Știri
Știri din categoria Agricultură
Deși cultura arată bine, Harghita intră în sezon cu mai puțini cartofi în pământ, după ce suprafața cultivată a scăzut semnificativ, pe fondul lipsei investițiilor și al costurilor ridicate, potrivit Agronet.
În județ, plantațiile de cartofi sunt „bine spre foarte bine” pe întreaga suprafață, spune directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Harghita, Romfeld Zsolt. Situația este considerată favorabilă chiar dacă hărțile agrometeorologice indică secetă pedologică (deficit de apă în sol), deoarece temperaturile moderate reduc stresul asupra culturii.
Cartoful este o cultură care preferă climatul răcoros, iar temperaturile ridicate îi pot încetini dezvoltarea; specialistul citat arată că peste 25°C planta își poate opri vegetația. În Harghita, diminețile mai reci și precipitațiile reduse, dar repetate, au susținut dezvoltarea vegetativă și formarea tuberculilor.
Până acum, fermierii nu au semnalat atacuri de mană, iar dacă vremea rămâne favorabilă, perspectivele pentru recoltă sunt bune. Informațiile despre starea culturii sunt atribuite de Agronet publicației G4Food, care a relatat pe acest subiect.
Partea mai sensibilă pentru piață este reducerea suprafețelor cultivate într-unul dintre principalele bazine cartoficole ale României. În 2026, în Harghita au fost înființate aproximativ 5.000 de hectare cu cartofi, față de circa 5.900 de hectare în 2025, adică cu aproximativ 900 de hectare mai puțin.
Reprezentanții agriculturii județene pun scăderea pe seama costurilor și a nevoii de tehnologii moderne: mulți producători mici nu au utilaje performante și nici capital pentru investiții, ceea ce face tot mai dificilă obținerea unui profit.
În județ, și celelalte culturi sunt descrise ca fiind într-o stare bună, iar grâul a intrat în faza de coacere, însă rezultatul final al sezonului rămâne dependent de evoluția vremii, în condițiile în care deficitul de apă din sol persistă.
Recomandate
Fermele au la dispoziție azi doar ferestre scurte și regionale pentru lucrările de toamnă , cu riscuri crescute de ploi și acces dificil pe parcele în vest și nord, potrivit Agronet . Miza operațională este alegerea corectă a intervalelor de lucru pentru recoltare, transport și pregătirea terenului, în condițiile în care după prânz pot apărea averse, inclusiv în zone aflate sub avertizări. Unde merită concentrată activitatea în a doua parte a zilei Pentru după-amiază, publicația indică drept cele mai favorabile condiții pentru recoltare de toamnă, transport și pregătirea terenului Dobrogea , iar cu prudență : Moldova, Muntenia și București-Ilfov . În aceste zone, riscul de precipitații este mai redus, însă vântul poate limita în special tratamentele. În schimb, Banat, Crișana și Maramureș sunt trecute la capitolul „amânare pentru tratamente și atenție la acces”, din cauza probabilității ridicate de precipitații și a riscului ca solul să se umezească rapid. Zonele cu „verificare locală” înainte de intrarea în câmp În Transilvania, Oltenia și zona montană , decizia de lucru rămâne dependentă de evoluția locală a averselor și de starea solelor. Agronet notează că aici sunt semnalate averse torențiale în avertizările active, ceea ce face ca lucrările sensibile să fie mai greu de planificat. Pentru Transilvania, buletinul de la ora 12:00 indică o fereastră mai caldă, dar sub presiunea averselor: precipitații estimate de 1,20 mm (1,20 l/mp) și o probabilitate maximă de 52% , pe fondul unei avertizări galbene active . Recomandarea operațională este ca fermele să continue doar lucrări care pot fi întrerupte rapid și să evite tratamentele. Vestul și nordul: risc de ploi și acces limitat pe parcelă În Banat și Crișana , cantitățile estimate pentru după-amiază sunt de 5,35 mm (5,35 l/mp) , respectiv 5,58 mm (5,58 l/mp) , cu probabilitate maximă de 87% în ambele regiuni. În aceste condiții, Agronet recomandă amânarea tratamentelor și intrarea în câmp doar după verificarea umezelii și a accesului. În Maramureș , sunt estimate 4,09 mm (4,09 l/mp) , cu probabilitate maximă de 77% , iar decizia practică indicată este evitarea tratamentelor și verificarea accesului înainte de transport sau lucrări pe sol, din cauza riscului de umezire. Irigarea, în plan secund Buletinul menționează că irigarea nu este presantă în regiunile raportate, iar decizia rămâne condiționată de verificarea umidității solului la nivel local. Pentru ferme, concluzia zilei este una de management al riscului: acolo unde fereastra este stabilă (în special Dobrogea), se pot menține lucrările de câmp și logistica, iar în rest e nevoie de planificare pe intervale scurte și de verificări înainte de intrarea utilajelor pe teren. [...]
Fermierii au o fereastră de lucru până seara, dar vântul poate bloca tratamentele în Oltenia . Potrivit Agronet , la 10 octombrie 2026, ora 18:00, intervalul rămas până la închiderea zilei este, în general, favorabil pentru recoltare, transport și pregătirea terenului, în condițiile în care ploile estimate sunt inexistente sau foarte reduse. Unghiul operațional al buletinului este riscul de întrerupere a lucrărilor sensibile (în special tratamentele) din cauza vântului, fenomenul dominant al serii, cu accent pe Oltenia, unde riscul regional este descris ca moderat. Publicația notează că, deși lucrările mecanizate pot continua, tratamentele cer verificarea locală a intensificării vântului și a umezelii de pe vegetație. Ce înseamnă practic pentru organizarea lucrărilor Recomandările sintetizate pentru finalul zilei vizează continuitatea operațiunilor, dar cu filtrul siguranței și al condițiilor locale: Transportul și lucrările de câmp pot continua până seara, cu verificarea accesului și a siguranței utilajelor. Tratamentele ar trebui evitate pe parcelele unde vântul se intensifică sau unde există frunză umedă; fereastra favorabilă trebuie confirmată local. Irigarea „nu este presantă” în datele regionale prezentate; decizia rămâne la nivel de fermă, după verificarea solului și a culturii. Diferențe regionale: uscat aproape peste tot, dar vântul rămâne variabila-cheie În Banat, cerul acoperit nu ar urma să blocheze activitatea până seara, iar cantitatea estimată de apă este neglijabilă; totuși, este indicată prudență la rafale și la semnalarea unor averse în zonă. Crișana și Transilvania sunt prezentate ca având un interval util pentru operațiuni de toamnă, cu precipitații inexistente sau foarte reduse, dar cu tratamente condiționate de rafale. Moldova iese în evidență printr-o viteză medie regională a vântului mai ridicată în acest buletin, ceea ce poate impune adaptarea lucrărilor expuse, chiar dacă nu sunt ploi estimate. În Dobrogea, intervalul rămâne uscat, însă umiditatea este mai ridicată decât în alte regiuni de câmpie, ceea ce poate complica aplicările pe vegetație. Muntenia este descrisă drept cea mai stabilă fereastră până seara (cer senin, probabilitate redusă de ploaie și rafale limitate), în timp ce Oltenia rămâne favorabilă pentru activități de câmp, dar cu cea mai mare atenție la vânt : prioritatea este finalizarea transporturilor și a lucrărilor mecanizate în condiții sigure, iar tratamentele ar trebui amânate dacă rafalele cresc local. [...]
Fereastra meteo uscată de luni poate accelera lucrările de toamnă , în special acolo unde solul permite intrarea utilajelor, potrivit buletinului publicat de Agronet în 4 octombrie 2026, la ora 21:00. Pentru intervalul de lucru de luni, 5 octombrie, de dimineață până după-amiază, publicația indică lipsa precipitațiilor estimate în fereastra de lucru, vânt în general slab și absența avertizărilor active, cu București-Ilfov și Maramureș în același regim favorabil. Miza operațională pentru ferme este organizarea rapidă a recoltării, transportului și pregătirii terenului într-o zi utilizabilă la nivel național, cu o condiție repetată în buletin: verificarea umidității și a portanței solului înainte de intrarea utilajelor, pentru a evita tasarea sau blocajele locale. Ce lucrări pot fi împinse înainte în 5 octombrie În „orientarea rapidă pentru fermier”, Agronet indică drept activități care pot profita de fereastra uscată: recoltarea de toamnă și transportul, „cu prudență”, pe trasee și parcele verificate local; pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă, acolo unde solul este practicabil; tratamentele, doar după verificarea locală a vântului, a umezelii de pe plante și a eventualelor ploi apropiate; irigarea, care „nu este presantă” în Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și zona montană; în vest și sud, decizia rămâne legată de evaluarea solului. Unde sunt cele mai stabile condiții și ce riscuri rămân Pentru București-Ilfov, buletinul indică „cea mai stabilă fereastră” pentru activități agricole, iar pentru Maramureș menționează un interval parțial noros, dar fără ploi estimate în fereastra de lucru. La nivel de țară, mesajul principal rămâne că vremea uscată susține lucrările de toamnă „acolo unde solul permite accesul”, ceea ce mută decizia dinspre prognoza generală spre verificarea din teren (umiditate, portanță, condiții locale de vânt pentru tratamente). [...]
Plățile APIA pentru Campania 2025 au trecut de 99%, dar restanțele rămase pot pune presiune pe lichiditatea fermelor potrivit Agronet , care citează declarațiile vicepremierului și ministrului interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , din 22 septembrie 2026, la emisiunea „Viața la țară” ( Radio România Antena Satelor ). Ministrul a spus că „în proporție de peste 99% sumele sunt plătite”, dar a precizat că mai există beneficiari care așteaptă bani pentru anumite măsuri și a cerut APIA să închidă plățile rămase. El a estimat că diferența rămasă reprezintă aproximativ 1% din situațiile de plată, ceea ce înseamnă că o parte dintre fermieri nu și-au încasat încă integral subvențiile aferente Campaniei 2025. Contextul: peste 2,6 miliarde euro plătite până la final de august Declarația vine după datele Ministerului Agriculturii din 27 august, când peste 98% dintre fermierii din Campania 2025 își primiseră subvențiile, iar valoarea totală transferată depășise 2,6 miliarde de euro (aprox. 13 miliarde lei). În șase județe – Harghita, Brăila, Ilfov, Brașov, Covasna și Ialomița – ponderea cererilor plătite depășise deja 99%. Publicația notează și o diferență importantă de interpretare: datele din august se refereau la ponderea fermierilor plătiți, în timp ce declarația din 22 septembrie vizează proporția sumelor achitate. De ce au rămas întârzieri: blocaje în sistemele informatice Tánczos Barna a legat o parte dintre întârzieri de dezvoltarea sistemelor informatice necesare APIA. Deși agenția a recuperat o parte din întârzieri în ultimele luni, anumite măsuri au rămas în urmă, inclusiv din cauza faptului că, pentru unele intervenții, aplicațiile necesare plăților ar fi început să fie dezvoltate după momentul în care banii ar fi trebuit să ajungă la beneficiari. În iulie, Agronet relata că aproximativ 3.000 de fermieri ar putea ajunge în toamnă fără plata finalizată, mai ales la intervenții de agromediu afectate de problemele aplicațiilor informatice. La 22 iulie, mai puțin de 5.000 dintre cei peste 700.000 de fermieri incluși în Campania 2025 nu își primiseră încă banii. Impact operațional: restanțele se suprapun peste cheltuielile de toamnă Chiar dacă restanțele au ajuns la o pondere redusă, ele pot conta semnificativ pentru fermele afectate, în condițiile în care se suprapun peste cheltuieli precum culturile de toamnă, plata arendei, achiziția de semințe și îngrășăminte sau rambursarea creditelor și datoriilor către furnizori. În paralel, APIA trebuie să deruleze controalele și pregătirea plăților pentru Campania 2026, ceea ce menține o presiune administrativă dublă: închiderea dosarelor restante din 2025 și pregătirea următoarei etape de autorizare. Declarația ministrului indică reducerea restanțelor, dar nu stabilește un termen unic pentru finalizarea tuturor plăților; închiderea depinde de măsura solicitată, verificarea dosarului și autorizarea plății. [...]
O creștere a producției de porumb a Chinei cu 5–8 milioane de tone ar putea pune presiune pe prețuri și pe fluxurile comerciale , într-un moment în care importurile chineze sunt așteptate să scadă ușor, potrivit informațiilor prezentate de AGRO TV , care citează Reuters via AGERPRES. Anunțul a fost făcut de Zhang Dalong , director de cercetare la COFCO (companie de stat chineză din agribusiness), pe fondul unor rezultate bune în nordul țării. În acest context, oficialul a indicat că livrările de porumb din SUA „nu sunt încă o opțiune”, deoarece rămân neviabile economic. Ce se schimbă în cererea Chinei Estimarea prezentată pentru anul agricol 2026/2027 indică importuri de porumb de 3,5 milioane de tone, în scădere cu 170.000 de tone față de anul precedent. Zhang Dalong a detaliat și o structură orientativă a provenienței: 1,2 milioane de tone din Brazilia; 1,2 milioane de tone din Argentina; 900.000 de tone din SUA; restul, de la alți furnizori. În paralel, el a descris o dinamică mixtă în producția internă: în nord-est a crescut suprafața semănată, dar au scăzut randamentele, în timp ce în nordul Chinei producția și calitatea s-au îmbunătățit. De ce urmăresc traderii relația China–SUA Traderii globali urmăresc dacă Beijingul va majora achizițiile de produse agricole din SUA, în condițiile în care cele două țări au prezentat o listă de produse pentru care sunt reduse taxele vamale, inclusiv porumb, grâu și uleiuri vegetale, potrivit Reuters. Totuși, reprezentantul COFCO a susținut că importurile de porumb din SUA nu mai sunt viabile comercial „chiar cu taxe vamale de 1%”, deoarece marjele la import rămân negative. Context: presiune deja vizibilă în prețuri Informațiile din China vin la o zi după un raport al Departamentului Agriculturii al SUA (USDA), care a indicat o creștere cu circa 6 milioane de tone a producției estimate pentru sezonul 2026/2027, evoluție care a fost urmată de o scădere puternică a prețurilor la porumb pe bursa din Chicago, conform materialului. Alte estimări pentru cereale furajere Pe lângă porumb, Zhang Dalong a prezentat și estimări pentru alte importuri: sorg: 8 milioane de tone în 2026/2027, în creștere cu 550.000 de tone; orz: 10 milioane de tone, în scădere anuală cu 3,14 milioane de tone. Pentru trimestrul al patrulea, el a indicat importuri estimate de 400.000 de tone de porumb, 2,95 milioane de tone de sorg și 2,6 milioane de tone de orz. În lipsa unor detalii suplimentare despre calendarul exact al achizițiilor și despre nivelurile de preț vizate, rămâne de urmărit dacă revizuirea producției interne a Chinei se va traduce într-o reducere efectivă a cererii pe piața internațională și într-o presiune suplimentară asupra cotațiilor. [...]
Ungaria extinde irigațiile de urgență folosind apa din iazurile piscicole , o soluție operațională care poate aduce rapid resurse de apă către agricultură în anii de secetă, potrivit G4Media . Fermele piscicole colaborează cu autoritatea națională a apelor pentru a utiliza apa rămasă în bazinele mari după recoltarea peștilor, astfel încât aceasta să fie direcționată către irigarea terenurilor agricole afectate de secetă și către parcuri. Informația este transmisă de Reuters, citată de Agerpres. Contextul este o vară cu secetă accentuată și valuri de căldură la nivel european, care a dus la scăderi record ale nivelului râurilor, cu efecte asupra transportului fluvial și asupra activității centralei nucleare de la Paks . Ce se schimbă în utilizarea apei din iazuri În mod tradițional, apa din bazine era deversată în canale și râuri după strângerea peștilor. În ultimii ani, Organizația Interprofesională pentru Acvacultură și Pescuit din Ungaria (MA-HAL) a redirecționat o parte din această apă către zone umede din apropiere. Acum, pe fondul cererii crescute, fermierii și reprezentanții parcurilor naționale solicită acces la această resursă, iar MA-HAL spune că vrea să extindă programul la nivel național, la toate bazinele din țară, care ar conține aproape 300 milioane metri cubi de apă. De ce contează pentru agricultură și managementul apei Miza este creșterea rapidă a disponibilității apei pentru irigații, într-un moment în care sursele clasice sunt sub presiune. În august, guvernul ungar a anunțat o strategie care prioritizează „metodele naturale de reținere a apei”, cu scopul de a limita pe viitor pagubele produse de secetă. Șeful MA-HAL, Nandor Puskas, a argumentat extinderea programului prin rolul iazurilor în perioadele critice: „În 2026, iazurile noastre cu pești au reprezentat ultima sursă de apă pentru multe viețuitoare. De aceea este important să extindem programul la nivel național.” Deși în această toamnă a plouat și seceta nu mai este la fel de severă, premierul Peter Magyar a recunoscut urgența investițiilor și a lucrărilor de gestionare a apei: „Ar fi trebuit să începem aceste lucrări cu ani în urmă. Am întârziat cu câțiva ani. Dar aceasta nu poate fi o scuză.” [...]
