Canicula taie prognozele de cereale în UE, dar România riscă prețuri mai mici la recoltare - cotațiile interne la grâu și porumb au scăzut în iulie, în ciuda pierderilor europene

Recolta mare a României poate ține prețurile interne sub presiune , chiar dacă valul de caniculă a tăiat din producția de cereale a Europei, arată o analiză publicată de Agronet . Miza pentru fermieri nu este doar „cât” se strânge la hectar, ci dacă prețul de vânzare acoperă costurile complete, într-un sezon în care oferta internă poate împinge cotațiile în jos la recoltare. România ar putea obține una dintre cele mai bune recolte din ultimii ani, însă datele disponibile nu confirmă un record național. Newsweek România (citată în analiză) indică o evoluție peste sezonul precedent și menționează o estimare de peste 2 miliarde de euro pierdere valorică în UE și Regatul Unit din cauza temperaturilor extreme, dar fără a fi un bilanț oficial definitiv. Pentru România, estimarea relevantă este de aproximativ 30,5 milioane de tone de cereale și plante oleaginoase în 2026, volum care ar plasa sezonul între cele mai bune din ultimii cinci ani, nu neapărat la un maxim istoric. În același timp, situația nu este uniformă: unele exploatații din vest, Moldova și Dobrogea raportează efecte de secetă. Canicula a redus oferta europeană, dar România nu câștigă automat la preț Valul de căldură din iunie a dus la reducerea cu aproape 9 milioane de tone a prognozelor pentru grâu, porumb, orz și ovăz în Uniunea Europeană și Regatul Unit, cu pierderi importante asociate Franței și Ungariei, în momente sensibile de dezvoltare a culturilor. Porumbul rămâne cultura cea mai expusă: Coceral și-a redus prognoza pentru UE la 52,7 milioane de tone, cu aproape 8% sub estimarea anterioară și la cel mai redus nivel din 2007. În Franța, producția ar putea coborî la aproximativ 8,9 milioane de tone sau chiar sub 8 milioane de tone, potrivit estimărilor prezentate în analiza Agronet despre efectele caniculei asupra porumbului european. În România, precipitațiile mai favorabile din prima parte a sezonului au susținut culturile în majoritatea regiunilor, iar producția de porumb este estimată la aproximativ 8,2 milioane de tone, peste nivelul de 7,75 milioane de tone indicat pentru 2025. Rămâne însă o prognoză, dependentă de vremea din perioada de umplere a boabelor și până la recoltare. Cotații în scădere la grâu și porumb, în ciuda contextului european Analiza atrage atenția că o recoltă europeană mai mică nu se traduce automat în prețuri mai bune „la poarta fermei” în România. Intrarea unor volume mari de marfă nouă pe piața internă poate reduce prețurile în perioada recoltării, chiar dacă reperele internaționale reacționează la riscurile meteo și logistice. Cele mai recente cotații săptămânale din Bursa Agronet indică această presiune pe piața internă: Produs și piață Perioada Cotație Evoluție săptămânală Grâu de panificație, media națională, condiție nespecificată 13–19 iulie 2026 180,40 euro/tonă (aprox. 945,10 lei/tonă) -3,06% Porumb furajer, media națională, condiție nespecificată 13–19 iulie 2026 186,34 euro/tonă (aprox. 976,22 lei/tonă) -5,72% Rapiță, media națională, plecare din siloz 13–19 iulie 2026 471,07 euro/tonă (aprox. 2.469,77 lei/tonă) +1,50% Agronet precizează că acestea sunt cotații de referință, nu oferte ferme sau prețuri garantate, iar încasarea finală depinde de calitate, cantitate, distanță, transport, condiția comercială, penalizări și termenul de plată. De ce „producție mare” nu înseamnă automat profit O producție ridicată poate dilua cheltuielile fixe pe tonă, dar avantajul se poate pierde dacă prețul scade mai repede decât costul mediu. Marjele sunt influențate de motorină, îngrășăminte, dobânzi, arendă, tratamente, irigații, uscare și depozitare. La porumb, producțiile mari pot aduce costuri suplimentare cu irigarea și uscarea boabelor. Dacă marfa intră în depozit la o umiditate de 20–22%, fermierul trebuie să includă energia pentru uscare, pierderea de masă, manipularea și finanțarea stocului. În acest context, analiza indică drept factori critici capacitatea de depozitare, separarea loturilor după calitate și alegerea momentului de vânzare, într-o perioadă cu ofertă internă ridicată. Procesarea, veriga slabă care limitează valoarea adăugată Un alt risc structural rămâne ponderea mare a vânzărilor de cereale ca materie primă, ceea ce lasă mai puțină valoare în economie. Dezvoltarea morăritului, panificației, producției de furaje, integrării cu zootehnia și procesării oleaginoaselor ar putea crește valoarea adăugată locală. Concluzia analizei: sezonul 2026 nu va fi decis doar de numărul de tone, ci de combinația dintre calitate, prețurile efective oferite, costurile logistice și posibilitatea de depozitare sau procesare. [...]