Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermele mici riscă să iasă din piață din cauza blocajelor logistice, pe fondul opririi colectării laptelui și al distanțelor mari până la abatoare, potrivit Agronet. Problema nu este doar de preț, ci de funcționarea lanțului dintre fermă și cumpărător: producția există, dar accesul la procesare și valorificare devine tot mai nesigur, ceea ce poate împinge exploatațiile spre reducerea efectivelor sau închidere.
În unele localități montane din județul Alba, procesatorii nu mai ridică laptele, inclusiv de la gospodării certificate ecologic. Pentru crescători, întreruperea colectării produce pierderi imediate: vacile trebuie mulse zilnic, iar laptele are nevoie de răcire, transport sau procesare într-un interval scurt.
Contextul este agravat de scăderea prețului materiei prime. Conform datelor prezentate anterior de Agronet, prețul mediu al laptelui crud la poarta fermei din România era, în aprilie 2026, cu 5,2% mai mic decât în martie și cu 10,5% sub nivelul din aprilie 2025, iar în primele patru luni ale anului cantitatea colectată a scăzut cu aproximativ 13% față de perioada similară din 2025.
Fermele mici sunt cele mai expuse când procesatorii renunță la traseele cu volume reduse sau costuri logistice ridicate. Ele nu pot suspenda producția până găsesc alt cumpărător, iar capacitățile proprii de răcire, transport și procesare sunt limitate.
Radu Moldovan, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine Alba, avertizează că investițiile în procesare proprie pot veni prea târziu pentru fermele rămase deja fără desfacere:
„Până se aprobă un proiect de procesare și se face investiția, s-ar putea să nu mai existe lapte peste doi ani.”
Deși vânzarea directă poate păstra o parte mai mare din valoare în fermă, publicația notează că nu este o soluție imediată sau potrivită tuturor. Un exemplu de „circuit scurt” este o fermă de capre din Șoimeni (Cluj), care livrează direct către clienți din Cluj-Napoca, însă modelul depinde de o clientelă stabilă, transport și respectarea obligațiilor sanitare.
Procesatorii mici puteau prelua cantități reduse și menține trasee locale de colectare. Pe măsură ce aceștia ies din piață sau își pierd furnizorii, crescătorii rămân dependenți de câțiva cumpărători mari, iar o modificare de strategie (reducerea achizițiilor, eliminarea unui traseu) poate lăsa zone întregi fără alternativă.
Pentru exploatațiile mici, riscul ține și de condițiile comerciale, nu doar de preț, inclusiv:
Cooperativele și grupurile de producători pot ajuta prin reunirea volumelor și o negociere mai bună, dar au nevoie de disciplină la livrare, răcire adecvată și contracte stabile.
În sectorul suin, crescătorii de Mangalița și Bazna reclamă o cerere concentrată pe câteva piese (în special ceafă și cotlet), ceea ce lasă restul carcasei mai greu de vândut. Ioan Cleja, președintele Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna, spune:
„Cei mai mulți vor piese. Vor ceafă, vor cotlet, iar noi rămânem cu restul.”
Pentru rentabilitate, trebuie valorificată întreaga carcasă, în condițiile în care aceste rase cresc mai lent: un porc industrial ajunge la aproximativ 120 kg în cinci-șase luni, în timp ce Mangalița și Bazna au nevoie de peste un an, ceea ce înseamnă costuri mai mari cu furajarea, adăpostirea și munca. În paralel, Agronet indică presiune pe prețurile la poarta fermei, într-un context în care energia, transportul și furajele rămân scumpe.
Lipsa abatoarelor apropiate limitează accesul fermelor mici la piață: transportul unui număr redus de animale pe distanțe mari are un cost unitar ridicat, iar sacrificarea, tranșarea și depozitarea trebuie organizate înainte ca produsul să poată fi comercializat legal. O fermă mare poate distribui aceste costuri pe volume mari; pentru o gospodărie sau o fermă cu puține animale, drumul până la abator poate absorbi o parte importantă din venit.
România pregătește programul AgriConnect împreună cu Grupul Băncii Mondiale, care ar putea susține fermele mici și investițiile în procesare, depozitare, ambalare și distribuție. Totuși, proiectul este în faza de pregătire și, potrivit informațiilor din articol, nu are încă buget pentru România, calendar de lansare sau criterii publicate de acces, iar instrumentele nu sunt definite drept granturi nerambursabile.
La nivel european, Comisia Europeană estimează investiții de aproximativ 18 miliarde de euro (aprox. 91 miliarde lei) pentru zootehnie, însă această orientare nu rezolvă pe termen scurt lipsa traseelor de colectare, a abatoarelor sau a cumpărătorilor locali. Pentru fermele care au rămas deja fără desfacere, diferența dintre o investiție viitoare și o soluție disponibilă acum poate decide dacă activitatea mai poate fi menținută.
Recomandate
Fereastra de lucru în câmp se îngustează în vest din cauza caniculei , iar fermierii din Crișana și Banat au, practic, avantaj doar în orele de dimineață, înainte ca temperaturile să urce spre 33–33,5°C la prânz, potrivit Agronet . În restul țării, riscul operațional vine mai ales din instabilitate și umezeală locală, care pot bloca tratamentele și accesul utilajelor pe parcele. Vestul: lucrări matinale, apoi limitări din căldură În Banat, buletinul de la ora 05:00 indică o dimineață favorabilă pentru intrarea în câmp, transport și tratamente, pe fond de vânt slab și precipitații inexistente în intervalul analizat (0 mm, probabilitate maximă 5%). Totuși, avertizarea de nivel galben include caniculă și instabilitate, ceea ce face necesară verificarea evoluției locale înaintea lucrărilor sensibile. Pentru fereastra de lucru, Agronet indică 19,5°C la 05:00 și 33°C la 12:00. În Crișana, încălzirea este și mai rapidă, cu 19,5°C la 06:00 și 33,5°C la 12:00, în condiții similare de lipsă a precipitațiilor (0 mm; probabilitate maximă 5%) și vânt redus. Recomandarea practică este să fie evitată prelungirea activităților în căldura de la prânz, iar tratamentele rămân condiționate de uscarea frunzei. Centru, sud și munte: instabilitatea și umezeala scurtează intervalele pentru tratamente În Transilvania, umiditatea ridicată (86,6%) și avertizarea de instabilitate reduc calitatea ferestrei pentru tratamente, chiar dacă lucrările mecanizate și transportul pot fi posibile „cu prudență”, după controlul accesului și al stării parcelei. Pentru intervalul până la prânz, sunt estimate precipitații mici (0,189 mm, probabilitate maximă 17%), dar suficiente pentru a menține local frunza sau solul umed. În Muntenia, deși dimineața începe senin, avertizarea pentru averse torențiale și instabilitate impune folosirea unor „ferestre scurte” pentru tratamente și oprirea lor dacă apar ploi apropiate sau frunza rămâne umedă. În București–Ilfov, principalul obstacol este umiditatea foarte ridicată (94%), chiar în condițiile în care nu sunt estimate precipitații în fereastra de lucru; tratamentele depind de uscarea frunzei. Regiuni cu fereastră mai stabilă: Moldova și Dobrogea, cu nuanțe Moldova are una dintre cele mai clare ferestre de lucru ale dimineții: precipitații estimate aproape nule (0,0125 mm; probabilitate maximă 9%) și fără avertizări indicate în buletinul de la 05:00. În aceste condiții, tratamentele, transportul și lucrările în câmp sunt considerate favorabile, cu verificarea condițiilor locale și monitorizarea umidității solului. În Dobrogea, lipsa ploii (0 mm; probabilitate maximă 6%) favorizează recoltarea, transportul și accesul pe parcele, însă rafalele mai active (până la 24 km/h) pot limita tratamentele la intervalele în care vântul permite aplicarea în siguranță. Ce urmează: caniculă mai accentuată în vest pe 18 iulie Într-un buletin separat pentru ziua de 18 iulie (publicat la 21:00) , Agronet indică o intensificare a caniculei în vest: Crișana „poate ajunge la 37°C”, iar Banatul la 36°C, ceea ce mută și mai mult presiunea pe organizarea lucrărilor în intervalul mai răcoros al dimineții. Publicația avertizează, totodată, că precipitațiile slabe estimate nu trebuie presupuse ca suficiente pentru refacerea umidității din sol, iar decizia de irigare rămâne condiționată de verificarea directă a solului și a culturii. [...]
Eliminarea treptată a cuștilor ar putea împinge fermele spre investiții greu de susținut , iar miza negocierilor din UE va fi calendarul de tranziție și sprijinul financiar, potrivit Agronet . În lipsa unor termene realiste și a unor instrumente de finanțare, schimbarea riscă să afecteze competitivitatea producătorilor europeni, mai ales în sectoarele unde modernizarea înseamnă lucrări și echipamente costisitoare. Contextul este noua strategie europeană pentru zootehnie, în care Comisia Europeană prezintă fermele de animale ca parte a securității alimentare, competitivității și autonomiei strategice a UE. O analiză Agronet menționează că sectorul ar avea nevoie de investiții estimate la aproximativ 18 miliarde de euro, pe care exploatațiile nu le pot acoperi integral din resurse proprii. Ce pregătește Comisia Europeană și când ar putea veni primele propuneri Comisia Europeană intenționează să prezinte până la finalul lui 2026 propuneri de revizuire a normelor pentru găinile ouătoare și puii de carne. Direcțiile aflate în pregătire includ: eliminarea treptată a sistemelor de creștere în cuști; oprirea uciderii puilor masculi; introducerea unor indicatori pentru evaluarea bunăstării animalelor în ferme; stabilirea unor cerințe pentru importuri, raportate la standardele aplicate producătorilor europeni. Acestea nu sunt încă obligații definitive: proiectele trebuie prezentate de Comisie și negociate între statele membre și instituțiile europene, iar forma finală, termenele de tranziție și eventualele derogări nu sunt stabilite. Pentru sectorul porcin, o propunere separată este prevăzută pentru 2027 și ar urma să vizeze trecerea de la boxe individuale la sisteme de cazare în grup, cu detalii tehnice și calendar dependente de viitorul text legislativ. Impact operațional: ce înseamnă tranziția în fermă Pentru exploatații, schimbarea sistemelor de cazare poate presupune modernizarea halelor, reorganizarea fluxurilor de furajare și colectare, modificarea densității animalelor și adaptarea procedurilor de biosecuritate. Agronet notează că o perioadă scurtă de conformare ar putea pune presiune în special pe producătorii care au investit recent în sisteme încă permise de legislația actuală. Finanțarea: cereri de instrumente dedicate, dar fără detalii concrete Conform materialului, organizația Humane World for Animals cere Comisiei și statelor membre finanțare și asistență practică pentru trecerea la sisteme cu standarde mai ridicate și solicită folosirea mai eficientă a fondurilor Politicii Agricole Comune , inclusiv crearea unui instrument financiar dedicat adaptării exploatațiilor. Deocamdată, nu sunt indicate bugetul, intensitatea sprijinului, beneficiarii sau data de la care un astfel de instrument ar putea deveni accesibil. În consecință, fermierii nu au, pe baza informațiilor disponibile, o schemă deschisă la care să poată depune cereri. Importurile, un test pentru concurență și pentru regulile comerciale O altă miză este introducerea unor cerințe echivalente pentru produsele de origine animală importate în UE, pentru a evita ca producătorii europeni să suporte costuri mai mari în timp ce marfa din țări terțe intră pe piață în condiții de producție mai ieftine. Aplicarea unor cerințe echivalente importurilor poate deveni însă un dosar comercial și juridic dificil: Comisia va trebui să stabilească modul de verificare, documentele cerute exportatorilor și compatibilitatea măsurilor cu angajamentele comerciale ale UE. Negocieri complicate între statele membre Discuțiile privind găinile ouătoare arată că adoptarea unui calendar comun va fi dificilă: miniștrii agriculturii din UE sunt împărțiți, iar Polonia este menționată printre statele care se opun unei tranziții rapide. În acest context, ritmul tranziției va depinde în practică de viitoarele regulamente: durata perioadelor de tranziție, costurile eligibile, nivelul finanțării, condițiile pentru importuri și recunoașterea investițiilor realizate înainte de intrarea în vigoare a noilor norme. Până la publicarea propunerilor legislative și a instrumentelor financiare, termenele și investițiile necesare rămân neconfirmate. [...]
Agronet extinde zona de servicii cu o platformă de anunțuri agricole, mizând pe publicarea gratuită și pe contactul direct între părți , potrivit Agronet . Inițiativa vizează un impact operațional: un spațiu „specializat” în care fermierii și companiile din rural pot lista și găsi oferte fără taxă de publicare, cu câmpuri adaptate tipului de produs sau serviciu. Ce aduce nou platforma, din perspectiva utilizării Platforma anunțuri agronet.ro este construită pe categorii agricole dedicate, cu informații standardizate (de exemplu, unități de măsură și câmpuri specifice) pentru ca anunțurile să fie mai ușor de completat și comparat. În descrierea Agronet, accentul cade pe detalii precum preț, cantitate, localizare, stare și caracteristici tehnice, în funcție de categoria aleasă. Publicarea este gratuită, iar anunțurile pot include fotografii și detalii suplimentare, pentru a scurta timpul de clarificare între vânzător și cumpărător. Ce tipuri de anunțuri pot fi publicate Platforma permite atât anunțuri de tip „Ofer”, cât și „Caut”, pentru o plajă largă de nevoi din agricultură, inclusiv: utilaje, echipamente și piese (tractoare, combine, remorci etc.); produse ale fermei (cereale, oleaginoase, legume, fructe, furaje); material săditor (semințe, răsaduri, pomi, viță-de-vie) – „permis”; animale și acvacultură (animale de fermă, păsări, albine, pești); fertilizanți și amendamente – „permise”; terenuri și spații (terenuri, ferme, hale); servicii (lucrări agricole, transport, depozitare, consultanță, reparații); irigații și infrastructură pentru ferme; tehnologii și soluții energetice (automatizări, monitorizare); servicii și produse pentru silvicultură, „în limitele legale”. Contact direct și limitarea rolului platformei Modelul de funcționare este unul de tip „contact direct”: cei interesați discută cu persoana sau compania care a publicat anunțul, fără intermediari. Agronet precizează că platforma nu intervine în negociere și nu garantează finalizarea tranzacției, recomandând verificarea informațiilor, documentelor și identității interlocutorului înainte de plăți sau semnarea unei înțelegeri. Ce urmează Agronet spune că își propune ca platforma să devină un „loc de întâlnire” între cerere și ofertă în agricultura din România și condiționează utilitatea ei de anunțuri „bine completate” și oferte reale. Înscrierea se face prin pagina de înregistrare: Înregistrează-te pe anunțuri agronet.ro . [...]
Canicula și instabilitatea locală reduc fereastra de lucru după prânz, cu impact direct asupra recoltării, tratamentelor și irigării în sud și vest , potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la 16 iulie 2026, ora 12:00. Oltenia și vestul țării sunt indicate ca zone unde canicula devine riscul principal pentru lucrările sensibile, iar în Muntenia se suprapun stresul hidric și ploi locale, cu distribuție neuniformă. În centru, est, Dobrogea și zona montană, instabilitatea atmosferică poate întrerupe lucrările până spre seară, ceea ce complică planificarea operațiunilor în câmp, mai ales acolo unde sunt necesare intervale uscate pentru cosit, uscare și balotat. Ce se schimbă operațional în ferme după prânz Buletinul indică o ajustare a programului de lucru și a priorităților, în funcție de regiune și de tipul lucrării: Recoltarea și transportul au ferestre mai bune în Banat și Crișana , dar cu măsuri de protecție pentru operatori și verificări la utilaje din cauza temperaturilor ridicate. Tratamentele (aplicări fitosanitare) sunt de amânat în regiunile cu instabilitate, ploaie apropiată sau temperaturi ridicate, mai ales în orele de vârf. Irigarea devine prioritară în Banat și Crișana și trebuie evaluată după sol în Oltenia; intervalele de seară sau noapte sunt indicate ca mai potrivite acolo unde condițiile o permit. Cositul, uscarea și balotatul ar trebui continuate doar după confirmarea unui interval local suficient de uscat, pentru a evita compromiterea furajelor. Regiunile cu cele mai mari constrângeri: Oltenia și Muntenia În Oltenia , Agronet semnalează o combinație de caniculă și risc de instabilitate , care reduce predictibilitatea lucrărilor după prânz. Transportul rămâne posibil într-o fereastră utilizabilă, însă tratamentele sunt de amânat , iar irigarea este recomandată mai târziu (seara/noaptea), după verificarea umidității solului. În Muntenia , presiunea termică se suprapune cu ploi estimate neuniform , ceea ce împinge fermele către o abordare „pe parcele”: recoltare selectivă acolo unde terenul permite, iar deciziile privind tratamentele și irigarea depind de evoluția locală și de starea solului. Unde există ferestre mai bune pentru recoltare și transport Pentru Banat și Crișana , buletinul indică un interval preponderent uscat, favorabil recoltării și transportului, dar cu limitări pentru lucrările sensibile în orele caniculare. În aceste regiuni, irigarea este tratată ca prioritate, cu mutarea ei spre seară sau noapte. În Maramureș , apropierea unor precipitații izolate impune verificări înainte de intrarea pe parcelă, iar tratamentele sunt de evitat dacă frunza este umedă sau instabilitatea se confirmă local. Zonele unde instabilitatea poate întrerupe lucrările În Transilvania , buletinul descrie ferestre de lucru care pot fi întrerupte de averse, cu efect direct asupra uscării furajelor și accesului pe teren. În Dobrogea , prezența tunetelor și a ploii în apropiere face nesigură planificarea tratamentelor și cere prudență la lucrările în câmp, inclusiv la transport. În București-Ilfov , chiar dacă nu sunt estimate acumulări de precipitații în intervalul analizat, instabilitatea din apropiere este un argument pentru amânarea tratamentelor și pentru verificări înainte de transport. La ce să se aștepte fermierii pe termen foarte scurt Mesajul operațional al buletinului este că, în a doua parte a zilei, fereastra de lucru se îngustează fie din cauza caniculei (sud și vest), fie din cauza instabilității (mai multe regiuni, inclusiv centru și est). În practică, asta favorizează recoltarea și transportul acolo unde rămâne uscat, dar împinge tratamentele și, în multe cazuri, irigarea către intervale mai răcoroase și mai stabile, cu decizii luate „la nivel de parcelă”, nu doar pe medii regionale. [...]
Ministerul Finanțelor pregătește implementarea programului AgriConnect al Băncii Mondiale , un instrument care ar urma să extindă accesul la finanțare pentru procesarea agroalimentară și micii fermieri, cu miza de a crește exporturile de produse cu valoare adăugată, potrivit Economedia . Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că România are potențialul de a deveni „un furnizor strategic de produse agroalimentare” pentru regiune și Europa, dar condiționează această ambiție de investiții în procesare, tehnologie și de instrumente de finanțare dedicate fermierilor. Ce finanțează AgriConnect și de ce contează pentru sector Conform ministrului, AgriConnect este un program destinat finanțării industriei de procesare agroalimentară și micilor fermieri și se înscrie în strategia Băncii Mondiale de a dubla finanțarea anuală pentru agribusiness la aproximativ 9 miliarde de dolari până în 2030 (aprox. 41 miliarde lei). Nazare indică drept problemă structurală faptul că România produce mult, dar „procesează și valorifică prea puțin”, iar o parte importantă din valoarea adăugată se pierde înainte ca produsele să ajungă la consumator. În același timp, fermierii mici ar avea acces limitat la capital, depozitare, logistică, tehnologie și piețe stabile. „Una dintre principalele probleme ale agriculturii românești este că producem mult, dar procesăm și valorificăm prea puțin.” Cum ar urma să fie adaptat programul și ce tipuri de finanțări sunt vizate Ministrul afirmă că a discutat în această săptămână, împreună cu vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, cu reprezentanții Băncii Mondiale despre adaptarea programului la nevoile agriculturii românești, astfel încât să completeze fondurile europene și să sprijine întregul lanț agroalimentar, de la producție și procesare până la distribuție și export. În forma descrisă de Nazare, programul ar urma să faciliteze: accesul la capital de lucru; finanțări pentru investiții; fonduri de capital, inclusiv prin implicarea International Finance Corporation (IFC), divizia Grupului Băncii Mondiale dedicată sectorului privat. Miza economică: mai multă valoare adăugată la export, fără presiune pe consolidarea fiscală Obiectivul declarat este ca agricultura românească să exporte mai multe produse cu valoare adăugată și mai puțină materie primă, „fără a afecta procesul de consolidare fiscală”. Nazare leagă atingerea țintei de creșterea competitivității fermelor, asociere, investiții și întărirea industriei de procesare. Detalii despre calendarul de implementare și dimensiunea finanțărilor pentru România nu sunt precizate în informațiile citate. [...]
Fereastra de lucru de dimineață rămâne bună pentru câmp și transport, dar tratamentele sunt riscante în Transilvania din cauza umidității foarte ridicate și a avertizărilor de instabilitate, potrivit Agronet , în buletinul meteo agricol publicat miercuri, 15 iulie 2026, la ora 05:00. Până la prânz, cantitățile estimate de precipitații rămân în general reduse, însă deciziile „la prima oră” trebuie calibrate pe condițiile locale (frunză umedă, rafale, avertizări). Unde se poate intra în câmp și unde se amână tratamentele În intervalul dimineții până la prânz, condițiile sunt descrise ca favorabile pentru acces pe parcele și transport în Banat, Crișana, Dobrogea, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov. Pentru tratamente (aplicări fitosanitare), fereastra este mai îngustă și depinde de uscarea vegetației și de vânt. Pe scurt, orientarea de la ora 05:00 indică: Lucrări în câmp și transport – condiții bune: Banat, Crișana, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov. Tratamente – ferestre bune: Crișana, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov; în Banat sunt recomandate doar intervale scurte . Tratamente – de amânat/reevaluat: Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și zona montană (după uscarea vegetației și verificarea vântului). Irigare: nu apare ca urgentă în cursul dimineții, dar solul trebuie urmărit în Muntenia și Oltenia , unde evapotranspirația (pierderile de apă prin evaporare și transpirația plantelor) și stresul hidric sunt relevante. Transilvania, Moldova și Maramureș: umiditatea ridicată complică tratamentele Punctul sensibil al dimineții este Transilvania , unde, deși condiția generală este senină, umiditatea foarte ridicată (87,1% la actualizare) și avertizarea de instabilitate cresc riscul pentru tratamentele matinale. În tabelul regional, decizia practică este de amânare a tratamentelor , iar transportul și lucrările sunt recomandate numai după verificarea locală . Un profil similar apare în Moldova (umiditate 86,3% la actualizare) și Maramureș (80,5%), unde sursa indică posibilitatea de frunză umedă și precipitații izolate în apropiere, cu recomandarea de a amâna tratamentele și de a decide intrarea pe parcelă după control direct. Dobrogea: rafalele pot bloca aplicările, chiar dacă e uscat În Dobrogea, dimineața este prezentată ca uscată și potrivită pentru câmp și transport , însă tratamentele sunt considerate nefavorabile din cauza rafalelor mai puternice (vânt 14,5 km/h, cu rafale de 29,5 km/h). Recomandarea rămâne de amânare a tratamentelor până la o nouă verificare. Ce merită prioritizat până la buletinul de la prânz Agronet recomandă ca, în regiunile cu fereastră uscată, să fie prioritizate activitățile cu impact direct în fluxul de lucru: Recoltare și transport , cu verificarea accesului și a umidității produsului înainte de depozitare; Cosit, uscare, balotat – decizii prudente, pentru că umezeala și avertizările pot compromite uscarea reală; Tratamente – doar după verificarea vântului, a frunzei și a apropierii precipitațiilor; amânare acolo unde umezeala/rafalele/instabilitatea sunt ridicate; Irigare la porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie – în funcție de controlul solului, cu atenție sporită în Muntenia și Oltenia; Zootehnie/pășunat – pe măsură ce se încălzește spre prânz, devin importante apa și umbra, evitând lucrările solicitante în orele mai calde. Până la actualizarea de la prânz, elementele de urmărit sunt uscarea vegetației în Transilvania, Moldova, Maramureș și zona montană, intensificarea rafalelor în Dobrogea și menținerea accesului pe parcele în zonele aflate sub avertizare, pe fondul creșterii temperaturilor spre 30°C în Crișana, Oltenia și București-Ilfov. [...]
