea articolului 25^1) stabilește că solicitanții de plăți directe care exploatează teren arabil trebuie să dovedească activitatea agricolă prin documente. Lista din ordin include șase categorii de acte, dar MADR a transmis, într-un răspuns către Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), că este suficient cel puțin un document relevant , în funcție de situația concretă a fermei. Cu alte cuvinte, cele șase poziții trebuie tratate ca tipuri de dovezi posibile , nu ca un „dosar” obligatoriu cu șase documente depuse împreună. Cele 6 tipuri de documente acceptate ca dovadă Conform articolului 25^1, dovada activității agricole se poate face prin: documente de achiziție a materialului semincer și/sau săditor; documente de achiziție a inputurilor agricole (de la pesticide și îngrășăminte până la motorină sau apă); procese-verbale interne pentru culturile semănate (lucrări, semințe folosite, data semănatului); procese-verbale interne pentru culturile plantate (lucrări, material săditor, data plantării); bonuri de consum sau note de recepție (utilizarea efectivă a semințelor, pesticidelor, îngrășămintelor, amendamentelor sau motorinei); documente emise de terți (lucrări de înființare/întreținere a culturii sau întreținere a terenului). Clarificarea MADR este relevantă mai ales pentru fermele care lucrează cu utilaje proprii sau folosesc inputuri din stoc, unde nu există întotdeauna documente de la prestatori. Sămânța din producția proprie rămâne permisă O altă precizare importantă: MADR arată că Ordinul nr. 44/2026 nu elimină utilizarea seminței din producția proprie ca practică și nu introduce o obligație generală de folosire a seminței certificate. Cerința de sămânță certificată rămâne valabilă doar acolo unde este prevăzută explicit de legislația intervenției respective. Efectul începe, practic, din toamna lui 2026 Deși regula se aplică din Campania APIA 2027, documentele pentru culturile înființate în toamna lui 2026 (de exemplu grâu, orz, rapiță) devin relevante, deoarece aceste culturi vor fi declarate în cererea de plată din 2027. Consecința imediată pentru fermieri este să păstreze actele generate în mod curent în exploatație (facturi, procese-verbale interne, bonuri de consum, note de recepție, documente de la prestatori), în funcție de modul de lucru. Regulile ar putea fi ajustate înainte de Campania 2027 MADR a mai transmis către LAPAR că intenționează să revizuiască și să actualizeze OMADR nr. 106/2024, după consultări cu organizațiile reprezentative din agricultură, înainte de Campania APIA 2027. Până atunci, fermierii trebuie să trateze lista din ordin ca pe un set de opțiuni de probă și să-și pregătească din timp evidențele care pot susține activitatea agricolă pe teren arabil. [...]
Diferența dintre prețul la poarta fermei și cel de la raft a fost pusă din nou sub semnul întrebării , după ce antreprenorul și deputatul AUR Mohammad Murad a acuzat existența unor comisioane foarte mari în relația dintre producători și marile lanțuri comerciale, în prima zi a Forumului de la Neptun (11–12 august, județul Constanța), potrivit Agrointel . Murad a susținut că producătorii de legume ajung să vândă la prețuri foarte mici, în timp ce consumatorii plătesc de câteva ori mai mult în retail. Ca exemplu, el a indicat varza din bazinul legumicol Lungulețu (Dâmbovița), despre care a spus că se vinde în această perioadă cu aproximativ 0,70 lei/kg, în timp ce în magazine ar ajunge la 2,50–3 lei/kg. „Majoritatea magazinelor sunt ale multinaționalelor. Uitați-vă la prețurile care sunt astăzi. Varza la Lungulețu este 70 de bani și n-au ce face cu ea. De acolo luăm noi pentru hoteluri. Am fost la Lidl, la Kaufland, Selgros, Metro, unde doriți, varza este 3 lei, 2,50 lei.” Acuzații privind comisioanele și „exportul profitului” În intervenția sa, deputatul a ridicat problema costurilor și comisioanelor pe care furnizorii le-ar suporta în relația cu marile rețele comerciale, afirmând că „li se ia comision de 300%” și că „profitul se exportă”. Publicația precizează că afirmațiile despre nivelul comisioanelor reprezintă poziția exprimată de Mohammad Murad în cadrul evenimentului. „Și li se ia comision de 300%! Iar profitul se exportă, pentru că România nu este o țară «stabilă».” Exemplul se extinde și la ceapă Murad a spus că problema nu ar fi izolată și a dat un exemplu similar pentru cultura de ceapă, afirmând că în zone precum Titu sau Slobozia producătorii „muncesc tot anul” și ajung să vândă tot la circa 0,70 lei. Declarațiile au fost făcute marți, 11 august, în prima zi a Forumului de la Neptun, eveniment care abordează teme legate de economie, agricultură și dezvoltarea mediului antreprenorial. [...]
Exporturile de pepeni românești prin Lidl au ajuns la 2.820 de tone până la finalul lui iulie, aproape triplu față de 2025 , semnalând o creștere rapidă a capacității de valorificare externă a producției locale prin lanțuri de retail, potrivit Economedia . La finalul lunii iulie, Lidl România a exportat aproximativ 2.820 de tone de pepeni românești, comparativ cu 1.096 de tone în 2025. În acest sezon, retailerul a facilitat exportul de pepene verde și pepene verde cu puțini sâmburi către magazinele din Polonia și Slovacia. Din punct de vedere operațional, compania spune că, începând cu jumătatea lunii iulie, întregul sortiment de pepeni disponibil în magazinele Lidl provine de la producători români, ceea ce indică o aprovizionare integral locală pe segmentul respectiv în plin sezon. Cum își gestionează Lidl volumele și ce înseamnă pentru fermieri Retailerul descrie un model de planificare în avans, cu rol atât în reducerea risipei, cât și în stabilizarea veniturilor producătorilor, prin preluarea cantităților agreate și utilizarea rețelei internaționale atunci când producția depășește estimările. „Împreună cu partenerii noștri locali, stabilim cu un an înainte un plan de producție eficient care combate risipa alimentară. Prin preluarea cantităților discutate, le oferim siguranță fermierilor și asigurăm un flux constant de produse românești pe tot parcursul sezonului. Atunci când recoltele depășesc estimările, valorificăm rețeaua noastră internațională pentru a facilita exportul și peste volumele planificate. Toate aceste lucruri se unesc într-un parteneriat pe termen lung, iar acest lucru se vede inclusiv în economia românească. Colaborăm cu peste 600 de producători locali din toată țara care dovedesc că pot fi competitivi inclusiv pe piața europeană”, a spus Otto Keul , Head of Purchasing Fresh&Frozen Food Lidl România. Standardele cerute la furnizare: certificare și limite la pesticide Pe partea de conformare, Lidl precizează că toți furnizorii săi de fructe și legume dețin certificarea GLOBAL G.A.P. (standard internațional pentru bune practici agricole). În plus, compania solicită ca nivelul reziduurilor de pesticide să fie sub o treime din limita maximă admisă de Regulamentul (CE) nr. 396/2005. [...]
România are șanse mari să rămână liderul UE la exportul de porumb în 2026/27 , pe fondul scăderii producției europene și al loviturii primite de Franța din cauza secetei, potrivit unei analize Economica , care citează un raport al USDA . Miza pentru România este menținerea cererii din Orientul Mijlociu și Africa de Nord (MENA), principala piață externă. USDA anticipează că exporturile europene de porumb vor scădea în anul de marketing 2026/27, pe fondul unei „culturi reduse semnificativ”. În acest context, România ar urma să își păstreze nivelul exporturilor, „sub presupunerea” că MENA rămâne o destinație atractivă. În paralel, Franța – principalul competitor – este așteptată să își reducă drastic exporturile către Regatul Unit, cea mai importantă piață de export a UE, din cauza producției mai mici. Dependența de MENA, principalul test pentru exporturi În anul comercial trecut, România a livrat în afara UE 1,1 milioane de tone de porumb, față de 1,2 milioane de tone cu un an înainte, dintr-o producție totală de 7,7 milioane de tone, conform datelor Comisiei Europene analizate de Economica. Cele mai mari cantități au mers către: Liban: 409.300 tone Israel: 193.400 tone Turcia: 161.700 tone USDA notează și schimbarea de profil a destinațiilor, arătând că Libanul a devenit a doua cea mai mare destinație după Regatul Unit, performanță „atribuită în întregime României”. Producție mai mică în UE și în România: exporturile se joacă pe disponibilitate Pentru 2026/27, USDA estimează că producția de porumb a UE va coborî la 52,5 milioane de tone metrice, de la 56,8 milioane în sezonul anterior, pe fondul reducerii suprafețelor cultivate (7,5 milioane de hectare față de 8,1 milioane) și al scăderii randamentelor la hectar. Cea mai mare reducere de suprafață este raportată în Franța, urmată de Polonia, Ungaria, Bulgaria, România, Spania și Portugalia, în timp ce Germania și Italia au înregistrat creșteri minore față de estimările din primăvară. În România, datele Ministerului Agriculturii indică 1,7 milioane de hectare cultivate cu porumb în această primăvară, în scădere cu 14% față de anul anterior. La un randament mediu estimat la 4,03 tone la hectar (plus 2% față de anul trecut), producția totală ar putea ajunge la 6,8 milioane de tone, de la 7,7 milioane de tone anul trecut. Raportul USDA mai menționează probleme de vegetație în România: temperaturi sub media sezonieră și sol umed care au întârziat semănatul, răsărire târzie și creștere lentă, iar în unele cazuri răsărire neuniformă și atacuri de dăunători și păsări, care au dus la reînsămânțări. Cerere internă mai slabă în UE, pe fondul competiției cu alte cereale Pe partea de consum, USDA estimează că Europa va consuma 73 milioane de tone în 2026/27, în principal din cauza unei utilizări mai reduse în furajare. Motivul: porumbul ar urma să fie mai puțin competitiv față de alte cereale furajere, precum grâul și orzul, din cauza disponibilității mai scăzute. Și utilizarea industrială este prevăzută să scadă sub nivelul sezonului anterior: așteptările pozitive din Polonia, România, Austria și Italia nu ar compensa revizuirea în scădere determinată de oferta redusă din Ungaria. În ansamblu, tabloul descris de USDA sugerează că România își poate păstra avantajul la export mai ales prin slăbirea concurenței franceze și prin menținerea accesului la piețele MENA, într-un sezon în care disponibilitatea de marfă va fi, în general, mai mică în UE. [...]
