Știri
Știri din categoria Agricultură
Eliminarea treptată a cuștilor ar putea împinge fermele spre investiții greu de susținut, iar miza negocierilor din UE va fi calendarul de tranziție și sprijinul financiar, potrivit Agronet. În lipsa unor termene realiste și a unor instrumente de finanțare, schimbarea riscă să afecteze competitivitatea producătorilor europeni, mai ales în sectoarele unde modernizarea înseamnă lucrări și echipamente costisitoare.
Contextul este noua strategie europeană pentru zootehnie, în care Comisia Europeană prezintă fermele de animale ca parte a securității alimentare, competitivității și autonomiei strategice a UE. O analiză Agronet menționează că sectorul ar avea nevoie de investiții estimate la aproximativ 18 miliarde de euro, pe care exploatațiile nu le pot acoperi integral din resurse proprii.
Comisia Europeană intenționează să prezinte până la finalul lui 2026 propuneri de revizuire a normelor pentru găinile ouătoare și puii de carne. Direcțiile aflate în pregătire includ:
Acestea nu sunt încă obligații definitive: proiectele trebuie prezentate de Comisie și negociate între statele membre și instituțiile europene, iar forma finală, termenele de tranziție și eventualele derogări nu sunt stabilite.
Pentru sectorul porcin, o propunere separată este prevăzută pentru 2027 și ar urma să vizeze trecerea de la boxe individuale la sisteme de cazare în grup, cu detalii tehnice și calendar dependente de viitorul text legislativ.
Pentru exploatații, schimbarea sistemelor de cazare poate presupune modernizarea halelor, reorganizarea fluxurilor de furajare și colectare, modificarea densității animalelor și adaptarea procedurilor de biosecuritate. Agronet notează că o perioadă scurtă de conformare ar putea pune presiune în special pe producătorii care au investit recent în sisteme încă permise de legislația actuală.
Conform materialului, organizația Humane World for Animals cere Comisiei și statelor membre finanțare și asistență practică pentru trecerea la sisteme cu standarde mai ridicate și solicită folosirea mai eficientă a fondurilor Politicii Agricole Comune, inclusiv crearea unui instrument financiar dedicat adaptării exploatațiilor.
Deocamdată, nu sunt indicate bugetul, intensitatea sprijinului, beneficiarii sau data de la care un astfel de instrument ar putea deveni accesibil. În consecință, fermierii nu au, pe baza informațiilor disponibile, o schemă deschisă la care să poată depune cereri.
O altă miză este introducerea unor cerințe echivalente pentru produsele de origine animală importate în UE, pentru a evita ca producătorii europeni să suporte costuri mai mari în timp ce marfa din țări terțe intră pe piață în condiții de producție mai ieftine.
Aplicarea unor cerințe echivalente importurilor poate deveni însă un dosar comercial și juridic dificil: Comisia va trebui să stabilească modul de verificare, documentele cerute exportatorilor și compatibilitatea măsurilor cu angajamentele comerciale ale UE.
Discuțiile privind găinile ouătoare arată că adoptarea unui calendar comun va fi dificilă: miniștrii agriculturii din UE sunt împărțiți, iar Polonia este menționată printre statele care se opun unei tranziții rapide.
În acest context, ritmul tranziției va depinde în practică de viitoarele regulamente: durata perioadelor de tranziție, costurile eligibile, nivelul finanțării, condițiile pentru importuri și recunoașterea investițiilor realizate înainte de intrarea în vigoare a noilor norme. Până la publicarea propunerilor legislative și a instrumentelor financiare, termenele și investițiile necesare rămân neconfirmate.
Recomandate
Comisia Europeană mută zootehnia în zona de „securitate” și pregătește stimulente și investiții, nu reduceri de efective , într-o schimbare de abordare care poate influența direct regulile și finanțarea pentru ferme, potrivit Agronet . Documentul prezentat la Strasbourg tratează creșterea animalelor ca element de securitate alimentară, competitivitate și „autonomie strategică” a UE, după o perioadă în care sectorul era asociat în principal cu emisiile și impactul asupra mediului. În această logică, fermele zootehnice sunt văzute ca infrastructură care susține producția de alimente, menține terenurile agricole în exploatare și reduce riscul abandonului rural, inclusiv în estul Uniunii. Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme, Raffaele Fitto, a spus că zootehnia ține de competitivitate și securitate alimentară, nu doar de agricultură. Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen , a indicat dimensiunea economică a sectorului: aproximativ 400 de miliarde de euro anual, șapte milioane de locuri de muncă și un excedent comercial de 37 de miliarde de euro. De ce contează schimbarea: mai puține obligații noi, mai multe stimulente Noua direcție vine după protestele fermierilor din 2024 și 2025, când au fost contestate, între altele, regulile privind poluarea cu azot, reducerea pesticidelor și emisiile de metan, pe motiv că afectează veniturile și viabilitatea exploatațiilor. În anii anteriori, unele state discutaseră reducerea efectivelor pentru obiective climatice: în Țările de Jos s-a analizat diminuarea cu până la o treime, iar în Irlanda a fost discutată sacrificarea a 200.000 de vaci. Strategia actuală se îndepărtează de această abordare și pornește de la ideea că prea puține animale pot deveni o vulnerabilitate economică și alimentară, inclusiv prin creșterea dependenței de importuri. Cum vrea Bruxelles-ul să reducă emisiile fără o țintă de reducere a efectivelor Comisia nu propune, „în această etapă”, o țintă generală de reducere a numărului de animale. Accentul este pus pe intervenții la nivel de fermă și pe stimulente: măsurarea emisiilor la nivelul fiecărei ferme; recompensarea crescătorilor care folosesc aditivi furajeri; selecția animalelor cu emisii mai reduse; investiții în tehnologii pentru diminuarea metanului; stimulente financiare, în locul unor obligații noi. Documentul insistă și pe o măsurare mai precisă a metanului și menționează caracterul „biogenic” al acestuia (metan rezultat din digestia animalelor, parte a unui ciclu natural al carbonului), sugerând o evaluare diferită față de emisiile din combustibili fosili. Investiții de 18 miliarde de euro și o dispută care rămâne deschisă Executivul european estimează nevoia de investiții la aproximativ 18 miliarde de euro, sumă pe care sectorul nu o poate mobiliza singur. Argumentul Comisiei este că obligațiile suplimentare ar putea agrava problemele unei industrii cu profituri reduse, efective în scădere și forță de muncă îmbătrânită. Organizațiile de fermieri au salutat schimbarea: Copa-Cogeca a apreciat că sectorul nu mai este tratat exclusiv ca o sursă de probleme, iar Farm Europe vede strategia ca începutul unei reveniri după ani de mesaje negative. În același timp, organizațiile de mediu contestă abordarea. Peste 30 de grupuri, între care Greenpeace și Biroul European de Mediu, avertizează că noile metode de calcul pot minimaliza impactul climatic al zootehniei și susțin că metanul contribuie la încălzirea globală indiferent de sursă. Strategia evită și recomandări anterioare ale consilierilor științifici ai UE, care propuneau, între altele, diminuarea efectivelor, orientarea consumului către produse vegetale, taxarea emisiilor și eliminarea subvențiilor pentru formele de producție cele mai poluante. Pentru influențarea consumului, Comisia preferă achizițiile publice, mesele din școli și campaniile de promovare a produselor europene, iar Christophe Hansen a spus că Bruxelles-ul nu intenționează să impună diete, ci să păstreze libertatea de alegere a consumatorilor. [...]
Piețele agricole ale UE ar urma să rămână stabile în 2026, dar profitabilitatea fermierilor este tot mai vulnerabilă la costurile cu energia și la secetă , potrivit Agronet , care citează un raport pe termen scurt al Comisiei Europene , preluat de PubAffairs Bruxelles . Deși producția, per ansamblu, este descrisă ca „rezilientă”, marjele sunt puse sub presiune de scumpirea energiei, a îngrășămintelor și a altor inputuri (resurse necesare producției). În paralel, tensiunile comerciale și riscurile climatice rămân factori majori de incertitudine. Prognoze cu „asterisc”: datele nu includ încă efectele valurilor de căldură Publicația notează că estimările trebuie privite cu prudență: datele din raport au fost colectate înaintea valurilor de căldură care afectează în prezent mai multe regiuni agricole europene. Asta înseamnă că eventualele pierderi din cauza temperaturilor extreme și a deficitului de apă nu sunt încă reflectate în cifre. În context macroeconomic, Comisia Europeană estimează o creștere economică reală de 1,1% în UE și o inflație de 3,1%, în principal pe fondul costurilor cu energia. În acest cadru, și prețurile alimentelor sunt așteptate să crească, chiar dacă oferta agricolă rămâne „relativ solidă”. Producția vegetală: cereale aproape de medie, riscuri mai mari la culturile de vară Pentru culturile de iarnă, condițiile sunt considerate favorabile, iar randamentele ar putea depăși media istorică. Mai expuse sunt culturile de primăvară și vară, care pot fi afectate de secetă și temperaturi ridicate, mai ales în zonele vulnerabile la lipsa apei. Estimările Comisiei Europene menționate în material includ: Cereale : 273,7 milioane de tone în sezonul 2026/2027 (revenire spre nivelul mediu, după randamente „neobișnuit de ridicate” în sezonul precedent) Plante oleaginoase : producție în creștere cu 3,1% Culturi proteice : ușoară scădere, dar nivel peste medie Sfeclă de zahăr : producție mai mică, pe fondul reducerii suprafețelor Ulei de măsline : scădere față de revenirea anterioară, dar nivel peste medie în 2025/2026 Zootehnie: plus la lapte și pasăre, minus la vită În zootehnie, producția de lapte este estimată să crească în 2026, susținută de randamente mai bune, ceea ce poate alimenta producția de unt, brânzeturi, zer și lapte praf degresat. Exporturile de lactate ar urma să rămână rezistente, însă evoluția depinde de costurile de producție, care pot limita câștigurile fermierilor și procesatorilor. La carne, producția de pasăre este așteptată să crească, pe fondul cererii ridicate și al prețurilor favorabile. În schimb, producția de carne de vită ar urma să scadă în 2026 și 2027, din cauza reducerii efectivelor de vaci. De ce contează: stabilitatea producției nu garantează stabilitatea veniturilor Materialul indică faptul că miza pentru fermieri nu este doar nivelul producției, ci profitabilitatea : chiar și cu recolte și producție zootehnică stabile, scumpirea inputurilor poate eroda veniturile exploatațiilor. În plus, costurile mai mari se pot transmite mai departe, către procesatori, comercianți și consumatori. Printre principalele riscuri menționate se numără: fenomenele meteo extreme, bolile animalelor, tensiunile comerciale internaționale, conflictul din Orientul Mijlociu și efectele asupra comerțului, creșterea persistentă a costurilor de producție și reducerea resurselor de apă în zonele afectate de secetă. În perioada următoare, următoarele evaluări ale Comisiei Europene vor fi relevante tocmai pentru a vedea în ce măsură valurile de căldură din prezent schimbă estimările, în special la culturile de vară. [...]
Agronet extinde zona de servicii cu o platformă de anunțuri agricole, mizând pe publicarea gratuită și pe contactul direct între părți , potrivit Agronet . Inițiativa vizează un impact operațional: un spațiu „specializat” în care fermierii și companiile din rural pot lista și găsi oferte fără taxă de publicare, cu câmpuri adaptate tipului de produs sau serviciu. Ce aduce nou platforma, din perspectiva utilizării Platforma anunțuri agronet.ro este construită pe categorii agricole dedicate, cu informații standardizate (de exemplu, unități de măsură și câmpuri specifice) pentru ca anunțurile să fie mai ușor de completat și comparat. În descrierea Agronet, accentul cade pe detalii precum preț, cantitate, localizare, stare și caracteristici tehnice, în funcție de categoria aleasă. Publicarea este gratuită, iar anunțurile pot include fotografii și detalii suplimentare, pentru a scurta timpul de clarificare între vânzător și cumpărător. Ce tipuri de anunțuri pot fi publicate Platforma permite atât anunțuri de tip „Ofer”, cât și „Caut”, pentru o plajă largă de nevoi din agricultură, inclusiv: utilaje, echipamente și piese (tractoare, combine, remorci etc.); produse ale fermei (cereale, oleaginoase, legume, fructe, furaje); material săditor (semințe, răsaduri, pomi, viță-de-vie) – „permis”; animale și acvacultură (animale de fermă, păsări, albine, pești); fertilizanți și amendamente – „permise”; terenuri și spații (terenuri, ferme, hale); servicii (lucrări agricole, transport, depozitare, consultanță, reparații); irigații și infrastructură pentru ferme; tehnologii și soluții energetice (automatizări, monitorizare); servicii și produse pentru silvicultură, „în limitele legale”. Contact direct și limitarea rolului platformei Modelul de funcționare este unul de tip „contact direct”: cei interesați discută cu persoana sau compania care a publicat anunțul, fără intermediari. Agronet precizează că platforma nu intervine în negociere și nu garantează finalizarea tranzacției, recomandând verificarea informațiilor, documentelor și identității interlocutorului înainte de plăți sau semnarea unei înțelegeri. Ce urmează Agronet spune că își propune ca platforma să devină un „loc de întâlnire” între cerere și ofertă în agricultura din România și condiționează utilitatea ei de anunțuri „bine completate” și oferte reale. Înscrierea se face prin pagina de înregistrare: Înregistrează-te pe anunțuri agronet.ro . [...]
Canicula și instabilitatea locală reduc fereastra de lucru după prânz, cu impact direct asupra recoltării, tratamentelor și irigării în sud și vest , potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la 16 iulie 2026, ora 12:00. Oltenia și vestul țării sunt indicate ca zone unde canicula devine riscul principal pentru lucrările sensibile, iar în Muntenia se suprapun stresul hidric și ploi locale, cu distribuție neuniformă. În centru, est, Dobrogea și zona montană, instabilitatea atmosferică poate întrerupe lucrările până spre seară, ceea ce complică planificarea operațiunilor în câmp, mai ales acolo unde sunt necesare intervale uscate pentru cosit, uscare și balotat. Ce se schimbă operațional în ferme după prânz Buletinul indică o ajustare a programului de lucru și a priorităților, în funcție de regiune și de tipul lucrării: Recoltarea și transportul au ferestre mai bune în Banat și Crișana , dar cu măsuri de protecție pentru operatori și verificări la utilaje din cauza temperaturilor ridicate. Tratamentele (aplicări fitosanitare) sunt de amânat în regiunile cu instabilitate, ploaie apropiată sau temperaturi ridicate, mai ales în orele de vârf. Irigarea devine prioritară în Banat și Crișana și trebuie evaluată după sol în Oltenia; intervalele de seară sau noapte sunt indicate ca mai potrivite acolo unde condițiile o permit. Cositul, uscarea și balotatul ar trebui continuate doar după confirmarea unui interval local suficient de uscat, pentru a evita compromiterea furajelor. Regiunile cu cele mai mari constrângeri: Oltenia și Muntenia În Oltenia , Agronet semnalează o combinație de caniculă și risc de instabilitate , care reduce predictibilitatea lucrărilor după prânz. Transportul rămâne posibil într-o fereastră utilizabilă, însă tratamentele sunt de amânat , iar irigarea este recomandată mai târziu (seara/noaptea), după verificarea umidității solului. În Muntenia , presiunea termică se suprapune cu ploi estimate neuniform , ceea ce împinge fermele către o abordare „pe parcele”: recoltare selectivă acolo unde terenul permite, iar deciziile privind tratamentele și irigarea depind de evoluția locală și de starea solului. Unde există ferestre mai bune pentru recoltare și transport Pentru Banat și Crișana , buletinul indică un interval preponderent uscat, favorabil recoltării și transportului, dar cu limitări pentru lucrările sensibile în orele caniculare. În aceste regiuni, irigarea este tratată ca prioritate, cu mutarea ei spre seară sau noapte. În Maramureș , apropierea unor precipitații izolate impune verificări înainte de intrarea pe parcelă, iar tratamentele sunt de evitat dacă frunza este umedă sau instabilitatea se confirmă local. Zonele unde instabilitatea poate întrerupe lucrările În Transilvania , buletinul descrie ferestre de lucru care pot fi întrerupte de averse, cu efect direct asupra uscării furajelor și accesului pe teren. În Dobrogea , prezența tunetelor și a ploii în apropiere face nesigură planificarea tratamentelor și cere prudență la lucrările în câmp, inclusiv la transport. În București-Ilfov , chiar dacă nu sunt estimate acumulări de precipitații în intervalul analizat, instabilitatea din apropiere este un argument pentru amânarea tratamentelor și pentru verificări înainte de transport. La ce să se aștepte fermierii pe termen foarte scurt Mesajul operațional al buletinului este că, în a doua parte a zilei, fereastra de lucru se îngustează fie din cauza caniculei (sud și vest), fie din cauza instabilității (mai multe regiuni, inclusiv centru și est). În practică, asta favorizează recoltarea și transportul acolo unde rămâne uscat, dar împinge tratamentele și, în multe cazuri, irigarea către intervale mai răcoroase și mai stabile, cu decizii luate „la nivel de parcelă”, nu doar pe medii regionale. [...]
Scumpirile la raft rămân un risc în S2, chiar dacă laptele crud se ieftinește , pe fondul costurilor încă ridicate la energie, transport și ambalare și al tensiunilor geopolitice care pot împinge în sus cheltuielile de producție, potrivit unei analize citate de Economica . În lactate, Comisia Europeană notează că producția de lapte din UE a continuat să crească în 2026 (+4% în primele patru luni), dar pentru a doua jumătate a anului se așteaptă o majorare mai limitată, astfel încât pe întreg anul avansul să ajungă la +2,4% față de 2025. Cererea a rămas „rezilientă”, însă creșterea ofertei a creat premise pentru un preț mai mic la laptele crud; după scăderile începute în ultimul trimestru din 2025, prețurile arată acum semne de stabilizare. Laptele: ieftinire la poarta fermei, dar presiune pe prețul final Pentru România, datele din raport indică o scădere a prețului mediu la poarta fermei în aprilie: cu 5,2% față de martie și cu 10,5% sub nivelul din perioada similară a anului trecut (în UE, scăderea anuală a fost de 19,3%). Totuși, analiștii avertizează că prețurile nu vor rămâne neapărat la același nivel, în condițiile în care o posibilă creștere a costurilor cu factorii de producție, alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu, poate eroda marjele fermelor și poate limita creșterea producției în a doua parte a anului. Pe lanțul de procesare, incertitudinea rămâne ridicată: costurile procesatorilor (energie, transport, ambalare) sunt estimate să rămână la niveluri înalte și să fie transferate parțial în prețurile de consum, iar energia mai scumpă poate amplifica inflația alimentară, potrivit raportului. Un element distinct pentru piața locală este dinamica volumelor: România este menționată ca „un caz special”, cu cea mai abruptă scădere a cantităților de lapte colectat, de aproximativ 13% în ianuarie–aprilie 2026 față de aceeași perioadă din 2025. Carnea: vită și pasăre cu prețuri ridicate; porcul fără semnale de scumpire În sectorul cărnii, perspectiva diferă pe categorii: Carnea de vită : prețurile sunt așteptate să rămână ridicate în 2026 din cauza constrângerilor persistente de ofertă, chiar dacă la începutul anului au existat ieftiniri. Producția de vită din UE a scăzut în 2025 (-4,1%) și în ianuarie–februarie 2026 (-4%), pe fondul unui număr mai mic de sacrificări (-6,2%). Comisia indică un declin structural al efectivului de vaci, ceea ce ar duce la o scădere estimată a producției de vită din UE cu 2,2% în 2026 și posibil mai mult în 2027. Pentru România, raportul menționează o diminuare a producției cu 17.000 de capete în primele cinci luni din 2026 față de perioada similară a anului trecut. Carnea de porc : raportul nu indică modificări semnificative ale prețurilor, într-o piață care a avut scăderi abrupte față de anul trecut. Producția din UE este estimată relativ stabilă în 2026 (+0,3%), iar consumul ar urma să crească ușor (+0,4%), susținut de prețuri mai mici și disponibilitate mai mare. În săptămâna care a început la 22 iunie, prețul carcasei la poarta fermei europene era, în medie, cu 26,2% sub nivelul din perioada similară a anului trecut; în România, diferența era de 40,7% (cea mai mare din UE). Carnea de pasăre : prețurile ar putea rămâne ridicate, cu marje considerate favorabile. Producția este așteptată să crească cu 1,4% în 2026, iar cererea cu 2,1%, însă estimările sunt prudente din cauza riscului ca tensiunile din Orientul Mijlociu să perturbe producția și costurile de transport. În plus, prețurile ar putea fi influențate și de importuri, estimate să crească cu 4% odată cu punerea în aplicare a acordului MERCOSUR în acest an, precum și de cererea puternică din sectorul serviciilor alimentare și din industrie. În ansamblu, mesajul pentru a doua jumătate a anului este că ieftinirea materiei prime (laptele crud) nu garantează automat ieftiniri la raft, în timp ce pe carne presiunea rămâne ridicată la vită și pasăre, iar porcul pare să intre într-o fază mai stabilă din perspectiva prețurilor, conform estimărilor din raportul Comisiei Europene citat. [...]
Fereastra de lucru de dimineață rămâne bună pentru câmp și transport, dar tratamentele sunt riscante în Transilvania din cauza umidității foarte ridicate și a avertizărilor de instabilitate, potrivit Agronet , în buletinul meteo agricol publicat miercuri, 15 iulie 2026, la ora 05:00. Până la prânz, cantitățile estimate de precipitații rămân în general reduse, însă deciziile „la prima oră” trebuie calibrate pe condițiile locale (frunză umedă, rafale, avertizări). Unde se poate intra în câmp și unde se amână tratamentele În intervalul dimineții până la prânz, condițiile sunt descrise ca favorabile pentru acces pe parcele și transport în Banat, Crișana, Dobrogea, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov. Pentru tratamente (aplicări fitosanitare), fereastra este mai îngustă și depinde de uscarea vegetației și de vânt. Pe scurt, orientarea de la ora 05:00 indică: Lucrări în câmp și transport – condiții bune: Banat, Crișana, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov. Tratamente – ferestre bune: Crișana, Muntenia, Oltenia, București-Ilfov; în Banat sunt recomandate doar intervale scurte . Tratamente – de amânat/reevaluat: Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și zona montană (după uscarea vegetației și verificarea vântului). Irigare: nu apare ca urgentă în cursul dimineții, dar solul trebuie urmărit în Muntenia și Oltenia , unde evapotranspirația (pierderile de apă prin evaporare și transpirația plantelor) și stresul hidric sunt relevante. Transilvania, Moldova și Maramureș: umiditatea ridicată complică tratamentele Punctul sensibil al dimineții este Transilvania , unde, deși condiția generală este senină, umiditatea foarte ridicată (87,1% la actualizare) și avertizarea de instabilitate cresc riscul pentru tratamentele matinale. În tabelul regional, decizia practică este de amânare a tratamentelor , iar transportul și lucrările sunt recomandate numai după verificarea locală . Un profil similar apare în Moldova (umiditate 86,3% la actualizare) și Maramureș (80,5%), unde sursa indică posibilitatea de frunză umedă și precipitații izolate în apropiere, cu recomandarea de a amâna tratamentele și de a decide intrarea pe parcelă după control direct. Dobrogea: rafalele pot bloca aplicările, chiar dacă e uscat În Dobrogea, dimineața este prezentată ca uscată și potrivită pentru câmp și transport , însă tratamentele sunt considerate nefavorabile din cauza rafalelor mai puternice (vânt 14,5 km/h, cu rafale de 29,5 km/h). Recomandarea rămâne de amânare a tratamentelor până la o nouă verificare. Ce merită prioritizat până la buletinul de la prânz Agronet recomandă ca, în regiunile cu fereastră uscată, să fie prioritizate activitățile cu impact direct în fluxul de lucru: Recoltare și transport , cu verificarea accesului și a umidității produsului înainte de depozitare; Cosit, uscare, balotat – decizii prudente, pentru că umezeala și avertizările pot compromite uscarea reală; Tratamente – doar după verificarea vântului, a frunzei și a apropierii precipitațiilor; amânare acolo unde umezeala/rafalele/instabilitatea sunt ridicate; Irigare la porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie – în funcție de controlul solului, cu atenție sporită în Muntenia și Oltenia; Zootehnie/pășunat – pe măsură ce se încălzește spre prânz, devin importante apa și umbra, evitând lucrările solicitante în orele mai calde. Până la actualizarea de la prânz, elementele de urmărit sunt uscarea vegetației în Transilvania, Moldova, Maramureș și zona montană, intensificarea rafalelor în Dobrogea și menținerea accesului pe parcele în zonele aflate sub avertizare, pe fondul creșterii temperaturilor spre 30°C în Crișana, Oltenia și București-Ilfov. [...]
