Știri
Știri din categoria Agricultură
Atacurile carnivorelor mari pun presiune directă pe fermele zootehnice din Alba, unde fermierii reclamă pierderi anuale de sute de animale și cer intervenții urgente, inclusiv schimbări legislative, potrivit AGRO TV.
Crescătorii de animale din județul Alba, însoțiți de primari din mai multe localități, s-au întâlnit miercuri cu președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel, pentru a semnala intensificarea atacurilor urșilor, lupilor și șacalilor asupra fermelor.
Într-un memoriu înaintat autorităților județene, fermierii susțin că pagubele se ridică la aproximativ 200 de bovine și 400 de ovine în fiecare an. În unele cazuri, spun ei, sunt uciși și câinii de turmă.
Dincolo de pierderile de animale, fermierii reclamă și un risc crescut pentru personal: ar fi crescut numărul atacurilor asupra îngrijitorilor, iar unii ar refuza să mai iasă cu turmele la pășunat, pe fondul temerilor legate de siguranță.
Tot în memoriu, crescătorii avertizează că, în lipsa unei „gestionări reale” a populației de carnivore mari, numărul urșilor din județ ar putea depăși 1.000 de exemplare în câțiva ani (estimare atribuită fermierilor, fără o confirmare independentă în material).
Fermierii solicită intervenții urgente pentru reducerea numărului de carnivore mari și modificarea legislației, astfel încât „oamenii, animalele domestice și fermele de producție să fie protejate”, conform documentului citat.
Președintele CJ Alba, Ion Dumitrel, afirmă că susține demersul, dar precizează că oprirea atacurilor nu ține de competența Consiliului Județean și că problemele vor fi transmise către autoritățile naționale, inclusiv prin parlamentarii de Alba, cu obiectivul de a schimba legea.
„Vom transmite mai departe aceste probleme către autoritățile competente de la nivel național și vom face apel, inclusiv prin parlamentarii Alba, pentru modificarea legii, astfel încât și omul să fie protejat de lege, nu doar animalele.”
Recomandate
România și Slovacia cer schimbarea regimului de protecție al ursului brun , invocând costuri tot mai mari pentru comunități și agricultură, potrivit Adevărul . Cele două state solicită Comisiei Europene o flexibilizare a regulilor de gestionare, pe fondul creșterii numărului de urși și al înmulțirii incidentelor în gospodării, ferme și zone turistice. Demersul are o miză de reglementare cu efect economic direct în mediul rural: Bucureștiul și Bratislava susțin că actualul regim strict de protecție nu mai reflectă „realitatea din teren” în țările care găzduiesc cele mai numeroase efective de urs brun din UE și care suportă, în consecință, o parte disproporționată din costuri (inclusiv despăgubiri pentru pagube și măsuri de protecție a comunităților). Ce solicită concret România și Slovacia la nivel european Cele două țări au transmis o poziție comună către Comisia Europeană , prin care cer inițierea unei analize pentru introducerea unei flexibilități sporite în regimul de protecție al ursului brun. Subiectul urmează să fie discutat la următoarea reuniune a Consiliului Agricultură și Pescuit (AGRIFISH). În document, România și Slovacia cer, în esență: clarificări privind aplicarea prevederilor europene pentru marile carnivore atunci când populațiile au atins și mențin o „stare favorabilă de conservare”; recunoașterea controlului științific al densității populației ca instrument legitim de management; analizarea posibilității unui regim mai flexibil de gestionare, pentru reducerea conflictelor om–animal. De ce contează pentru agricultură și comunitățile rurale Potrivit Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, România și Slovacia găzduiesc împreună peste jumătate din populația de urs brun din Uniunea Europeană. În același timp, cele două state afirmă că suportă cea mai mare parte a responsabilităților asociate conservării, inclusiv costurile generate de pagube și de măsurile necesare pentru protejarea comunităților locale. Argumentul central este că succesul conservării a dus la creșterea semnificativă a efectivelor, iar autoritățile au nevoie de instrumente mai eficiente pentru a preveni incidentele care afectează siguranța publică și activitățile agricole. Precedentul invocat: abordarea UE în cazul lupului România și Slovacia indică drept precedent faptul că UE a acceptat recent o abordare mai flexibilă pentru lup și sugerează că un model similar ar putea fi analizat și pentru ursul brun în statele unde specia nu mai este considerată vulnerabilă din perspectiva conservării. Viceprim-ministrul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , a susținut că protejarea biodiversității trebuie să fie compatibilă cu siguranța cetățenilor și cu protejarea activităților economice din mediul rural. „Conservarea biodiversității și protejarea oamenilor trebuie să meargă mână în mână. România a demonstrat că poate asigura menținerea unei populații viabile de urs brun, însă succesul conservării nu poate fi măsurat doar prin numărul exemplarelor. Atunci când comunitățile locale, fermierii și cetățenii suportă costuri și riscuri tot mai mari, este nevoie de instrumente de management adaptate realității din teren.” Ministerul Agriculturii afirmă că va continua discuțiile la nivel european pentru soluții care să mențină populația de urs brun într-o stare favorabilă de conservare, dar să reducă riscurile pentru oameni și pentru activitățile economice din zonele rurale. [...]
Comisia Europeană a prelungit până la 31 decembrie 2026 interdicția exporturilor de ovine și caprine din România , o decizie care menține presiunea pe un sector orientat puternic spre piețele din afara UE și riscă să lovească direct în veniturile crescătorilor. Informația este prezentată de Mediafax , care notează că măsura este justificată de Bruxelles prin riscul de răspândire a pestei micilor rumegătoare, după identificarea unui focar în județul Mureș. Decizia vizează exporturile către țări din afara Uniunii Europene, însă, potrivit vicepremierului și ministru interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , restricția menține și interdicția deja aplicată pentru livrările către statele membre ale UE. Oficialul a criticat măsura, pe care o consideră disproporționată față de situația epidemiologică „existentă în prezent”. De ce contează: blocaj pe un canal esențial de vânzare Prelungirea interdicției vine într-un moment sensibil pentru zootehnia românească, în condițiile în care România și-a consolidat în ultimii ani poziția de lider european la exportul de ovine, iar în 2026 a avut „contracte și livrări record” către piețe din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, conform aceleiași surse. Creșterea ovinelor este una dintre activitățile economice de bază în multe zone rurale, mai ales în regiunile de deal și de munte. În acest context, restricțiile riscă să reducă capacitatea fermierilor de a valorifica producția destinată exportului, iar reprezentanții sectorului avertizează asupra unor pierderi importante pentru crescători și pentru industrie. Disputa: focar localizat versus restricții la nivel național Comisia Europeană își motivează decizia printr-un „risc ridicat” de răspândire a bolii, plecând de la focarul identificat în județul Mureș. Autoritățile române susțin însă că măsura afectează întreg teritoriul, deși focarul ar fi localizat și sub control sanitar-veterinar. Tánczos Barna a mai afirmat că alte state membre care au trecut prin situații similare nu au fost supuse unor restricții de aceeași amploare, ceea ce, în opinia sa, ridică semne de întrebare privind proporționalitatea deciziei. Ce urmează: plan de acțiune pentru limitarea restricțiilor Vicepremierul a cerut Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor să prezinte „de urgență” un plan de acțiune care să demonstreze capacitatea României de a controla și eradica focarul. Documentul ar urma să fie transmis Guvernului și Comisiei Europene, cu obiectivul de a limita restricțiile la zonele afectate și de a relua exporturile „în cel mai scurt timp posibil”. În mesajul autorităților, miza este ca măsurile de sănătate animală să rămână eficiente, fără să afecteze inutil competitivitatea fermierilor români și poziția României pe piețele internaționale. [...]
Interdicția UE la exportul de ovine și caprine din România rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026 , iar Ministerul Agriculturii cere un plan „credibil” care să permită restrângerea măsurilor la zonele afectate și reluarea livrărilor, potrivit Agrointel . Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la finalul lui 2026 și a menținut, în același timp, interdicția deja existentă pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene. Decizia este legată de apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și de evaluarea Comisiei că există un risc ridicat de răspândire a bolii, a confirmat ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna . De ce contează: blocaj comercial la nivel național, deși focarul este localizat Tanczos Barna susține că măsura este „profund disproporționată” față de situația epidemiologică și reclamă impactul economic asupra sectorului ovin, în condițiile în care restricția se aplică întregului teritoriu al României, deși focarul ar fi localizat și „sub control”. „Este o măsură profund disproporționată în raport cu situația epidemiologică existentă și cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România. Restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și se află sub control, în timp ce alte state membre aflate în situații similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe.” Ce urmează: plan de acțiune la ANSVSA pentru limitarea restricțiilor Ministrul interimar afirmă că România a devenit „cel mai mare exportator de ovine din UE”, cu contracte și exporturi record în 2026 către piețe din afara Uniunii, iar sectorul are o contribuție importantă la economia rurală. În acest context, Tanczos Barna cere ca ANSVSA să prezinte „de urgență” Guvernului și Comisiei Europene un plan de acțiune „eficient, riguros și credibil”, care să demonstreze capacitatea autorităților de a controla și opri răspândirea bolii, astfel încât: restricțiile să fie limitate la zonele afectate; exporturile să poată fi reluate „în cel mai scurt timp posibil”. În material nu sunt precizate termene concrete pentru transmiterea planului sau pentru o eventuală revizuire a deciziei la nivel european. [...]
Exporturile românești de ovine și caprine rămân blocate până la finalul lui 2026 , după ce Comisia Europeană a prelungit interdicția pentru livrările către țări terțe, iar ANSVSA contestă decizia și susține că nu reflectă situația epidemiologică din teren, potrivit Agerpres . Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu , califică drept „disproporționată” măsura Bruxelles-ului de a menține până la 31 decembrie 2026 interdicția privind exporturile de ovine și caprine din România către state din afara Uniunii Europene. În evaluarea șefului ANSVSA, decizia nu ar fi aliniată cu „realitatea epidemiologică” de la nivel local. Din perspectivă economică, prelungirea restricțiilor înseamnă menținerea unei bariere de acces pe piețele din afara UE pentru crescătorii și traderii români din sectorul ovin/caprin, într-un interval care acoperă încă un an și jumătate. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul disponibil, nu sunt precizate volumele afectate sau impactul financiar estimat. Ce urmează: contestare și măsuri propuse ANSVSA anunță că contestă restricțiile și că propune măsuri pentru „salvarea exporturilor” de ovine, însă articolul Agerpres este accesibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt disponibile public, în acest format, detalii despre setul de măsuri avansat sau calendarul de implementare. [...]
Parlamentul European a relaxat regimul pentru o parte din plantele obținute prin noi tehnici genomice , o schimbare de reglementare care poate accelera introducerea pe piață a unor culturi mai rezistente la secetă și dăunători, cu efecte directe asupra costurilor și planificării în agricultură, potrivit Mediafax . Noile prevederi, convenite provizoriu între Parlament și Consiliu în decembrie 2025 și adoptate acum de Parlamentul European, schimbă logica de reglementare: accentul se mută de la metoda de obținere la „rezultatul genetic final” al plantei. Ținta declarată este facilitarea accesului fermierilor la plante care pot reduce nevoia de pesticide și pot crește producțiile, în contextul presiunilor climatice. Două categorii, două regimuri de piață Regulile împart plantele obținute prin noile tehnici genomice (NGT) în două categorii, cu consecințe diferite pentru autorizare și utilizare: NGT-1 : plante cu un număr limitat și un tip restrâns de modificări genetice, care „ar fi putut apărea și prin metode convenționale de ameliorare”. După verificarea criteriilor, acestea vor fi tratate similar culturilor convenționale . Totuși, la cererea Parlamentului, plantele proiectate pentru toleranță la erbicide sau pentru producerea de substanțe insecticide nu vor putea fi încadrate la NGT-1. NGT-2 : plante cu modificări genetice mai complexe sau mai ample, care rămân sub regulile stricte aplicate organismelor modificate genetic , inclusiv evaluare de risc și autorizare înainte de comercializare în UE. Regulile se vor aplica atât plantelor dezvoltate în UE, cât și celor importate. Mediafax notează că, în afara Uniunii, există deja produse realizate din plante NGT aflate pe piață sau în stadii avansate de dezvoltare, precum grâul cu conținut redus de gluten, cartofii rezistenți la agenți patogeni și porumbul tolerant la secetă. Etichetare, trasabilitate și opțiuni pentru statele membre Pentru NGT-2 , trasabilitatea completă și etichetarea rămân obligatorii , iar statele membre vor putea restricționa sau interzice cultivarea acestor plante chiar dacă au fost autorizate la nivel european. În cazul soiurilor care conțin sau provin din NGT-1 , acestea vor fi incluse într-o bază publică de date a UE , iar sacii de semințe și materialul de reproducere vor trebui etichetați ca NGT-1, pentru ca fermierii să poată lua decizii informate. Regulile urmăresc și orientarea tehnologiilor către obiective de sustenabilitate (rezistență la schimbările climatice și la dăunători), iar impactul asupra sustenabilității va trebui monitorizat. Agricultură ecologică și brevete: zonele sensibile În agricultura ecologică , utilizarea NGT nu va fi permisă . Totuși, prezența „tehnic inevitabilă” a plantelor NGT-1 nu va fi considerată automat o încălcare a regulilor pentru producția organică. Comisia Europeană urmează să evalueze dacă noua reglementare poate crea dificultăți administrative, economice sau practice pentru operatorii din sectorul bio, inclusiv din perspectiva percepției consumatorilor. Un alt punct sensibil este cel al brevetelor : NGT-urile vor putea fi brevetate, cu excepția trăsăturilor sau secvențelor care apar în natură ori sunt produse prin mijloace biologice. Eurodeputații au introdus garanții pentru a preveni concentrarea pieței și pentru a menține accesul echitabil al fermierilor la tehnologii, inclusiv dreptul de a păstra și replanta semințe. Când se aplică Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se va aplica după doi ani , ceea ce împinge efectele concrete în teren către un orizont de implementare pe termen mediu, nu imediat. [...]
Un proiect de lege care ar permite amânarea plății creditelor și datoriilor restante ale fermierilor până la 1 august 2027 riscă să înăsprească finanțarea în agricultură , prin creșterea percepției de risc și blocaje pe lanțul de aprovizionare, potrivit unei analize prezentate de AGRO TV . Inițiativa legislativă depusă în Parlament ar permite suspendarea obligațiilor de plată pentru datorii acumulate în 2026, inclusiv rate de capital, dobânzi și comisioane. Proiectul ar viza și suspendarea executărilor silite și a procedurilor de recuperare a creanțelor pe întreg lanțul agricol, de la producători la distribuitori și furnizori. Tema a fost discutată în emisiunea „Agricultura la Raport”, realizată de Ovidiu Ghinea, cu participarea lui Dan Hurduc (președintele Clubului Fermierilor Români), Florian Ciolacu (director executiv), Alin Luculeasa (fermier, județul Vaslui) și, telefonic, Mihai Moraru (fondator Agro-Est Muntenia). De ce contează: riscul de „îngheț” al finanțării și blocaje în piață Reprezentanții sectorului citați susțin că amânarea nu rezolvă problema de fond, ci împinge datoriile în viitor și poate produce efecte în lanț: bani blocați, retragerea finanțatorilor și deteriorarea relațiilor comerciale dintre fermieri, distribuitori, bănci și furnizori. În emisiune, măsura a fost comparată cu efectele unei intervenții anterioare ( OUG 4 ), descrisă ca un „măr otrăvit”, pe motiv că ar fi dus la acumularea datoriilor și la dificultăți mai mari la scadență. „Păi ce fel de finanțare să facem dacă noi dăm o lege ca să suspendăm datoriile sau să le mai ducem cu un an? Știm că vechea ordonanță, care a fost cam asemănătoare, a fost un măr otrăvit. A acumulat datoriile din doi ani, când au venit la scadență. Cu datoriile din doi ani cumulate, fermierii tot n-au putut face față.” Alin Luculeasa a avertizat că o amânare poate părea, pe termen scurt, o „gură de oxigen”, dar poate reduce disponibilitatea finanțatorilor de a susține agricultura dacă recuperarea banilor este întârziată prin lege. „Ce finanțator, ce actor de pe lanțul ecosistemului agricol își mai pune pielea la saramură, încearcă să ajute sectorul sau încearcă să facă business în agribusiness, dacă la final, când trebuie să-și recupereze banii, vine o lege că un an de zile nu mai trebuie să-și recupereze?” Efecte posibile pe lanț: bănci, IFN-uri, furnizori, distribuitori Florian Ciolacu a argumentat că agricultura funcționează ca un ecosistem, iar o intervenție legislativă asupra plăților poate amplifica riscul într-un domeniu deja expus la riscuri climatice, de aprovizionare, legislative și la creșteri de costuri. „Băncile și sistemul financiar sunt unele care urăsc riscul, iar asta face ca riscul să fie mai vizibil. (...) O intervenție a statului asupra unor mecanisme capitaliste amplifică riscul.” Mihai Moraru a susținut că proiectul ar fi, în esență, o reeditare a OUG 4, cu efecte negative asupra distribuției și finanțării fermierilor, inclusiv prin dispariția unor jucători și menținerea unor sume blocate în piață. „OUG 4 a avut efecte dezastruoase pentru sistemul de distribuție și de producție agricolă în România. În primul rând, au dispărut foarte mulți jucători din piață. În al doilea rând, foarte mulți fermieri se plâng că nu mai au acces la finanțare de inputuri până la recoltare. În al treilea rând, au rămas foarte mulți bani blocați în piață, nerecuperați până astăzi.” Moraru a indicat că, în cazul companiei sale, ar mai fi de recuperat aproximativ 4 milioane de euro (aprox. 20 milioane lei), dintre care 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) ar fi creanțe nerecuperabile, susținând că problema ar fi mai amplă la nivelul pieței. Ce urmează În forma prezentată, proiectul legislativ este în dezbatere parlamentară. Reprezentanții invitați la emisiune susțin că o amânare generalizată ar putea reduce și mai mult apetitul pentru finanțarea prin „credit furnizor” (finanțare acordată de furnizori până la recoltare), ceea ce ar putea îngreuna achiziția de inputuri pentru campaniile agricole viitoare. [...]
