Știri
Știri din categoria Agricultură
Primii cartofi noi românești au ajuns în piețe și supermarketuri la 20–25 lei/kg, potrivit Digi24, iar prețul este cu aproape 40% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Primele recolte provin din solarii, iar culesul a început la Dăbuleni (județul Dolj), de la primele ore ale dimineții. Producătorii spun că vremea rece din ultimele luni a încetinit dezvoltarea culturilor și a redus cantitățile obținute.
Diferența se vede în producție la nivel de plantă: legumicultorii intervievați de Digi24 susțin că au ajuns la aproximativ 500–600 de grame pe vrej, față de circa 1–1,5 kilograme anul trecut. În paralel, costurile au crescut din cauza măsurilor de protecție și încălzire în solarii, dar și a cheltuielilor cu apa și energia.
Un fermier citat de Digi24 indică și problemele din teren: o toamnă și o iarnă foarte ploioase, urmate de exces de umiditate în sol la început de an, care au întârziat unele lucrări agricole. În acest context, oferta de început de sezon intră pe piață cu volume mai mici, iar prețul rămâne ridicat.
Cartofii noi românești au ajuns „zilele acestea” și în piețele din București, la aceleași niveluri de preț menționate în material. Pentru consumatori, scumpirea de început de sezon înseamnă un cost semnificativ mai mare pentru un produs de bază, iar pentru producători pune în prim-plan dependența culturilor timpurii de condițiile meteo și de costurile cu energia.
Recomandate
Primii cartofi noi românești din solarii au ajuns deja la vânzare , iar la tarabe prețul urcă la circa 25 de lei/kg. În timp ce o parte dintre cultivatori au reușit să recolteze în a doua jumătate a lunii martie, alții își programează ieșirea pe piață în perioada Paștelui, inclusiv prin livrări către supermarketuri. În Dăbuleni (județul Dolj), cartofii noi produși în solarii sunt deja disponibili, iar prețul menționat este de aproximativ 25 de lei/kg la tarabe. Producția timpurie vine însă cu costuri și riscuri mai mari, mai ales într-un sezon cu temperaturi scăzute, care a întârziat dezvoltarea culturilor și a redus randamentele, conform relatărilor din teren. În Teleorman, fermierul Alexandru Țică (Peretu) spune că nu a început încă recoltarea din solar, deoarece tuberculii sunt încă mici, iar primele livrări ar urma să fie făcute de Paști către lanțuri de retail. El arată că în anii trecuți a vândut către supermarketuri la 12-13 lei/kg și că, pentru 2026, nu a stabilit încă un preț, invocând nemulțumirea față de nivelurile din sezoanele precedente. Fermierul lucrează cu Mega Image și afirmă că a primit o ofertă pentru testarea unei colaborări și cu un alt supermarket, cu posibilitatea semnării ulterioare a unui contract. „Încă n-am început să recoltăm cartofii din solar, sunt destul de mici și vom ieși în perioada sărbătărilor pascale. Noi nu am vândut cu mai mult de 12-13 lei în anii trecuți, către supermarketuri. Anul acesta nu ne-am gândit la un preț pentru că am fost un dezamăgiți de prețurile din anii trecuți, în mod special de anul trecut”, a spus cultivatorul pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO. „A fost frig rău. I-am pus din decembrie și să-i scoatem acum. Am avut șapte pânze pe ei, tunuri, plus a mai fost câte o sobă. Anul acesta e producția mult mai scăzută față de anul trecut, cred că cu 30%... Este o decalare de două săptămâni”, a spus cultivatoarea Marinela Roambă pentru gandul.ro . [...]
Lâna produsă în România ajunge deșeu în plin sezon al tunsului , potrivit TVR Info , în condițiile în care mii de oieri spun că nu au cui să o vândă și nici unde să o ducă, iar în unele cazuri nu este acceptată nici la groapa de gunoi. Reportajul descrie un contrast între prețurile produselor din lână din import și lipsa de valoare a lânii locale. În material este dat exemplul unui cardigan din import care poate costa peste 500 de lei, în timp ce lâna tunsă în fermele românești rămâne nevalorificată. În comuna Smeeni, județul Buzău, autoritățile locale și crescătorii de oi se confruntă cu volume mari de lână rămase după tuns. Viceprimarul Răzvan Nicula afirmă că, spre deosebire de anii trecuți, când lâna era dusă la centre și folosită la confecții, acum ajunge „gunoi”. La o stână unde se tund peste 350 de oi, oierii estimează că rămân aproximativ 3-4 kilograme de lână pe animal, dar spun că nu mai vine nimeni să o colecteze. Oierii arată că au ajuns să depoziteze lâna în baloți sau să încerce să o ducă la gunoi, fără succes. Un transport de 700 de kilograme era pregătit pentru a fi aruncat, însă crescătorii spun că riscă amenzi dacă o abandonează pe câmp și că nu găsesc cumpărători, nici măcar dacă o oferă gratuit. O parte din lână este folosită ocazional la izolarea saivanelor, dar soluția nu acoperă cantitățile rezultate în sezonul de tuns. La nivel local, primăria caută variante pentru gestionarea a peste 50 de tone de lână care s-ar strânge doar în comuna Smeeni. În același timp, puținii colectori care mai funcționează ar oferi cel mult 80 de bani pe kilogram, iar achiziția ar fi condiționată de respectarea unor criterii stricte de calitate, ceea ce limitează și mai mult posibilitatea de valorificare. [...]
Guvernul reduce doar la benzină procentul minim de biocarburant , iar la motorină păstrează pragul actual, potrivit Agrointeligența – AGROINTEL.RO , într-o decizie care contează direct pentru fermierii ce cultivă rapiță, materie primă importantă pentru biocarburanți. Ministerul Energiei a publicat luni seara proiectul de ordonanță de urgență pentru introducerea stării de urgență pe piața carburanților. În forma finală anunțată în articol, Executivul aplică reducerea procentului minim de biocarburant doar la benzină, unde pragul scade de la minimum 6,5% la minimum 2%. La motorină, nivelul minim rămâne de 8%. „De asemenea, conform noilor reglementări, operatorii economici pot comercializa pe teritoriul României benzină cu un conținut de biocarburant de minim 2% în volum.” Publicația notează că Guvernul României urmează să aprobe marți, 24 martie 2026, o ordonanță de urgență privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației. Conform documentului consultat de Agrointeligența, măsura centrală vizează plafonarea adaosului comercial. Pentru următoarele șase luni, adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora ar urma să fie limitat la cel mult 50% din media adaosului comercial practicat în 2025 de fiecare operator economic din lanț (producție, import, distribuție, comercializare). Pentru firmele înființate în 2026 și pentru cele din 2025 cu activitate sub 12 luni, plafonul se raportează la media corespunzătoare perioadei efective de activitate. OUG ar institui situația de criză pe o perioadă de 6 luni, până la finalul lunii septembrie, cu posibilitate de prelungire din 3 în 3 luni. [...]
Un fermier intră la plata subvențiilor APIA doar după finalizarea tuturor controalelor , potrivit AgroInfo . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) arată că dosarele pentru subvențiile pe hectar și pe cap de animal nu pot fi calculate și autorizate la plată înainte de încheierea verificărilor. APIA explică faptul că sistemul informatic IACS (platforma care gestionează cererile de plată) este adaptat modificărilor legislative din anul în curs. Cererile sunt importate din aplicația AGI online în IACS, iar apoi sunt rulate verificări specifice pentru pregătirea cererii de plată pentru etapele ulterioare de verificare și control. În paralel, agenția menționează analiza și actualizarea LPIS (sistemul de identificare a parcelelor agricole) pe baza anexelor 17b depuse de fermieri. Scopul este corelarea datelor din LPIS cu situația din teren în zonele unde fermierii semnalează schimbări față de informațiile disponibile pe imaginile ortofoto. După încheierea depunerii cererilor de plată, indicată ca dată-limită 05.06.2026, în perioada iunie–septembrie toate cererile depuse și modificările operate și verificate în IACS intră în mai multe tipuri de controale. În baza de date IACS se rulează controale administrative încrucișate pentru toate cererile, atât înaintea controalelor prin monitorizare și a controalelor pe teren, cât și după introducerea rezultatelor acestor controale. Fermierii la care apar neconformități (de tip suprapuneri, supradeclarări și altele) sunt notificați să aducă lămuriri, cu obligația de a răspunde în termenul prevăzut de APIA. Agenția precizează că, înainte de finalizarea controalelor administrative, este necesară rezolvarea tuturor neconformităților pentru evitarea sancțiunilor, ceea ce influențează momentul includerii pe lista de plată. [...]
APIA a stabilit perioadele de control în ferme pentru subvențiile din campania 2026 , potrivit Agrointel , care citează calendarul publicat de agenție pe site-ul propriu. Calendarul vizează verificările aferente cererilor depuse în campania aflată în desfășurare, care, conform articolului, se încheie la 5 iunie 2026. Finalizarea controalelor este importantă pentru demararea plăților în avans din campania 2026. Cum se stabilește eșantionul pentru controlul clasic în teren Cel mai important eșantion este cel pentru controlul clasic în teren, stabilit după depunerea cererilor de plată și după o primă verificare administrativă, care urmărește îndeplinirea condițiilor de eligibilitate. Solicitanții considerați neeligibili la momentul depunerii cererilor sau în urma controalelor administrative nu sunt incluși la control pentru intervenția/măsura respectivă. Pentru intervențiile derulate prin IACS (sistemul integrat de administrare și control), controalele clasice în teren urmăresc cerințe care nu pot fi verificate prin monitorizarea suprafețelor, precum anumite criterii de eligibilitate, angajamente și alte obligații relevante pentru stabilirea eligibilității sprijinului. Calendarul controalelor clasice în teren (APIA) Perioadele de control clasic în teren sunt diferențiate în funcție de scopul verificărilor și includ atât controale pe eșantion, cât și controale privind condiționalitatea (setul de norme obligatorii pentru acordarea sprijinului). Perioadele menționate în calendar sunt: Control clasic pe teren conform eșantionului de control (summer): 1 iulie – 15 octombrie 2026 Control clasic pe teren conform eșantionului de control (spring): 1 februarie – 14 aprilie 2027 Control clasic pe teren privind respectarea normelor de condiționalitate: 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 În ceea ce privește pașii operaționali, articolul indică faptul că realizarea controlului clasic presupune transmiterea eșantionului către centrele județene APIA, efectuarea și monitorizarea zilnică a controalelor, introducerea datelor cu rezultatele și importul parcelelor măsurate în 2026 pentru actualizarea LPIS (sistemul de identificare a parcelelor). Controlul prin monitorizare: perioade și ce presupune Separat de verificările în teren, APIA derulează și controale prin monitorizare, cu un calendar distinct pentru eligibilitate și condiționalitate. Calendarul pentru controlul prin monitorizare este: Control prin monitorizare privind respectarea condițiilor de eligibilitate: 1 iulie – 1 octombrie 2026 Control prin monitorizare privind respectarea normelor de condiționalitate: 1 ianuarie – 31 decembrie 2026 Articolul mai arată că acest tip de control include verificarea și rezolvarea inconsistențelor din bazele de date în care sunt înregistrate cererile de sprijin (baza alfanumerică IACS și baza vectorială AGI Online), inclusiv gestionarea inconsistențelor transmise de prestator și reexportul datelor alfanumerice și vectoriale. [...]
Un proiect de lege inițiat de parlamentari UDMR propune un ajutor de 12 euro pe familie de albine , potrivit Mediafax . Măsura este prezentată ca un sprijin pentru acoperirea costurilor cu hrana albinelor și menținerea stupinelor, pe fondul mortalității ridicate și al cheltuielilor în creștere din sector. Inițiatorii susțin că apicultorii se confruntă cu pierderi de efective și cu presiunea importurilor de miere mai ieftină din afara Uniunii Europene, pe care le descriu drept o sursă de concurență neloială pentru producția locală. În acest context, valorificarea producțiilor autohtone ar fi afectată, iar veniturile apicultorilor ar fi puse sub presiune. Un argument central al proiectului este că sprijinul existent nu acoperă toate costurile esențiale, în special hrana familiilor de albine în perioadele fără cules. Autorii arată că intervențiile dedicate sectorului apicol din Planul Național Strategic (programul prin care se acordă subvenții în agricultură) nu includ aceste cheltuieli, deși ele sunt considerate o componentă importantă a activității apicole. Parlamentarii invocă și creșterea necesarului de hrană suplimentară, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile, al secetei prelungite, al variațiilor bruște de temperatură și al reducerii resurselor melifere naturale. În lipsa unui sprijin pentru aceste costuri, ar crește riscul depopulării stupinelor și ar apărea pierderi economice, cu impact asupra producției de miere și a altor produse apicole. Proiectul prevede acordarea anuală a ajutorului, timp de trei ani, pentru producția autohtonă, cu finanțare de la bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii. Schema ar urma să poată fi aplicată după autorizarea de către Comisia Europeană, iar beneficiarii ar trebui să fie înregistrați oficial, să aibă stupine autorizate și să desfășoare activitatea legal, fără situații de insolvență sau faliment. [...]
