Știri
Știri din categoria Agricultură
Recolta mare a României poate ține prețurile interne sub presiune, chiar dacă valul de caniculă a tăiat din producția de cereale a Europei, arată o analiză publicată de Agronet. Miza pentru fermieri nu este doar „cât” se strânge la hectar, ci dacă prețul de vânzare acoperă costurile complete, într-un sezon în care oferta internă poate împinge cotațiile în jos la recoltare.
România ar putea obține una dintre cele mai bune recolte din ultimii ani, însă datele disponibile nu confirmă un record național. Newsweek România (citată în analiză) indică o evoluție peste sezonul precedent și menționează o estimare de peste 2 miliarde de euro pierdere valorică în UE și Regatul Unit din cauza temperaturilor extreme, dar fără a fi un bilanț oficial definitiv. Pentru România, estimarea relevantă este de aproximativ 30,5 milioane de tone de cereale și plante oleaginoase în 2026, volum care ar plasa sezonul între cele mai bune din ultimii cinci ani, nu neapărat la un maxim istoric. În același timp, situația nu este uniformă: unele exploatații din vest, Moldova și Dobrogea raportează efecte de secetă.
Valul de căldură din iunie a dus la reducerea cu aproape 9 milioane de tone a prognozelor pentru grâu, porumb, orz și ovăz în Uniunea Europeană și Regatul Unit, cu pierderi importante asociate Franței și Ungariei, în momente sensibile de dezvoltare a culturilor.
Porumbul rămâne cultura cea mai expusă: Coceral și-a redus prognoza pentru UE la 52,7 milioane de tone, cu aproape 8% sub estimarea anterioară și la cel mai redus nivel din 2007. În Franța, producția ar putea coborî la aproximativ 8,9 milioane de tone sau chiar sub 8 milioane de tone, potrivit estimărilor prezentate în analiza Agronet despre efectele caniculei asupra porumbului european.
În România, precipitațiile mai favorabile din prima parte a sezonului au susținut culturile în majoritatea regiunilor, iar producția de porumb este estimată la aproximativ 8,2 milioane de tone, peste nivelul de 7,75 milioane de tone indicat pentru 2025. Rămâne însă o prognoză, dependentă de vremea din perioada de umplere a boabelor și până la recoltare.
Analiza atrage atenția că o recoltă europeană mai mică nu se traduce automat în prețuri mai bune „la poarta fermei” în România. Intrarea unor volume mari de marfă nouă pe piața internă poate reduce prețurile în perioada recoltării, chiar dacă reperele internaționale reacționează la riscurile meteo și logistice.
Cele mai recente cotații săptămânale din Bursa Agronet indică această presiune pe piața internă:
| Produs și piață | Perioada | Cotație | Evoluție săptămânală |
|---|---|---|---|
| Grâu de panificație, media națională, condiție nespecificată | 13–19 iulie 2026 | 180,40 euro/tonă (aprox. 945,10 lei/tonă) | -3,06% |
| Porumb furajer, media națională, condiție nespecificată | 13–19 iulie 2026 | 186,34 euro/tonă (aprox. 976,22 lei/tonă) | -5,72% |
| Rapiță, media națională, plecare din siloz | 13–19 iulie 2026 | 471,07 euro/tonă (aprox. 2.469,77 lei/tonă) | +1,50% |
Agronet precizează că acestea sunt cotații de referință, nu oferte ferme sau prețuri garantate, iar încasarea finală depinde de calitate, cantitate, distanță, transport, condiția comercială, penalizări și termenul de plată.
O producție ridicată poate dilua cheltuielile fixe pe tonă, dar avantajul se poate pierde dacă prețul scade mai repede decât costul mediu. Marjele sunt influențate de motorină, îngrășăminte, dobânzi, arendă, tratamente, irigații, uscare și depozitare.
La porumb, producțiile mari pot aduce costuri suplimentare cu irigarea și uscarea boabelor. Dacă marfa intră în depozit la o umiditate de 20–22%, fermierul trebuie să includă energia pentru uscare, pierderea de masă, manipularea și finanțarea stocului.
În acest context, analiza indică drept factori critici capacitatea de depozitare, separarea loturilor după calitate și alegerea momentului de vânzare, într-o perioadă cu ofertă internă ridicată.
Un alt risc structural rămâne ponderea mare a vânzărilor de cereale ca materie primă, ceea ce lasă mai puțină valoare în economie. Dezvoltarea morăritului, panificației, producției de furaje, integrării cu zootehnia și procesării oleaginoaselor ar putea crește valoarea adăugată locală.
Concluzia analizei: sezonul 2026 nu va fi decis doar de numărul de tone, ci de combinația dintre calitate, prețurile efective oferite, costurile logistice și posibilitatea de depozitare sau procesare.
Recomandate
Salariul mediu net din agricultură a rămas cu 1.231 lei sub media națională în iunie 2026, un decalaj care continuă să apese pe capacitatea sectorului de a atrage și păstra forță de muncă, potrivit Agronet , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) prezentate de Agrointeligența . În iunie 2026, câștigul salarial mediu net pentru categoria statistică „agricultură, silvicultură și pescuit” a fost de 4.503 lei, față de 5.734 lei la nivelul întregii economii. Asta înseamnă că un salariat din sector câștigă, în medie, circa 78,5% din salariul net mediu național. Decalajul crește în lei, deși sectorul a recuperat ușor procentual Datele comparate pe termen lung arată o evoluție mixtă: agricultura a crescut ceva mai repede procentual decât media economiei între 2017 și 2026, dar diferența nominală (în lei) s-a mărit. În iunie 2017, salariul net mediu în agricultură era 1.816 lei, iar media națională 2.380 lei (diferență: 564 lei). În iunie 2026, agricultura a ajuns la 4.503 lei, iar media națională la 5.734 lei (diferență: 1.231 lei). Raportul s-a îmbunătățit de la aproximativ 76,3% (2017) la 78,5% (2026), însă distanța în lei a urcat cu 667 lei pe lună. Creștere anuală modestă: +87 lei față de iunie 2025 Față de iunie 2025, când câștigul net mediu în sector era 4.416 lei, creșterea a fost de 87 lei, echivalentul a aproximativ 2%. Agronet precizează că datele se referă la categoria „agricultură, silvicultură și pescuit”, nu exclusiv la angajații din ferme. Publicația mai notează că aceste creșteri sunt nominale, iar comparația sumelor nu reflectă automat evoluția puterii de cumpărare, deoarece în interval s-au modificat și prețurile bunurilor și serviciilor. Aproximativ 120.000 de salariați în sector, în creștere lentă Sectorul avea aproximativ 120.000 de salariați în iunie 2026, față de circa 113.700 în iunie 2017, adică un plus de aproximativ 6.300 persoane (în jur de 5,5%) în nouă ani. Ritmul de creștere a numărului de salariați este, astfel, mult mai lent decât cel al salariului nominal. Agronet subliniază că această cifră nu trebuie confundată cu numărul total al persoanelor care lucrează în agricultură: statisticile salariale nu includ automat fermierii din propria exploatație, membrii gospodăriilor agricole sau alte persoane active fără statut de salariat. [...]
Fermierii cer un mecanism rapid de sprijin la îngrășăminte, avertizând că fără bani înainte de fertilizare producția va scădea , pe fondul prețurilor ridicate la inputuri și al costurilor de finanțare, potrivit Economica , care citează un comunicat al Forumului APPR. Forumul APPR spune că fermierii din România sunt presați simultan de scumpirea îngrășămintelor, finanțarea mai scumpă, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile și efectele cumulate ale secetei și recoltelor slabe din ultimii ani. În acest context, organizația solicită autorităților sprijin financiar dedicat achiziției de îngrășăminte. Miza: decizii tehnologice luate acum, efecte în campania 2026–2027 Potrivit Forumului APPR, fermierii iau deja decizii privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026–2027. Fără un calendar clar și o măsură „aplicabilă imediat”, „numeroase exploatații” ar urma să fie obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achiziții esențiale. Organizația avertizează că impactul nu se oprește la nivelul cash-flow-ului din ferme: subfertilizarea ar însemna diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară. Ce solicită fermierii și ce fonduri invocă Forumul APPR afirmă că a transmis încă din iulie propuneri ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole, semnalând o „nouă criză a îngrășămintelor” pe fondul tensiunilor geopolitice, perturbării lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție. În centrul cererii este alocarea europeană de 29.977.500 euro (aprox. 149,9 milioane lei) destinată României, pe care fermierii vor să o vadă transformată „rapid” într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil, completat cu o contribuție din bugetul național. Concret, fermierii cer: instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte; criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme; includerea achizițiilor deja efectuate; simplificarea procedurilor administrative; plăți făcute înaintea principalelor perioade de fertilizare. Forumul APPR invocă și faptul că alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri de sprijin, iar în România ar fi nevoie „fără întârziere” de un mecanism „clar și eficient”. În lipsa unei intervenții la timp, organizația susține că fondurile riscă fie să fie dispersate într-un mecanism cu impact economic marginal, fie să ajungă prea târziu pentru a mai influența deciziile din ferme. [...]
Debitul Dunării rămâne la început de septembrie mult sub normal, cu efect direct asupra disponibilului de apă pentru agricultură , în condițiile în care fluviul este prognozat să revină la circa 1.500 mc/s la intrarea în România, potrivit Adevărul , care citează prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) . La Baziaș , punctul de intrare a Dunării în țară, debitul ar urma să crească ușor în primele două zile ale intervalului prognozat, până la aproximativ 1.600 mc/s. După o zi relativ staționară, INHGA estimează o nouă scădere, până la circa 1.500 mc/s în jurul datei de 4 septembrie. De ce contează pentru agricultură: sub jumătate din media multianuală Nivelurile prognozate rămân „mult sub valorile obișnuite” ale perioadei. Media multianuală a debitului Dunării este de aproximativ 3.900 mc/s în august și 3.800 mc/s în septembrie, iar debitul estimat pentru 4 septembrie ar însemna aproximativ 39% din media lunii septembrie, conform datelor prezentate. INHGA indică, astfel, un început de toamnă cu un debit al Dunării sub normal, în pofida creșterii temporare din primele zile ale săptămânii—un context care, în practică, poate limita resursa de apă disponibilă în zonele dependente de alimentarea din fluviu și de afluenți, inclusiv pentru irigații. Cum arată tabloul pe râurile interioare: debite mici în multe bazine Situația de pe Dunăre se suprapune peste un regim hidrologic redus în multe zone ale țării. Pentru august, INHGA estimează, în general, debite între 30% și 50% din mediile multianuale lunare, cu diferențe regionale: 50%–80% din mediile multianuale în bazinul Prahovei și în bazinele superioare ale Ialomiței și Buzăului; sub 30% în mai multe bazine, între care Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, cursul superior al Siretului, afluenții Prutului și râurile din Dobrogea. Pentru septembrie, estimarea rămâne similară: în general 30%–50%, cu 50%–80% în bazinul Prahovei și sub 30% în bazinele menționate. Evoluții diferite pe sectoarele Dunării și risc de viituri rapide pe cursuri mici În aval de Porțile de Fier, evoluția debitelor diferă pe sectoare: în prima parte a intervalului ar urma creșteri pe sectorul Gruia–Călărași și valori relativ staționare între Cernavodă și Tulcea, iar în a doua parte debitele ar fi relativ staționare între Gruia și Bechet și în creștere pe sectorul Corabia–Tulcea. În același timp, INHGA avertizează că precipitațiile prognozate pot genera creșteri de niveluri și debite pe unele râuri mici din zonele de deal și munte; în cazul ploilor torențiale, pot apărea scurgeri importante pe versanți și viituri rapide , chiar dacă, la nivel general, regimul rămâne caracterizat de debite reduse. [...]
Vântul puternic din Banat și zona montană poate întârzia tratamentele și complica transportul în dimineața de 29 august, în timp ce restul regiunilor au, în general, o fereastră mai bună pentru intrarea în câmp până la prânz, potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet . Miza operațională pentru ferme este adaptarea rapidă a lucrărilor expuse (în special tratamentele) și a logisticii, acolo unde rafalele cresc riscul de deriva a soluțiilor și de instabilitate la transport. Unde sunt cele mai mari riscuri pentru lucrările de dimineață În Banat și în zona montană sunt semnalate avertizări galbene pentru vânt puternic, iar recomandarea practică este amânarea tratamentelor expuse și verificarea stabilității încărcăturilor înainte de transport. În Banat (Timiș și Caraș-Severin), deși dimineața începe senin, rafalele rămân factorul limitativ pentru decizii, iar accesul în câmp este condiționat de verificarea parcelei. Și în Crișana, deși accesul în câmp este posibil în prima parte a zilei, rafalele locale estimate (până la 33 km/h) reduc predictibilitatea pentru tratamente și impun prudență la recoltare și transport (verificarea încărcăturii și a drumurilor de exploatare). Dobrogea are o dimineață senină și fără ploi estimate, însă vântul susținut (cu rafale de 24 km/h) limitează tratamentele în intervalul analizat, mai ales în legumicultură, vie și livezi, unde intervențiile depind de verificarea vântului direct în fermă. Unde se poate lucra mai eficient până la prânz Moldova este indicată drept cea mai stabilă fereastră pentru operațiuni de dimineață: vânt slab, fără precipitații estimate până la prânz și condiții bune pentru acces în câmp și transport. Tratamentele pot fi luate în calcul doar după verificarea locală a uscării frunzei. Muntenia și București-Ilfov au, de asemenea, condiții stabile pentru lucrări și logistică: vânt redus și probabilitate mică de ploaie în intervalul analizat, cu aceeași condiție operațională pentru tratamente – controlul umezelii de pe cultură. În Maramureș, vremea senină și vântul moderat susțin transportul și lucrările în câmp până la prânz, cu un risc meteo general scăzut în evaluarea din buletin. Ce lucrări sunt prioritare și ce ar trebui amânat Pe baza recomandărilor din buletin, prioritățile pentru prima parte a zilei se conturează astfel: Recoltare și transport: mai favorabile în Moldova, Muntenia, Maramureș și București-Ilfov; în Banat și zona montană este necesară fixarea încărcăturilor și monitorizarea rafalelor. Tratamente: posibile doar unde vântul este redus și vegetația s-a uscat local; sunt de evitat în Banat, Dobrogea și zonele montane expuse . Cosit, uscare și balotat: nu ar trebui programate doar pe baza ferestrei de dimineață, deoarece roua, umiditatea și probabilitatea locală de ploaie pot afecta calitatea lucrării. Irigare: nu apare ca presantă în datele regionale din buletin; decizia rămâne locală, după verificarea apei din sol, în condițiile în care evapotranspirația nu este disponibilă în acest raport. La ce să fie atenți fermierii până la buletinul de la prânz Până la actualizarea de la prânz, punctele de control recomandate sunt menținerea rafalelor în Banat, Crișana, Dobrogea și zona montană, precum și apariția unor ploi slabe acolo unde probabilitatea trece de 30%. În practică, asta înseamnă reevaluarea accesului pe sole și a oportunității tratamentelor după uscarea culturilor și înainte de intensificarea transporturilor. [...]
Furtunile și grindina din Crișana pot bloca lucrările expuse până seara , iar fermierii sunt împinși să-și mute rapid operațiunile către zonele cu vreme mai stabilă, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la 25 august 2026, ora 18:00 , indică o fereastră mai bună de lucru în Dobrogea, în timp ce în vest și sud căldura și instabilitatea pot întrerupe activitatea. Unde sunt cele mai mari restricții operaționale În Crișana, aversa prezentă și riscul sever de furtuni și grindină fac ca lucrările expuse să fie suspendate până la stabilizarea locală a vremii. Nu sunt condiții pentru tratamente sau pentru furaje lăsate la uscat, iar transportul este recomandat doar cu atenție, fără încărcături care ar rămâne vulnerabile în câmp. În Banat, Muntenia, Oltenia și București-Ilfov, căldura rămâne factorul dominant, iar instabilitatea poate apărea spre finalul zilei, reducând confortul și predictibilitatea lucrărilor. În Transilvania și Maramureș, ferestrele sunt mai scurte, cu acces în parcelă care trebuie verificat din cauza averselor posibile și a umezirii neuniforme a solului. În Moldova, instabilitatea și rafalele sunt de urmărit, cu recomandarea de a organiza transportul în etape. Dobrogea, „fereastra” cea mai utilizabilă până seara Dobrogea este regiunea cu cea mai stabilă fereastră de lucru până seara: vreme uscată, fără avertizări active în datele prezentate. Totuși, vântul rămâne semnificativ, ceea ce poate limita aplicările pe vegetație (tratamente), care ar trebui luate în calcul doar în intervale foarte calme și după verificare locală. Decizii rapide recomandate în ferme Agronet indică o serie de măsuri cu impact direct asupra organizării lucrărilor de final de zi: amânarea tratamentelor în regiunile cu averse probabile, vânt sau disconfort termic; prioritizarea transportului și a accesului în câmp acolo unde condițiile sunt mai stabile (în special în Dobrogea), iar în rest lucrul „etapizat”, după verificarea solului; verificarea umidității solului înaintea irigării de seară sau de noapte, mai ales la culturile sensibile la stres hidric; oprirea lucrărilor expuse la apariția descărcărilor electrice, rafalelor sau ploii și protejarea furajelor lăsate la uscat. Miza imediată este reducerea pierderilor operaționale (timp, combustibil, degradarea calității lucrărilor) și limitarea riscului de avarii la utilaje sau la producția deja expusă în câmp, în special în zonele cu instabilitate accentuată. [...]
Fermierii australieni testează fertilizarea cu sticlă reciclată ca alternativă la îngrășămintele importate , pe fondul presiunii puse de prețuri ridicate și posibile blocaje de aprovizionare, potrivit agrarheute . Ideea: sticla măcinată, bogată în siliciu, ar putea mobiliza nutrienți din sol și reduce nevoia de îngrășăminte minerale. Cum funcționează „îngrășământul” din sticlă În Australia, sticlele sunt transformate în pulbere fină sau granule și împrăștiate pe terenuri agricole. Siliciul din material ar avea două efecte principale, conform agronomilor citați: ar susține mecanismele naturale de apărare ale plantelor împotriva dăunătorilor, bolilor și stresului de secetă; ar putea face fosfatul din sol mai disponibil pentru plante: agronomul David Archer susține că siliciul leagă fierul, ceea ce ar elibera fosfatul și l-ar face accesibil rădăcinilor. Producție și sursa materiei prime Materialul provine din sistemul de returnare „ Containers for Change ” din statul Queensland . La Brisbane funcționează o instalație evaluată la aproximativ 4 milioane de dolari australieni, care produce în prezent circa 20 de tone pe săptămână. Sticlele sunt mărunțite în tamburi mari căptușiți cu ceramică, folosind bile ceramice, iar produsul final este adaptat ca textură (pulbere „ca talcul” sau granulat) în funcție de utilizare. Aplicare în fermă și domenii de utilizare În practică, fermierii folosesc două metode: pulbere amestecată cu apă și pulverizată pe culturi; granulat uscat împrăștiat pe teren arabil sau pajiști. Produsul este testat în mai multe sisteme agricole, inclusiv la cereale, viță-de-vie, meri și trestie de zahăr, dar și în ferme de lapte și de bovine pentru carne. Ce rezultate sunt raportate și ce rămâne neconfirmat Agronomul Peter Norwood vorbește, pe baza experiențelor de până acum, despre posibile creșteri ale creșterii plantelor și productivității cu 25–30% și despre o nevoie mai mică de îngrășăminte convenționale, datorită disponibilității mai bune a nutrienților. Un exemplu de fermă: Tony Donovan, care lucrează în regiunea Warrnambool și exploatează ferme de lapte și bovine pe 14.000 de hectare, a aplicat produsul pe circa o treime din suprafață. El afirmă că sporul zilnic al bovinelor iarna ar fi urcat de la 0,7–0,8 kg la 1,4–2 kg, concomitent cu o îmbunătățire a creșterii ierbii. Publicația notează însă că acestea sunt, deocamdată, declarații ale agronomilor implicați și ale unui fermier, iar repetabilitatea efectelor în alte condiții de sol, climă și management agricol trebuie verificată prin teste independente. De ce contează: reducerea dependenței de importuri Pentru fermele australiene, valorificarea sticlei reciclate este prezentată ca o opțiune care ar putea diminua dependența de îngrășăminte importate. În contextul în care livrările și prețurile au fost volatile, interesul pentru surse „locale” de nutrienți a crescut, iar astfel de soluții pot deveni relevante operațional și economic dacă rezultatele se confirmă în studii independente. [...]
