Știri
Știri din categoria Agricultură
Primii cartofi noi românești din solarii au ajuns deja la vânzare, iar la tarabe prețul urcă la circa 25 de lei/kg. În timp ce o parte dintre cultivatori au reușit să recolteze în a doua jumătate a lunii martie, alții își programează ieșirea pe piață în perioada Paștelui, inclusiv prin livrări către supermarketuri.
În Dăbuleni (județul Dolj), cartofii noi produși în solarii sunt deja disponibili, iar prețul menționat este de aproximativ 25 de lei/kg la tarabe. Producția timpurie vine însă cu costuri și riscuri mai mari, mai ales într-un sezon cu temperaturi scăzute, care a întârziat dezvoltarea culturilor și a redus randamentele, conform relatărilor din teren.
În Teleorman, fermierul Alexandru Țică (Peretu) spune că nu a început încă recoltarea din solar, deoarece tuberculii sunt încă mici, iar primele livrări ar urma să fie făcute de Paști către lanțuri de retail. El arată că în anii trecuți a vândut către supermarketuri la 12-13 lei/kg și că, pentru 2026, nu a stabilit încă un preț, invocând nemulțumirea față de nivelurile din sezoanele precedente. Fermierul lucrează cu Mega Image și afirmă că a primit o ofertă pentru testarea unei colaborări și cu un alt supermarket, cu posibilitatea semnării ulterioare a unui contract.
„Încă n-am început să recoltăm cartofii din solar, sunt destul de mici și vom ieși în perioada sărbătărilor pascale. Noi nu am vândut cu mai mult de 12-13 lei în anii trecuți, către supermarketuri. Anul acesta nu ne-am gândit la un preț pentru că am fost un dezamăgiți de prețurile din anii trecuți, în mod special de anul trecut”, a spus cultivatorul pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
„A fost frig rău. I-am pus din decembrie și să-i scoatem acum. Am avut șapte pânze pe ei, tunuri, plus a mai fost câte o sobă. Anul acesta e producția mult mai scăzută față de anul trecut, cred că cu 30%... Este o decalare de două săptămâni”, a spus cultivatoarea Marinela Roambă pentru gandul.ro.
Recomandate
Prohibiția pescuitului la șalău și biban a intrat în vigoare în Delta Dunării , vineri, în Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD), potrivit AGERPRES . Măsura vine după ce pescuitul știucii a fost interzis la începutul lunii februarie. Cele trei specii ar urma să poată fi capturate din nou la finalul prohibiției generale a pescuitului în România, după data de 7 iunie. Conform unui anunț al Administrației RBDD, publicat pe pagina instituției de pe o rețea socială, șalăul și bibanul, la fel ca știuca, își încep reproducerea mai devreme decât multe alte specii (de exemplu ciprinidele). Din acest motiv, capturarea lor este interzisă înainte de intrarea în vigoare a ordinului general de prohibiție la nivel național. Actul normativ aprobat de Ministerul Mediului și de Ministerul Agriculturii stabilește că prohibiția pescuitului în România începe în habitatele piscicole naturale la 9 aprilie, iar în apele care constituie frontieră de stat la 24 aprilie. Reluarea activității este prevăzută pentru 8 iunie. În RBDD, în afara perioadelor de prohibiție, pescuitul recreativ la știucă, șalău, somn și crap este permis doar cu eliberarea imediată a capturilor, cu posibilitatea reținerii unui singur exemplar pe zi, dintr-o singură specie. [...]
Guvernul a aprobat continuarea subvenției la motorina folosită în agricultură , potrivit AgroInfo . Decizia a fost luată în ședința din 19 martie 2026, printr-o hotărâre de completare a HG nr. 1174/2014, iar Ministerul Agriculturii a anunțat că Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) poate demara plățile. Actul normativ asigură continuitatea schemei de ajutor de stat care reduce costul motorinei utilizate în agricultură, prin rambursarea unei părți din acciză. Măsura vizează susținerea lucrărilor mecanizate din sectoarele vegetal, zootehnic și de îmbunătățiri funciare, cu actualizarea nivelului subvenției la legislația fiscală în vigoare. Pentru plățile aferente perioadei iulie 2025 – decembrie 2025, Guvernul a alocat 620.000.000 lei din bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2026. În 2026, diferența de acciză care se returnează fermierilor sub formă de rambursare este de 2,697 lei/litru, mai arată sursa citată. Rata accizei reduse a fost stabilită la 106,72 lei/1.000 litri, reprezentând conversia în lei a ratei minime de impozitare de 21 euro/1.000 litri, la cursul de 5,0821 lei pentru 1 euro (stabilit la 1 octombrie 2025). Subvenția se acordă ca diferență între acciza standard din Codul Fiscal (2.804,29 lei/1.000 litri) și rata accizei reduse pentru sectorul agricol, iar plățile vor fi procesate de APIA în limita bugetului aprobat. [...]
România vrea să înceapă exportul de cereale și carne de porc în China , după o întâlnire a ministrului Agriculturii, Florin Barbu , cu reprezentanții COFCO și WH Group, la sediul Ambasadei României din Republica Populară Chineză, potrivit Ziarul Financiar . COFCO este al doilea cel mai mare trader de cereale din România, iar WH Group deține Comtim, cel mai mare crescător de porci din România. Ministrul a spus că discuțiile cu WH Group au vizat dezvoltarea colaborărilor între companii mari din China, fermierii români și procesatorii locali, cu obiectivul ca „valoarea adăugată să rămână în țară”. În același context, Barbu a afirmat că România „trebuie să exporte mai mult, să proceseze mai mult și să câștige mai mult din propria producție agricolă”. Pe partea de cereale, Barbu a precizat că ANSVSA a transmis oficial documentația tehnică pentru autorizarea exportului, pas necesar pentru deschiderea pieței chineze. Ținta anunțată este ca, după campania de recoltare din vara lui 2026, o parte importantă din cerealele produse în România să meargă la export în China. În mod obișnuit, România exportă cereale către Egipt, Iordania, Orientul Mijlociu, dar și în state europene precum Spania și Germania, în condițiile în care este pe locul al patrulea în topul producătorilor de cereale din UE. În paralel, pe 18 martie 2026 au fost semnate protocoalele de export dintre România și China pentru carne de pasăre tratată termic, produse lactate și produse acvatice. ZF notează că, în 2025, exporturile de carne de pasăre au crescut cu 45% în volum, până la 156 milioane kg, și cu 57% în valoare, până la 421 milioane euro, pe baza datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică. Pentru carnea de porc, România are în prezent interdicție la export din cauza pestei porcine africane (PPA), însă negocierile vizează două direcții: exportul de carne supusă unor tratamente de reducere a riscului de PPA și exportul de carne congelată pe baza principiului regionalizării (din zone fără cazuri în ultimele 12 luni). Județele menționate ca fiind fără PPA în ultimele 12 luni sunt Bihor, Brașov, Dâmbovița, Hunedoara și Vâlcea, iar partea chineză și-a exprimat interesul pentru un audit și trimiterea unei delegații în România pentru evaluarea unităților de producție. În acest context, Barbu a afirmat că „în maximum două luni” ar urma să înceapă exportul de cereale și că există discuții avansate pentru exporturi de carne de porc și produse procesate din porc. Pe 17 martie 2026, ministrul a semnat în China un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în agricultură, care include facilitarea exportului de carne de pasăre tratată termic, lactate, produse acvatice, cereale și produse procesate din carne de porc. În plan comercial, ZF arată că în 2024 exporturile totale ale României în China au fost de 720 milioane euro, în timp ce importurile au ajuns la 7,8 miliarde euro, de circa zece ori mai mult, pe baza calculelor publicației folosind date INS. [...]
Seceta a lovit puternic porumbul și floarea-soarelui , în timp ce grâul și alte cereale de vară au ajuns la niveluri record, potrivit TVRInfo . Informația indică o evoluție divergentă în agricultura locală: culturile de primăvară, mai expuse lipsei de apă în perioadele critice de vegetație, au fost afectate masiv, în timp ce culturile de vară au avut rezultate foarte bune. Pentru fermieri și pentru lanțurile din aval (furaje, zootehnie, procesare de ulei), scăderea producției la porumb și floarea-soarelui poate însemna presiune pe disponibilitatea materiei prime și pe costuri, chiar dacă o parte din impact depinde de prețurile din regiune și de importuri. În același timp, nivelurile record la grâu și la alte cereale de vară pot susține oferta internă și pot influența fluxurile comerciale, inclusiv capacitatea de export, în funcție de cererea externă și de logistica de transport. Articolul nu oferă, în fragmentul disponibil, cifre de producție sau o defalcare pe regiuni, dar pune accent pe rolul secetei ca factor determinant pentru culturile afectate și pe contrastul cu performanța cerealelor de vară. Rămâne de urmărit cum se vor reflecta aceste diferențe în prețurile la poarta fermei și în contractele din industrie, precum și dacă vor apărea măsuri suplimentare de sprijin sau ajustări ale planurilor de însămânțare pentru sezonul următor. [...]
România ar urma să înceapă exportul de cereale în China în maximum două luni , potrivit Agrointeligența , iar această perspectivă este prezentată de autorități ca un posibil factor de susținere pentru prețurile interne, în special pentru cantitățile pe care fermierii le-au păstrat în stoc. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu , a anunțat că România se află în etapa finală a demersurilor pentru deschiderea exporturilor către China, după semnarea, la 17 martie, a unui Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul agriculturii, împreună cu omologul său din Republica Chineză. Documentul ar urma să faciliteze exportul de produse agroalimentare românești. Pe segmentul cerealelor, ministrul susține că demararea exporturilor către China va crește cererea și, implicit, ar putea aduce „un preț mai bun” pentru fermieri, în condițiile în care o parte dintre producători au ales să stocheze marfa și să amâne vânzarea. În același anunț public, ministrul a indicat și alte categorii de produse pentru care România a obținut sau urmărește acces pe piața chineză, după semnarea unor protocoale de export și a unor documente sanitare-veterinare: carne de pasăre tratată termic; produse lactate; produse acvatice; carne de porc și produse procesate din porc (în „discuții avansate”, conform ministrului). Ulterior, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), dr. Alexandru Nicolae Bociu, a semnat trei protocoale sanitare-veterinare cu reprezentanții Administrației Generale a Vămilor din China, pas necesar pentru exporturile de produse de origine animală. În același context, Florin Barbu a afirmat că în România sunt în derulare investiții de 2 miliarde de euro în fabrici de procesare și că se construiește „cel mai mare abator de porci din sud-estul Europei”, fără a oferi în material detalii despre calendarul proiectului sau capacitatea acestuia. Pentru fermieri, miza imediată rămâne dacă exporturile anunțate se vor materializa în termenul indicat și dacă vor influența efectiv prețurile la poarta fermei. [...]
În 2026, „hectarul eligibil” la plata APIA include și suprafețe cu utilizări mixte, dacă agricultura rămâne predominantă , potrivit AgroInfo , care citează definiția din Ghidul APIA pentru anul în curs. Conform ghidului, un hectar este eligibil dacă reprezintă o suprafață agricolă a exploatației folosită pentru activitate agricolă sau o suprafață utilizată și pentru activități neagricole, în măsura în care acestea nu îngreunează lucrările agricole prin intensitate, natură, durată ori calendar, în linie cu prevederile din Planul Strategic PAC 2023–2027 (PS 2023–2027). Definiția include și suprafețe care au dat dreptul la plăți în cadrul sprijinului de bază pentru venit (sustenabilitate) sau al vechii scheme de plată unică pe suprafață, atunci când terenul face obiectul unor angajamente asumate de fermier în cadrul unor regulamente europene privind dezvoltarea rurală și intervențiile PAC, menționate în ghid. În plus, sunt luate în calcul elemente neproductive existente pe terenurile agricole în anul de cerere (inclusiv pârloaga și elementele de peisaj aferente cerinței GAEC 8), precum și zone neproductive sau elemente noi de peisaj înființate prin intervențiile PD-05 și PD-28 din PS 2023–2027, dar numai dacă se cumulează cu situațiile de utilizare agricolă prevăzute de ghid. Sunt menționate și suprafețele cu destinație piscicolă folosite temporar în scop agricol pe întreaga perioadă a anului de cerere. Ghidul mai precizează că pot fi eligibile și terenurile agricole pe care sunt amplasate obiective pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, însă doar dacă activitatea agricolă este predominantă și nu este afectată semnificativ de activitatea de producere a energiei, în condițiile stabilite de legislația națională (inclusiv Legea fondului funciar și reglementările privind pajiștile permanente). Suprafețele sunt considerate hectare eligibile numai dacă respectă definiția din HG nr. 1571/2022, cu modificările ulterioare, pe perioada 1 ianuarie–31 decembrie, cu excepția cazurilor de forță majoră sau circumstanțe excepționale prevăzute de regulamentele UE, mai notează sursa. [...]
