Știri
Știri din categoria Agricultură

Blocada exporturilor ucrainene prin Marea Neagră împinge fermierii spre pierderi și credite, cu efecte directe asupra ofertei globale și a volatilității prețurilor la cereale, potrivit Știrile Pro TV. Intensificarea atacurilor cu drone și rachete asupra infrastructurii și transportului maritim a făcut aproape imposibilă asigurarea navelor comerciale, blocând milioane de tone de cereale și oleaginoase în depozite și perturbând livrările către Europa, Orientul Mijlociu, Asia și Africa.
Pe fondul incidentelor mortale din Marea Neagră și al încercărilor Turciei de a media un acord pentru reluarea exporturilor, oferta disponibilă pe piețele internaționale s-a redus, iar presiunea financiară s-a mutat rapid în ferme: stocuri mari, vânzări cu marje negative și lipsă de lichidități pentru următoarele campanii agricole.
Oleksandr Chumak, fermier din regiunea Odesa, spune că aproximativ 80% din cerealele sale nu pot fi vândute în prezent cu profit și că intenționează să reducă semnificativ suprafețele cultivate anul viitor, după 11 ani în agricultură, din cauza lipsei de lichidități.
Andrii Dykun, președintele Consiliului Agricol Ucrainean, descrie blocajul financiar creat de imposibilitatea de a vinde:
„Pentru fermieri este foarte dificil, deoarece trebuie să plătim impozite și arenda terenurilor, iar acum nu putem face acest lucru pentru că nu reușim să vindem aproape nimic”
Acesta avertizează că, dacă depozitele rămân pline, lucrările agricole din primăvară riscă să nu mai aibă sens economic:
„De ce să mai cultivăm dacă în prezent nu avem deloc profit? Dacă depozitele noastre vor rămâne pline, nu va avea niciun sens să desfășurăm lucrări agricole în primăvară. Ar fi doar o pierdere de timp și bani”
Dificultățile se văd și în cererea de finanțare. PrivatBank, cea mai mare bancă din Ucraina, a acordat între iunie și august credite pentru capital de lucru de 1,53 miliarde grivne, echivalentul a 34,2 milioane de dolari (aprox. 154 milioane lei), peste dublul celor 718 milioane grivne din aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit băncii, producătorii agricoli mici și mijlocii reprezintă aproximativ 70% din portofoliul de credite agricole. Ievhen Zaihraiev, responsabil pentru activitatea cu companiile și întreprinderile mici și mijlocii la PrivatBank, explică faptul că banii fermierilor rămân blocați în stocuri, în timp ce trebuie acoperite cheltuielile curente și finanțate însămânțările de toamnă și primăvară.
În mod obișnuit, aproximativ 90% din exporturile agricole importante ale Ucrainei sunt transportate prin Marea Neagră. În august 2026, exporturile de cereale și leguminoase au totalizat doar 981.000 de tone, în scădere cu aproximativ 58% față de aceeași lună a anului precedent.
Deși producția ucraineană de cereale și oleaginoase este estimată să crească la 85 de milioane de tone, de la 80 de milioane de tone, stocurile reportate din sezonul precedent apasă suplimentar pe infrastructura de depozitare și transport, deja vulnerabilă la atacuri.
În paralel, unii agricultori își vând recoltele anticipat, inclusiv la prețuri nefavorabile, pentru a obține lichidități, în timp ce cei cu spații de depozitare amână vânzările, mizând pe o redresare a prețurilor.
Blocajul intervine într-un moment sensibil: Europa se pregătește pentru o recoltă slabă de porumb și are nevoie de importuri mai mari pentru hrana animalelor, iar Statele Unite se confruntă, la rândul lor, cu o producție de porumb mai redusă. Recoltele favorabile de grâu și orz din Canada, Australia și Argentina, plus producțiile bune din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, atenuează deocamdată impactul.
Totuși, analiza indică un risc major de volatilitate: restricționarea exporturilor ucrainene și rusești susține cotațiile cerealelor din alte regiuni, dar o eventuală redeschidere a rutelor maritime ar putea declanșa o scădere rapidă a prețurilor. Benoit Fayaud, director pentru analiza piețelor cerealelor și oleaginoaselor la Expana, avertizează că reluarea exporturilor prin Marea Neagră ar putea elibera cantități mari de produse agricole ieftine, cu efect de ajustare bruscă a pieței.
„Au stocuri atât de mari, încât efectul ar fi de scădere a prețurilor pe întreaga piață mondială”
Potrivit lui Fayaud, un acord care ar permite reluarea livrărilor din Ucraina și Rusia ar putea reduce prețurile cerealelor din alte țări cu câteva zeci de dolari pe tonă.
Prețurile foarte scăzute pe piețele interne din Ucraina și Rusia au accelerat căutarea unor rute alternative (feroviar, rutier, fluvial), însă acestea sunt descrise ca lente, costisitoare și incapabile să înlocuiască transportul maritim.
În plus, Polonia și România se opun extinderii tranzitului cerealelor ucrainene prin teritoriile lor, chiar și temporar, din teama că volumele suplimentare ar afecta cererea pentru producția agricolă proprie. Transportul pe Dunăre este îngreunat de nivelul scăzut al apei, iar avarierea unui pod important de ieșire din Ucraina complică suplimentar logistica. Variantele prin statele baltice sau prin Georgia pot prelua doar o mică parte din volumele exportate în mod obișnuit.
În acest context, Consiliul Agricol Ucrainean susține că, din perspectiva costurilor, porturile de la Marea Neagră nu au o alternativă viabilă, inclusiv pentru fermierii din vestul Ucrainei:
„Chiar și pentru agricultorii de la granița vestică a Ucrainei, este mai profitabil să exporte cerealele prin porturile Mării Negre decât prin frontiera cu Uniunea Europeană. Fără porturile de la Marea Neagră, agricultura noastră nu poate funcționa”
Recomandate

Fermierii mici au timp până la 31 octombrie 2026 să depună proiecte pe DR-14 , iar încadrarea corectă pe componentă devine esențială pentru accesul la alocările separate anunțate de AFIR, potrivit Agronet . Sesiunea DR-14 („Investiții în fermele de mici dimensiuni”) are acoperire națională și este gestionată de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Calendarul nu este estimativ: depunerile au început la 1 septembrie 2026, ora 09:00, iar termenul-limită este 31 octombrie 2026, ora 14:59:59. Cum sunt împărțite alocările și de ce contează încadrarea AFIR indică alocări distincte pe patru componente, ceea ce înseamnă că proiectele sunt urmărite în funcție de categoria în care se încadrează. Materialul citat precizează că aceste valori sunt alocări pe componente, fără a fi prezentate ca plafoane maxime pe beneficiar și fără a indica un buget total cumulat al sesiunii. Alocările comunicate sunt: Legumicultură : 30.000.000 Sector zootehnic: 30.000.000 Achiziții simple, indiferent de sector: 18.000.000 Alte sectoare: 30.000.000 (pentru proiecte care nu se încadrează în celelalte componente) Ce lipsește din informațiile publicate și unde se găsesc detaliile În datele prezentate nu apar, în acest material, elemente precum intensitatea procentuală a sprijinului, plafonul pe proiect/beneficiar, cheltuieli eligibile sau pașii tehnici de depunere. Pentru documentele oficiale și informațiile actualizate, trimiterea este către fișa finanțării : https://agronet.ro/finantari-subventii/afir/investitii-in-fermele-de-mici-dimensiuni-dr-14 , iar lista sesiunilor AFIR este disponibilă la https://depunerepspac.afir.ro/Sesiune/Lista . Separat, este menționată și o regulă operațională pentru sesiunile deschise: valoarea fondurilor disponibile se actualizează pe parcurs, atât cu echivalentul proiectelor depuse, cât și al celor retrase. [...]

Fermierii au o fereastră de lucru până seara, dar vântul poate bloca tratamentele în Oltenia . Potrivit Agronet , la 10 octombrie 2026, ora 18:00, intervalul rămas până la închiderea zilei este, în general, favorabil pentru recoltare, transport și pregătirea terenului, în condițiile în care ploile estimate sunt inexistente sau foarte reduse. Unghiul operațional al buletinului este riscul de întrerupere a lucrărilor sensibile (în special tratamentele) din cauza vântului, fenomenul dominant al serii, cu accent pe Oltenia, unde riscul regional este descris ca moderat. Publicația notează că, deși lucrările mecanizate pot continua, tratamentele cer verificarea locală a intensificării vântului și a umezelii de pe vegetație. Ce înseamnă practic pentru organizarea lucrărilor Recomandările sintetizate pentru finalul zilei vizează continuitatea operațiunilor, dar cu filtrul siguranței și al condițiilor locale: Transportul și lucrările de câmp pot continua până seara, cu verificarea accesului și a siguranței utilajelor. Tratamentele ar trebui evitate pe parcelele unde vântul se intensifică sau unde există frunză umedă; fereastra favorabilă trebuie confirmată local. Irigarea „nu este presantă” în datele regionale prezentate; decizia rămâne la nivel de fermă, după verificarea solului și a culturii. Diferențe regionale: uscat aproape peste tot, dar vântul rămâne variabila-cheie În Banat, cerul acoperit nu ar urma să blocheze activitatea până seara, iar cantitatea estimată de apă este neglijabilă; totuși, este indicată prudență la rafale și la semnalarea unor averse în zonă. Crișana și Transilvania sunt prezentate ca având un interval util pentru operațiuni de toamnă, cu precipitații inexistente sau foarte reduse, dar cu tratamente condiționate de rafale. Moldova iese în evidență printr-o viteză medie regională a vântului mai ridicată în acest buletin, ceea ce poate impune adaptarea lucrărilor expuse, chiar dacă nu sunt ploi estimate. În Dobrogea, intervalul rămâne uscat, însă umiditatea este mai ridicată decât în alte regiuni de câmpie, ceea ce poate complica aplicările pe vegetație. Muntenia este descrisă drept cea mai stabilă fereastră până seara (cer senin, probabilitate redusă de ploaie și rafale limitate), în timp ce Oltenia rămâne favorabilă pentru activități de câmp, dar cu cea mai mare atenție la vânt : prioritatea este finalizarea transporturilor și a lucrărilor mecanizate în condiții sigure, iar tratamentele ar trebui amânate dacă rafalele cresc local. [...]

Reluarea exporturilor către Libia poate aduce „zeci de milioane de euro” crescătorilor români , după ce cadrul sanitar-veterinar necesar a fost deblocat, potrivit Newsweek . Miza este una economică: redeschiderea unei piețe descrise ca strategică pentru ovine și bovine, după o perioadă îndelungată de restricții comerciale. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) anunță că a finalizat negocierile cu reprezentanții autorităților din Libia și a parafat un pachet de șase certificate sanitar-veterinare internaționale , documente care permit reluarea livrărilor de animale vii și produse de origine animală. Ce acoperă documentele semnate Pachetul bilateral vizează atât exportul de animale vii, cât și produse din carne, conform informațiilor publicate: ovine, caprine și bovine vii pentru îngrășare și abatorizare; carne proaspătă și carne procesată. De ce contează pentru fermieri Redeschiderea pieței libiene este prezentată ca o „gură de oxigen” pentru zootehnia locală, cu un potențial de zeci de milioane de euro (aprox. sute de milioane de lei) pentru fermierii români. În același timp, reluarea achizițiilor directe ar urma să reducă presiunea asupra prețurilor „la poarta fermei” în sectorul ovinelor și bovinelor, oferind mai multă predictibilitate producătorilor. Ce a stat la baza deblocării Pasul a venit după inspecții tehnice efectuate de experții libieni în România, la ferme, abatoare și centre de colectare. Acolo au fost verificate respectarea standardelor europene de trasabilitate și măsurile de combatere a epizootiilor, potrivit Agerpres , citată de publicație. [...]

România și alte opt state UE cer ca Politica Agricolă Comună să primească mai mulți bani din 2028 , într-un demers care poate influența direct nivelul subvențiilor și al instrumentelor de sprijin pentru fermieri în următorul ciclu bugetar european, potrivit Economedia . Solicitarea a fost formulată la o reuniune desfășurată la Bratislava, unde miniștrii agriculturii din grupul de la Vișegrad (Cehia, Polonia, Slovacia, Ungaria) s-au întâlnit în format extins cu Bulgaria, Croația, România și Slovenia (V4+4), plus Italia. Ministrul slovac al agriculturii, Richard Takac, a spus că viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) „trebuie să fie puternică” și să beneficieze de „resurse financiare suficiente”, în condițiile în care bugetul PAC este „în centrul unor discuții intense”. Miza: buget mai mare și reguli mai ușor de aplicat pentru fermieri Potrivit ministrului ceh al agriculturii, Martin Sebestyan, statele participante au convenit trei declarații comune, prima vizând PAC după 2028. Țările cer ca politica agricolă să rămână „o politică europeană cu adevărat”, cu „un buget puternic și adecvat”, dar și cu condiții mai stabile pentru fermieri. În același timp, Sebestyan a indicat și o direcție de simplificare administrativă, prin reducerea poverii birocratice și păstrarea unei flexibilități pentru statele membre în stabilirea instrumentelor naționale de sprijin. Crize climatice și practici comerciale neloiale, pe lista de priorități A doua declarație vizează gestionarea crizelor din agricultură, pe fondul secetei și al fenomenelor meteo extreme. Statele participante cer ca Comisia Europeană să aibă instrumente mai eficiente pentru intervenție și, în paralel, să sprijine mai mult măsurile preventive care cresc reziliența sectorului. În discuții a intrat și includerea riscurilor climatice în „noua rezervă agricolă” din cadrul PAC, precum și ajustarea condițiilor aferente schemelor naționale de sprijin. A treia declarație se concentrează pe combaterea practicilor comerciale neloiale, cu obiectivul de a întări poziția fermierilor și a producătorilor de alimente în lanțul de aprovizionare. „Consider că declarațiile de astăzi vor transmite un semnal puternic Comisiei Europene și celorlalte state membre în cadrul viitoarelor negocieri privind viitorul agriculturii europene”, a declarat Sebestyan. [...]

Fereastra meteo uscată de luni poate accelera lucrările de toamnă , în special acolo unde solul permite intrarea utilajelor, potrivit buletinului publicat de Agronet în 4 octombrie 2026, la ora 21:00. Pentru intervalul de lucru de luni, 5 octombrie, de dimineață până după-amiază, publicația indică lipsa precipitațiilor estimate în fereastra de lucru, vânt în general slab și absența avertizărilor active, cu București-Ilfov și Maramureș în același regim favorabil. Miza operațională pentru ferme este organizarea rapidă a recoltării, transportului și pregătirii terenului într-o zi utilizabilă la nivel național, cu o condiție repetată în buletin: verificarea umidității și a portanței solului înainte de intrarea utilajelor, pentru a evita tasarea sau blocajele locale. Ce lucrări pot fi împinse înainte în 5 octombrie În „orientarea rapidă pentru fermier”, Agronet indică drept activități care pot profita de fereastra uscată: recoltarea de toamnă și transportul, „cu prudență”, pe trasee și parcele verificate local; pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă, acolo unde solul este practicabil; tratamentele, doar după verificarea locală a vântului, a umezelii de pe plante și a eventualelor ploi apropiate; irigarea, care „nu este presantă” în Maramureș, Transilvania, Moldova, Dobrogea și zona montană; în vest și sud, decizia rămâne legată de evaluarea solului. Unde sunt cele mai stabile condiții și ce riscuri rămân Pentru București-Ilfov, buletinul indică „cea mai stabilă fereastră” pentru activități agricole, iar pentru Maramureș menționează un interval parțial noros, dar fără ploi estimate în fereastra de lucru. La nivel de țară, mesajul principal rămâne că vremea uscată susține lucrările de toamnă „acolo unde solul permite accesul”, ceea ce mută decizia dinspre prognoza generală spre verificarea din teren (umiditate, portanță, condiții locale de vânt pentru tratamente). [...]

Scumpirea bruscă a transportului pe Dunăre împinge în sus costurile de export prin Constanța , într-un moment în care grâul câștigă teren pe fondul tensiunilor din bazinul Mării Negre, potrivit Agrointel . Tariful de transport de la Giurgiulești la Constanța a urcat la circa 75 dolari/tonă (aprox. 345 lei), de la 15–35 dolari/tonă (aprox. 70–160 lei), pe fondul nivelului scăzut al apei pe Dunăre și Prut și al prețurilor mai mari la combustibil. Logistică mai scumpă, într-o piață deja tensionată Creșterea costurilor de transport vine pe fondul reducerii capacității de încărcare a barjelor și navelor, din cauza debitului redus, ceea ce împinge tarifele în sus. Pentru a limita efectele restricțiilor de pescaj, portul Giurgiulești a aprobat un sistem de încărcare în două etape, cu completarea mărfii la mila 72 a Dunării. Presiunea logistică este amplificată, conform analizei, și de atacurile rusești asupra porturilor ucrainene, care au crescut utilizarea rutelor alternative prin Moldova și România. Grâul urcă la Constanța și pe Euronext , susținut de cerere și blocajul ruso-ucrainean Pe piața fizică, DAP Constanța (livrat la punctul de destinație, cu transportul până acolo inclus în preț) a deschis săptămâna cu o revenire la grâu: grâul de panificație și grâul furajer au urcat cu 6 euro față de vineri, iar diferența dintre ele a rămas la 15 euro. Orzul furajer a mai crescut cu 3 euro, în timp ce porumbul a scăzut cu 1 euro. La nivel bursier, grâul pe Euronext a trecut de 245 euro/tonă la contractul din decembrie, susținut de lipsa progreselor în restabilirea livrărilor din Rusia și Ucraina (exporturile maritime rusești și ucrainene rămân practic oprite) și de achiziția Arabiei Saudite, care a cumpărat circa 683.000 de tone de grâu. Cotații DAP Constanța și semnalul din oleaginoase La cursul de 1 euro = 5,34 lei, cotațiile DAP Constanța menționate în analiză sunt: Grâu panificație: 234 euro/tonă (1.249 lei/tonă) Grâu furajer: 219 euro/tonă (1.171 lei/tonă) Porumb: 228 euro/tonă (1.218 lei/tonă) Orz furajer: 213 euro/tonă (1.139 lei/tonă) Floarea-soarelui: 477 euro/tonă (2.547 lei/tonă) Rapiță: 521 euro/tonă (2.782 lei/tonă) Pe oleaginoase, tabloul este descris ca fiind fără direcție: floarea-soarelui a rămas neschimbată, iar rapița a scăzut cu 2 euro. De ce contează pentru fermieri și traderi Într-o piață în care prețurile la grâu sunt împinse în sus de factori geopolitici și de cerere, scumpirea transportului pe Dunăre poate eroda rapid marjele la export și poate schimba competitivitatea originii (inclusiv pentru fluxurile care se bazează pe rute fluviale către Constanța). Pe termen scurt, evoluția nivelului apelor și a tarifelor logistice devine un indicator la fel de important ca mișcările de pe burse pentru deciziile de vânzare și livrare. [...]