SOL$71.68+0.18%

Criza îngrășămintelor obligă fermierii să reducă dozele la culturile de toamnă, cu risc de producții mai mici și presiune suplimentară pe bugete, potrivit Agrointel. Publicația descrie un cumul de probleme – de la acces limitat la fertilizanți până la volatilitatea prețurilor – care împinge fermele să își refacă planurile de fertilizare înaintea campaniei de toamnă.

În primul rând, fermierii se confruntă cu dificultăți de aprovizionare, în condițiile în care „sursele de aprovizionare sunt blocate sau epuizate”, ceea ce poate însemna că nu se pot asigura cantitățile necesare pentru aplicările planificate.

A doua presiune este costul, alimentat de „tensiunile geopolitice” și „perturbările lanțurilor de aprovizionare”, care duc la scumpiri și, implicit, la ajustări de buget. Consecința operațională directă este reducerea cantităților aplicate sau amânarea unor decizii, pe fondul lipsei de predictibilitate.

Ce se schimbă în planurile de fertilizare

Materialul indică mai multe efecte concrete asupra deciziilor din fermă:

• amânarea sau ajustarea drastică a planurilor de fertilizare, din cauza incertitudinii privind prețurile și disponibilitatea;
• reducerea dozelor pentru a rămâne în bugete mai restrânse, cu riscul unei fertilizări insuficiente;
• accent mai mare pe alegerea tipului de îngrășământ, inclusiv formulări care „optimizează absorbția nutrienților”, cum ar fi cele cu efecte biostimulatoare (substanțe care susțin procesele fiziologice ale plantei, pentru o utilizare mai eficientă a nutrienților).

Miza economică: producții mai mici și venituri sub presiune

Agrointel leagă aceste ajustări de un posibil impact negativ asupra productivității culturilor de toamnă, ceea ce poate însemna producții mai mici și, în lanț, venituri mai reduse pentru fermieri. Publicația menționează și o implicație mai largă, la nivel de „securitate alimentară generală”, în măsura în care scăderea producției se extinde.

În finalul materialului este inclusă și o poziție atribuită lui Aurel Ghirca, director tehnic Dekagro România, care susține că îngrășămintele granulate ale companiei ar rămâne o opțiune „viabilă” și la doze reduse, prin combinarea nutrienților cu substanțe biostimulatoare și amelioratori de sol, pentru a menține productivitatea în condiții de fertilizare redusă.