Știri
Știri din categoria Diverse
Două organizații mari de fermieri cer schimbarea regulilor pentru tratamentul semințelor, invocând presiunea bolilor și dăunătorilor și limitele actualelor soluții, potrivit AGRO TV. Solicitarea a fost dusă la Bruxelles, în discuții cu comisarul european pentru agricultură, Christophe Hansen, în marja ședinței comune a președințiilor COPA și COGECA.
Demersul a fost susținut de Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) și de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), reprezentanții acestora participând la întâlnirile din 13 iulie.
În mesajul transmis după întâlnire, Florin Bercu (vicepreședinte COGECA și director executiv al UNCSV) a argumentat că problema nu mai ține „doar de alternative”, ci de situații în care statele membre nu pot gestiona presiunea bolilor și dăunătorilor și ajung să apeleze la derogări (excepții temporare de la reguli).
„Pentru România am subliniat necesitatea de a repara greșelile din trecut și avea acces la tratamentul semințelor. Nu mai este vorba doar despre alternative.”
Bercu a mai indicat o dificultate practică: produsele de protecția plantelor (PPP) pot intra pe piață prin „recunoaștere reciprocă” (mecanism prin care o autorizare dintr-un stat membru poate fi acceptată și în altul), însă testele făcute în anumite zone „nu dau randamente în toate condițiile”, iar România ar fi într-o astfel de situație.
Pe agenda întâlnirilor au fost menționate mai multe teme de politică agricolă și reglementare, între care:
Materialul nu precizează un calendar sau o decizie iminentă privind accesul la tratamentul semințelor, ci consemnează solicitarea și argumentele prezentate în discuțiile de la nivel european.
Recomandate
Volodimir Zelenski avertizează că o Rusie care nu-și atinge obiectivele în Ucraina ar putea extinde conflictul , inclusiv prin atacuri asupra altor țări, potrivit Digi24 . Mesajul ridică miza de securitate pentru Europa, într-un moment în care atacurile aeriene se intensifică, iar apărarea antiaeriană rămâne o vulnerabilitate. Zelenski a făcut declarațiile într-un interviu pentru BFMTV, citat de RBC Ukraine. În scenariul în care Moscova nu obține victoria în Ucraina, liderul ucrainean spune că Vladimir Putin „va deveni foarte periculos” nu doar pentru Rusia. „Va încerca să ocupe un alt teritoriu, să atace alți oameni și să ucidă din nou.” Totodată, Zelenski susține că Rusia ar putea încerca să atragă și alte țări în conflict. Armistițiul, „posibil”, dar greu de obținut acum În privința unui armistițiu, președintele ucrainean afirmă că acesta este posibil, însă „va fi extrem de greu de realizat” în acest moment, pe fondul lipsei de disponibilitate din partea Rusiei. „Trebuie să punem capăt acestui război. Dar Rusia nu dorește acest lucru.” În același context, RBC Ukraine amintește că Rusia a făcut recent referiri la un Al Treilea Război Mondial și la armele nucleare ca „atuurile” sale. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia este pregătită să folosească arme nucleare dacă existența sa este amenințată. Context: creștere a victimelor civile și presiune pe apărarea antiaeriană Separat, Digi24 citează un raport ONU, relatat de AFP, potrivit căruia iunie 2026 a fost luna cu cele mai multe victime civile în Ucraina din aprilie 2022: „cel puțin 293 de civili” uciși și „1.990” răniți. Conform raportului, 45% dintre victime au fost asociate atacurilor cu rachete și drone cu rază lungă, care au lovit în special orașe aflate departe de linia frontului, inclusiv Kiev și Dnipro. Misiunea ONU de Monitorizare a Drepturilor Omului în Ucraina (HRMMU) avertizează că riscurile pentru civili „se agravează” ca amploare și complexitate, pe fondul folosirii tot mai frecvente a armelor puternice în zone urbane. În ultimele luni, Rusia și-a intensificat atacurile, inclusiv cu rachete balistice, pe care Ucraina încearcă să le intercepteze în condițiile unei lipse de muniție antiaeriană suficiente. În acest context, nouă țări europene au lansat o coaliție „pur defensivă ” pentru consolidarea „capacităților antibalistice” în Europa, o zonă unde Kievul are o lipsă acută în fața atacurilor aeriene ruse. [...]
Mesajul lui Nicușor Dan de la Paris repoziționează România ca actor în arhitectura de securitate europeană , cu implicații directe pentru agenda de politică externă și pentru predictibilitatea regională într-un moment în care sprijinul pentru Ucraina rămâne un subiect central, potrivit Digi24 . Președintele a transmis, la finalul unei vizite de două zile la Paris, că România este „un partener activ și de încredere” în eforturile de consolidare a securității europene. Mesajul vine după participarea la reuniunea „Coaliției de Voință ”, unde discuțiile au vizat sprijinul pentru Ucraina și pașii necesari pentru „o pace justă și durabilă”. „Închei vizita de la Paris cu un mesaj clar: România este un partener activ și de încredere în eforturile de consolidare a securității europene. Discuțiile din cadrul Coaliției de Voință au fost dedicate sprijinului pentru Ucraina și pașilor necesari pentru o pace justă și durabilă.” Ce a urmărit vizita: Ucraina și coordonarea europeană Din informațiile prezentate, miza principală a vizitei a fost coordonarea politică la nivel european în jurul sprijinului pentru Ucraina, într-un format de consultare între lideri. În același timp, președintele a legat mesajul de securitate de relația bilaterală cu Franța, menționând „parteneriatul strategic” și „prietenia construită de-a lungul timpului”. Contextul diplomatic: Ziua Națională a Franței și întâlniri la nivel înalt În cadrul vizitei, Nicușor Dan a participat și la ceremoniile dedicate Zilei Naționale a Franței, alături de președintele Emmanuel Macron și de alți lideri europeni, prezentate ca un prilej de reafirmare a legăturilor dintre România și Franța. Ce urmează: Summit la Kiev Conform aceleiași surse, președintele ar urma să fie prezent miercuri la a cincea ediție a Summitului „Ucraina – Europa de Sud-Est”, organizat la Kiev, ceea ce indică o continuare a demersurilor diplomatice pe aceeași temă – sprijinul pentru Ucraina și cadrul unei păci negociate. [...]
HydroGraph își securizează materia primă pentru o fabrică de grafen în Texas, mizând pe costuri logistice mai mici și producție stabilă , după ce a semnat acorduri pe termen lung pentru teren și pentru alimentarea cu acetilenă prin conductă, potrivit Interesting Engineering . Miza economică este reducerea riscurilor din lanțul de aprovizionare într-o industrie în care scalarea producției depinde de accesul continuu la „feedstock” (materie primă). Compania canadiană HydroGraph Clean Power va construi prima sa unitate de producție de grafen la scară mare din SUA în Bellville, Texas, lângă infrastructura existentă a Western International Gas & Cylinders, furnizor de acetilenă. HydroGraph va cumpăra acetilenă direct de la Western International printr-o conductă dedicată, în baza unui acord pe 10 ani, și a închiriat teren în amplasamentul din Bellville al partenerului. De ce contează: aprovizionare continuă, mai puține transporturi, mai multă predictibilitate Configurația „co-locată” (fabrica lângă furnizor) este gândită să asigure un flux continuu de acetilenă, descrisă drept materia primă-cheie pentru reactoarele proprietare Hyperion ale HydroGraph. În practică, apropierea de sursă ar urma să reducă transporturile, să simplifice logistica și să crească fiabilitatea producției pe termen lung, conform companiei. În același timp, Western International își leagă vânzările de un consumator industrial pe termen lung, folosind infrastructura sa de producție, stocare, transport și distribuție. Calendar și capacitate: țintă de deschidere în S1 2027, 360 de tone/an inițial Construcția ar urma să înceapă după obținerea autorizațiilor și pregătirea terenului, iar deschiderea este vizată în prima jumătate a lui 2027. Unitatea inițială, de 40.000 de picioare pătrate (aprox. 3.716 metri pătrați), este proiectată pentru o producție de până la 360 de tone de grafen pe an, înainte de o extindere „în timp” la peste 750 de tone anual. Cum își scalează HydroGraph producția: reactoare modulare Planul inițial include instalarea a șase reactoare Hyperion la Bellville. Publicația notează că fiecare reactor modular poate produce până la 10 tone de grafen pe an și poate fi fabricat în câteva luni, ceea ce ar permite creșterea capacității prin adăugarea de unități, fără construirea unor linii complet noi. Separat, HydroGraph instalează trei reactoare Hyperion la sediul din Austin pentru activități de dezvoltare; acestea ar urma să adauge până la 30 de tone de capacitate anuală începând din septembrie 2026, după finalizarea lucrărilor legate de stocarea acetilenei. Context: grafenul și cererea pentru materiale avansate Grafenul este descris ca un strat unic de atomi de carbon, apreciat pentru rezistență, conductivitate electrică și greutate redusă, cu utilizări în compozite, acoperiri, electronice, baterii și tehnologii de stocare a energiei. HydroGraph leagă proiectul din Texas de un efort mai amplu de a construi un lanț de aprovizionare „domestic” în SUA pentru grafen, pe fondul creșterii cererii pentru materiale avansate în producție și aplicații energetice. [...]
Distrugerea navei ruse „Izumrud” lângă Novorossiisk arată că Ucraina poate lovi infrastructura navală rusă departe de linia frontului , potrivit informațiilor publicate de Digi24 , care citează RBC Ukraine și un comunicat al Marinei ucrainene. Marina ucraineană a transmis că a publicat imagini din satelit care „confirmă distrugerea” navei ruse de patrulare „Izumrud”, lovită anterior de o dronă navală de tip Sargan-3000 în apropiere de Novorossiisk, în regiunea Krasnodar. „Imaginea din satelit confirmă distrugerea navei ruse de patrulare Izumrud la locul său de ancorare. Continuăm să reducem capacitățile agresorului rus pe mare”, a transmis Marina ucraineană. Lovitură la circa 300 km de front, într-o zonă considerată mai sigură Ucrainenii au anunțat anterior că au atacat nava în apropierea orașului Novorossiisk, la aproximativ 300 de kilometri de linia frontului. Conform comunicatului citat, lovitura a fost realizată cu o dronă navală Sargan-3000, în timpul unei operațiuni desfășurate în largul coastei rusești. Din perspectiva impactului operațional, episodul sugerează o presiune crescută asupra modului în care Rusia își protejează navele chiar și în porturi sau la ancoră, nu doar în zonele de luptă apropiate. Informații neconfirmate despre victime și lipsa reacției Moscovei Autoritățile ucrainene susțin că atacul ar fi provocat victime în rândul echipajului, însă Moscova nu a comentat deocamdată aceste informații, notează Digi24. Context: nava „Izumrud” și incidentul din Strâmtoarea Kerci (2018) „Izumrud” este menționată ca fiind implicată direct în atacul din 25 noiembrie 2018 asupra navelor Marinei ucrainene din Strâmtoarea Kerci, când forțele ruse au capturat 24 de marinari ucraineni, eliberați ulterior într-un schimb de prizonieri din 2019. Incidentul a fost una dintre confruntările majore dintre cele două părți înainte de invazia rusă la scară largă declanșată în 2022. [...]
SUA testează un sistem autonom „cap-coadă” care poate reduce timpul și riscul operațiunilor de deminare maritimă , prin combinarea detectării și neutralizării minelor navale într-o platformă portabilă, potrivit Interesting Engineering . Miza este una operațională: minele sunt ieftine de plasat, dar costisitoare și lente de eliminat, iar blocarea unor rute maritime poate întârzia atât operațiuni militare, cât și transportul comercial. Sistemul, numit SIGURD, este dezvoltat de startup-ul american de apărare Vatn Systems și se bazează pe vehiculul subacvatic autonom (AUV – vehicul care operează fără pilot la bord) Skelmir S6. Compania spune că „clienți guvernamentali” îl testează deja și că se așteaptă ca SIGURD să devină utilizabil în teren mai târziu în acest an, fără a preciza cine sunt utilizatorii sau calendarul exact. De ce contează: deminarea, mai grea decât minarea Publicația notează că minele navale rămân unele dintre cele mai eficiente arme din punct de vedere al costului, putând perturba transportul maritim sau întârzia operațiuni navale „zile întregi”. În schimb, misiunile clasice de contramăsuri împotriva minelor se bazează, de regulă, pe nave specializate și pe echipe de genişti (EOD – specialiști în muniții explozive), ceea ce înseamnă timp, personal și resurse semnificative până la redeschiderea unei căi navigabile. Vatn Systems pariază că vehiculele subacvatice autonome pot scurta acest proces, inclusiv prin reducerea expunerii personalului și a navelor mari în zone contestate. Două variante de misiune, controlate printr-un software comun SIGURD este oferit în două configurații, care pot fi folosite separat sau împreună într-o misiune completă: Varianta de detectare : folosește un sonar cu scanare laterală și poate identifica amenințări la adâncimi de până la 100 metri . Autonomia declarată este de aproximativ șase ore pe misiune, cu o rază operațională de circa 30 mile marine (aprox. 56 km) . Varianta de neutralizare : după identificarea și confirmarea țintei de către operatori, vehiculul folosește senzori orientați înainte pentru apropierea finală. Utilizatorii pot lăsa sistemul să finalizeze angajarea autonom sau pot păstra un operator „în buclă” până înainte de acțiunea finală. Ambele versiuni se conectează la un software de comandă și control bazat pe Tactical Assault Kit (TAK) , o arhitectură folosită, potrivit companiei, în portofoliul său mai larg de vehicule subacvatice autonome. Testare și producție: ce se știe și ce rămâne neclar Vatn Systems afirmă că foști tehnicieni EOD ai Marinei SUA au contribuit la proiectare și la fluxul de misiune, iar testele pe mine navale inerte ar fi demonstrat detectarea și interceptarea cu succes. Compania mai spune că își pregătește capacitatea de producție pentru clienți militari americani și pentru aliați interesați de extinderea capabilităților autonome de luptă contra minelor. În lipsa unor date despre costuri, volume sau contracte, impactul imediat rămâne în principal operațional: dacă testele guvernamentale se confirmă și sistemul devine „deployable” în 2026, SIGURD ar putea accelera curățarea apelor periculoase și ar putea reduce dependența de nave dedicate și de intervenții umane în zone cu risc ridicat. [...]
Duelul Mbappé–Messi pentru titlul de golgheter poate influența direct miza sportivă și comercială a finalului de CM 2026 , într-un moment în care Franța, deși eliminată, mai are de jucat „finala mică”, iar Argentina rămâne în cursă, potrivit Digi24 . Clasamentul marcatorilor este prezentat după prima semifinală a turneului final găzduit de Statele Unite, Mexic și Canada (11 iunie–19 iulie). În frunte sunt Kylian Mbappé (Franța) și Lionel Messi (Argentina), la egalitate, cu câte 8 goluri, iar imediat în spate se află Erling Haaland (Norvegia), cu 7 reușite. Cine conduce și cine mai poate reveni În topul golgheterilor, diferențele sunt mici, ceea ce menține deschisă cursa pentru titlul individual în ultimele meciuri ale competiției: 8 goluri: Kylian Mbappé (Franța), Lionel Messi (Argentina) 7 goluri: Erling Haaland (Norvegia) 6 goluri: Harry Kane (Anglia), Jude Bellingham (Anglia) 5 goluri: Ousmane Dembele (Franța), Mikel Oyarzabal (Spania) 4 goluri: Vinicius Jr (Brazilia), Ismaila Sarr (Senegal), Julian Quinones (Mexic) Publicația notează că, deși Franța a fost eliminată de Spania, mai există „finala mică”, ceea ce înseamnă că Mbappé mai are o oportunitate de a se desprinde în clasament. În paralel, Messi rămâne la vârf, iar evoluția Argentinei în meciurile rămase poate decide dacă își consolidează poziția. Context: un turneu cu listă lungă de marcatori Dincolo de vârf, clasamentul include un număr mare de jucători cu 3, 2 și 1 gol, semn că golurile au fost distribuite relativ larg între echipe. Digi24 include și lista autogolurilor consemnate până la acest moment al competiției. Datele sunt raportate „după prima semifinală”, astfel că ierarhia se poate modifica în funcție de rezultatele și marcatorii din meciurile rămase până la finalul turneului (19 iulie). [...]
