Știri
Știri din categoria Agricultură

Canicula din vest împinge fermele să mute lucrările sensibile spre seară și să prioritizeze irigarea, în condițiile în care după-amiaza de 31 iulie se anunță uscată în toată țara, cu maxime de până la 39°C în Crișana, potrivit Agronet. Pentru operațiunile agricole, miza imediată este reducerea pierderilor de apă (evapotranspirație ridicată) și evitarea expunerii oamenilor, culturilor și utilajelor în orele de vârf.
La ora buletinului (31 iulie 2026, 12:00), precipitațiile estimate sunt inexistente sau abia măsurabile, iar presiunea principală rămâne stresul termic. În Banat și Crișana, canicula este fenomenul dominant, cu maxime calculate pentru fereastra de lucru de 38,5°C, respectiv 39°C.
Recomandările operaționale din buletin indică o reordonare a activităților, în funcție de sensibilitatea lor la temperaturi ridicate:
În Banat (Timiș și Caraș-Severin), căldura se intensifică după publicarea buletinului, pe fondul lipsei ploilor. Intervalul analizat indică 35,5–38,5°C, cu 0 mm precipitații estimate și probabilitate maximă de 1%. Umiditatea este joasă (21,5%), iar evapotranspirația ajunge la 6,46 mm. În aceste condiții, buletinul indică amânarea tratamentelor și irigare prioritară spre seară sau noaptea, cu „atenție după prânz”.
În Crișana (Arad și Bihor), se conturează cea mai ridicată maximă regională din buletin: 36–39°C, tot cu 0 mm precipitații estimate și probabilitate maximă de 1%. Evapotranspirația urcă la 7,555 mm, iar recomandarea rămâne de limitare a muncii fizice susținute în câmp în orele fierbinți, cu accent pe transport și pe irigare.
În Maramureș și Satu Mare, temperaturile sunt mai moderate decât în vestul extrem (30,5–33,5°C), însă lipsa ploilor și evapotranspirația de peste 5 mm mențin presiunea pe apă. În Transilvania și Moldova, intervalul uscat susține transportul și activitățile programate, dar buletinul recomandă evitarea tratamentelor în partea fierbinte a zilei și corelarea deciziilor cu starea reală a solului.
Dobrogea rămâne regiunea cu cele mai stabile ferestre de lucru (28–29°C, fără avertizări în datele buletinului), însă și aici decizia de irigare este condiționată de verificarea umidității solului, în contextul lipsei precipitațiilor.
Recomandate

Ferestrele de lucru din după-amiaza de 12 septembrie rămân utilizabile, dar cu risc de întreruperi în est și sud. Potrivit Agronet , Moldova și Muntenia intră sub semnul instabilității, cu avertizări active pentru averse torențiale, ceea ce obligă fermele să-și organizeze recoltarea și transportul astfel încât să poată opri rapid lucrările expuse. În vest și în sud-est, condițiile sunt mai stabile pentru operațiuni în câmp, în timp ce vântul devine factorul limitativ în Dobrogea și Oltenia. Mesajul practic al buletinului: se poate avansa acolo unde parcela este uscată și accesul e sigur, dar fără „forțarea” lucrărilor sensibile la ploaie sau rafale. Unde se poate lucra mai sigur și unde crește riscul operațional Pentru după-amiaza de lucru, cele mai stabile ferestre pentru transport și lucrări în câmp sunt indicate în: Banat (fără acumulări estimate de precipitații în fereastra vizată; vânt slab; risc agricol scăzut); Crișana (condiții bune, dar cu umezeală locală ce trebuie verificată înainte de tratamente); Dobrogea (uscat și cald, însă cu vânt susținut, ceea ce limitează lucrările sensibile); București–Ilfov (fereastră uscată, vânt slab și probabilitate redusă de ploaie; temperaturi care urcă spre 31°C). În schimb, buletinul indică prudență sporită și planificare „cu frână” în: Moldova și Muntenia , unde sunt menționate avertizări active pentru averse torențiale și instabilitate atmosferică ; recoltarea și transportul sunt recomandate doar cu posibilitatea opririi rapide, iar tratamentele se amână sau se fac doar în intervale scurte, fără semne de ploaie ori vânt; Maramureș , unde probabilitatea de ploaie este ridicată și umiditatea mare reduce siguranța lucrărilor sensibile; tratamentele sunt de amânat; zona montană , unde accesul rămâne condiționat de averse locale și de schimbarea rapidă a condițiilor. Implicații pentru lucrările de toamnă: recoltare, transport, pregătirea terenului Agronet indică faptul că recoltarea (porumb, floarea-soarelui, soia, sfeclă) și transportul sunt mai bine susținute în Banat, Crișana, Dobrogea și București–Ilfov , cu verificarea locală a accesului. Pregătirea terenului și semănatul culturilor de toamnă pot fi planificate în regiunile cu fereastră stabilă, dar fără intrare pe sol umed. Pentru vie și livezi , decizia de lucru rămâne condiționată de uscarea vegetației, ploaie apropiată și vânt. La furaje și activități legate de adăpost și accesul animalelor , atenția crește în Maramureș, Moldova și zona montană , unde ploaia poate schimba rapid condițiile locale. Ce merită urmărit până la buletinul de seară Până la următoarea actualizare, fermierii sunt îndrumați să urmărească evoluția averselor și instabilității în Moldova, Muntenia și zona montană , precum și vântul în Oltenia . În zonele cu probabilitate mai mare de ploaie, recomandarea operațională este să nu fie lăsate utilaje sau transporturi pe trasee vulnerabile la umezire, iar în regiunile favorabile (Banat și Crișana) continuarea peste noapte rămâne condiționată de confirmarea locală a accesului și siguranței. [...]

Vântul puternic din vest restrânge lucrările sensibile și crește riscul operațional pentru utilaje , în timp ce lipsa precipitațiilor păstrează până seara o fereastră de lucru pentru transport și unele intervenții în câmp, potrivit Agronet . Buletinul meteo agricol de la ora 18:00 indică Banatul și Crișana drept zonele cu risc ridicat, dar recomandă prudență și în alte regiuni din cauza rafalelor și a disconfortului termic. Unde se strânge „fereastra” de lucru: Banat și Crișana În Banat, intervalul rămas din zi este descris ca însorit și uscat, însă combinația de căldură, vânt puternic și instabilitate „reduce siguranța lucrărilor sensibile”. La ora 18:00, temperatura maximă indicată este de 29,5°C, cu rafale de 22,5 km/h și umiditate de 28,5%. În aceste condiții, recomandarea este de a amâna tratamentele și de a continua transportul doar cu atenție, după verificarea expunerii parcelei la rafale. În Crișana, vântul este și mai activ, iar probabilitatea de precipitații urcă la un maxim de 47%, deși cantitatea estimată în fereastră rămâne foarte mică (0,08 mm, echivalent 0,08 l/m²). La ora 18:00, sunt indicate rafale de 26 km/h, iar mesajul operațional rămâne similar: evitați zonele expuse, nu programați tratamente și păstrați lucrările în câmp „selective”. Regiunile cu condiții mai bune pentru transport și câmp, până seara Pe fondul precipitațiilor reduse sau absente, mai multe zone au o fereastră mai bună pentru finalizarea transportului și a unor lucrări în câmp, cu condiția verificării locale a vântului și a accesului: Moldova : „cea mai bună fereastră” pentru câmp și transport; fără ploaie estimată în interval, dar cu vânt de urmărit (rafale de 27,6 km/h). Dobrogea : uscat, acces bun pentru utilaje, însă vânt susținut (23 km/h, rafale 23,5 km/h); tratamentele sunt de evitat până la stabilizare. Muntenia : fereastră uscată pentru recoltare și logistică, cu probabilitate foarte mică de ploaie; rămâne necesară atenție la vânt și temperaturi ridicate. București–Ilfov : interval uscat și foarte cald până la finalul ferestrei de lucru (menționat în sinteza buletinului). Ce înseamnă practic pentru fermieri: priorități și amânări Sinteza „de orientare rapidă” din buletinul de la ora 18:00 pune accent pe decizii operaționale, nu pe volum de lucrări: Banat și Crișana : limitarea expunerii utilajelor și amânarea tratamentelor din cauza vântului și a disconfortului termic. Moldova, Dobrogea, Muntenia, București–Ilfov : transport și lucrări în câmp în condiții mai bune până seara, dacă accesul local este bun. Oltenia, Transilvania și zona montană : verificarea necesarului de apă și evitarea lucrărilor sensibile la vânt. În ansamblu, buletinul indică o seară cu oportunități pentru logistică și recoltare acolo unde nu există expunere puternică la rafale, dar cu o limitare importantă: intervențiile care depind de „calm atmosferic”, în special tratamentele, rămân cele mai vulnerabile la vânt. [...]

Diferența de cofinanțare poate depăși 57.000 de euro pentru același sprijin nerambursabil de 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei), în funcție de intensitatea finanțării din intervenția DR-12 , potrivit Agronet . Miza practică pentru solicitanți este capacitatea de a acoperi contribuția proprie și eventualele cheltuieli neeligibile, înainte de depunerea proiectului. DR-12, parte din Planul Strategic PAC 2023–2027 , oferă un sprijin public nerambursabil de până la 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei) pe proiect, însă această sumă este plafonul maxim al grantului, nu valoarea totală a investiției. Intervenția vizează consolidarea exploatațiilor agricole și investiții care cresc capacitatea de producție și competitivitatea fermelor conduse de tineri fermieri. Ce înseamnă, în bani, intensitatea sprijinului: 80% vs 65% Conform documentației prezentate în articol, intensitatea sprijinului poate ajunge la maximum 80% din cheltuielile eligibile pentru tinerii fermieri și la maximum 65% pentru celelalte categorii eligibile. Pentru un proiect care urmărește grantul maxim de 200.000 de euro, rezultă diferențe semnificative de cofinanțare: La 80% : valoare eligibilă orientativă 250.000 euro, sprijin 200.000 euro, contribuție proprie 50.000 euro (aprox. 250.000 lei). La 65% : valoare eligibilă orientativă ~307.692 euro, sprijin 200.000 euro, contribuție proprie ~107.692 euro (aprox. 538.000 lei). Publicația notează că, peste contribuția proprie, se pot adăuga cheltuieli neeligibile, ceea ce obligă beneficiarul să-și evalueze realist sursele de finanțare înainte de depunere. Cine poate aplica și ce tip de proiecte sunt vizate Intervenția este construită pentru exploatații conduse de tineri fermieri și alte categorii de fermieri recent instalați, în condițiile din ghid. În forma documentației analizate, sunt menționate, între altele: tineri fermieri care conduc efectiv exploatația; beneficiari care au finalizat planuri de afaceri finanțate prin submăsura 6.1 din PNDR 2014–2020; fermieri instalați recent, în limitele de vârstă și de timp prevăzute de ghid; solicitanți organizați într-o formă juridică eligibilă. Persoanele fizice fără o formă de organizare eligibilă nu erau prevăzute între beneficiari, potrivit articolului. Ce investiții pot fi finanțate și de ce contează diferența față de „instalare” DR-12 nu este un sprijin forfetar pentru instalare, ci o intervenție pentru investiții în ferme deja constituite. Lista de investiții menționată include: construcții și modernizări ale clădirilor agricole; utilaje și echipamente; spații protejate pentru producția vegetală; investiții în plantații; sisteme de irigații și gestionare a apei; soluții digitale și tehnologii pentru agricultura de precizie; sisteme de avertizare meteorologică; investiții pentru biosecuritate; capacități de depozitare, condiționare, procesare sau comercializare, în condițiile din ghid. Calendar și pașii de verificat înainte de depunere DR-12 a fost pregătită pe parcursul anului 2026, iar lansarea fusese amânată, pe fondul dificultăților legate de obținerea extraselor de carte funciară; calendarul indicase luna septembrie pentru deschidere, conform informațiilor prezentate. Pentru solicitanți, documentul decisiv rămâne Ghidul solicitantului aplicabil sesiunii, iar înainte de pregătirea proiectului trebuie verificate, în special, dimensiunea și situația exploatației, forma juridică, condițiile privind instalarea, investițiile eligibile, criteriile de selecție și sursa de cofinanțare. [...]

Plata integrală a sprijinului pentru motorina din trimestrul II depinde de rectificarea bugetară , deși Guvernul a majorat bugetul schemei la 863,666 milioane de lei, potrivit Agronet . Miza imediată pentru ferme este una de lichiditate: motorina se plătește în avans, iar rambursarea diferenței de acciză prin APIA vine ulterior, astfel că orice decalaj apasă direct pe cash-flow-ul exploatațiilor. Guvernul a aprobat pe 18 septembrie suplimentarea cu 149,366 milioane de lei a schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, iar bugetul total ajunge la 863,666 milioane de lei. Modificarea este prevăzută în documentul oficial publicat de Secretariatul General al Guvernului , disponibil aici . Cât s-a adăugat și unde ajunge bugetul schemei După această suplimentare, evoluția bugetului arată astfel: buget înaintea noii suplimentări: 714,3 milioane lei suplimentare aprobată: 149,366 milioane lei buget după suplimentare: 863,666 milioane lei Schema acoperă motorina folosită la lucrări mecanizate în sectorul vegetal, zootehnie și îmbunătățiri funciare. De ce nu ajung banii pentru trimestrul II Problema imediată rămâne plata motorinei utilizate în aprilie–iunie (trimestrul II). APIA a centralizat pentru această perioadă 15.386 de beneficiari și peste 110,13 milioane de litri de motorină eligibilă, iar necesarul calculat este de aproximativ 268 milioane de lei, conform datelor prezentate anterior de publicație. Suplimentarea aprobată acum permite efectuarea unei părți din plăți, însă nu acoperă integral obligațiile aferente trimestrului II, astfel că pentru diferență este indicată o rectificare bugetară. Context: bugetul a crescut în mai multe etape în 2026 În 2026, alocarea inițială a fost de 620 milioane de lei. Pe 30 iulie, Guvernul a suplimentat schema cu 94,3 milioane de lei, până la 714,3 milioane de lei, iar noua majorare de 149,366 milioane de lei duce suplimentările cumulate la 243,666 milioane de lei și bugetul total la 863,666 milioane de lei. Față de alocarea inițială, creșterea este de aproximativ 39,3%. Separat, Agronet amintește că mecanismul de rambursare a fost modificat astfel încât cuantumul primit de fermieri se ajustează în perioadele în care acciza standard la motorină este redusă temporar (detalii într-un material distinct al publicației). Ce urmează: rectificarea, reperul pentru plăți Pentru ferme, impactul este operațional și financiar: în plin sezon de recoltare, pregătirea terenului și înființarea culturilor de toamnă, consumul de motorină poate fi ridicat, mai ales în exploatațiile vegetale mari, iar întârzierile mută temporar costul integral al combustibilului în sarcina lor. Vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a indicat că suplimentarea permite doar plăți parțiale pentru motorina din aprilie–iunie și că agricultura ar mai avea nevoie de cel puțin 1 miliard de lei până la finalul lui 2026, sumă care vizează sprijinul pentru sector în ansamblu, nu doar schema pentru motorină. [...]

AFIR pune în consultare DR-21, cu finanțări de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pentru biosecuritatea fermelor de oi și capre , într-o schemă care poate acoperi până la 90% din cheltuielile eligibile și care vizează reducerea riscului de pierderi economice generate de focare și restricții sanitar-veterinare, potrivit Agronet . Măsura se adresează exploatațiilor cu cel puțin 150 de ovine sau caprine, înregistrate cu cod ANSVSA. Intervenția DR-21 („Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice”) a fost introdusă după modificarea Planului Strategic PAC 2023–2027 și țintește, în special, prevenirea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Condiții și parametri financiari: prag de intrare și cofinanțare În forma aflată în consultare publică, principalele repere sunt: Efectiv minim: 150 de ovine sau caprine Sprijin maxim: 50.000 de euro/beneficiar (aprox. 250.000 lei) Intensitatea sprijinului: maximum 90% nerambursabil Contribuție proprie minimă: 10% Buget propus: 9 milioane de euro (aprox. 45 milioane lei) Stadiu: ghid în consultare publică Publicația notează că documentația este încă în consultare, astfel că forma finală a condițiilor trebuie verificată după publicarea Ghidului solicitantului în versiunea definitivă. Ce tip de investiții intră la finanțare Lista cheltuielilor eligibile include investiții care reduc riscul de introducere și răspândire a bolilor în exploatație, precum: echipamente și instalații pentru decontaminarea și dezinfecția mijloacelor de transport; echipamente pentru dezinfecția personalului, suprafețelor și aerului; înființarea sau modernizarea filtrului sanitar-veterinar; garduri pentru protecția și delimitarea exploatației; sisteme și echipamente pentru izolarea sau carantinarea animalelor; echipamente pentru controlul accesului în fermă. Bugetul: câți beneficiari ar încăpea și cum se închide sesiunea Pentru DR-21 este propusă o alocare totală de 9 milioane de euro . Dacă toate proiectele ar solicita plafonul maxim, bugetul ar permite teoretic finanțarea a aproximativ 180 de beneficiari , conform calculelor din material. Depunerile ar urma să fie acceptate până când solicitările cumulate ajung la 300% din bugetul disponibil (adică, la o alocare de 9 milioane de euro, cereri totale de 27 de milioane de euro – aprox. 135 milioane lei). Atingerea acestui prag nu înseamnă finanțarea automată a tuturor proiectelor, selecția urmând să depindă de criteriile din forma finală a ghidului și de bugetul disponibil. De ce contează: biosecuritatea ca „asigurare” operațională împotriva blocajelor comerciale Intervenția vine într-un context în care focarele de boli la rumegătoarele mici au afectat circulația animalelor și accesul la unele piețe externe, iar restricțiile sanitar-veterinare pot întârzia vânzările și pot crește costurile de întreținere în fermă. În acest cadru, investițiile în filtre sanitare, dezinfecție, delimitare și spații de izolare pot reduce riscurile economice asociate apariției unor focare. Următorul reper pentru fermieri este publicarea versiunii finale a Ghidului solicitantului și a calendarului oficial al sesiunii DR-21. [...]

Rambursarea pentru motorina agricolă devine variabilă în 2026 , în funcție de eventualele reduceri temporare ale accizei standard, ceea ce poate schimba direct sumele încasate de fermieri prin APIA de la o perioadă la alta, potrivit Agronet . Modificarea a fost aprobată în ședința de Guvern din 18 septembrie 2026 și actualizează schema de ajutor de stat reglementată prin HG nr. 1.174/2014. Ce se schimbă: formula de calcul, nu existența schemei Mecanismul nu introduce o subvenție nouă, ci ajustează modul de calcul al ajutorului astfel încât rambursarea să reflecte situațiile în care statul reduce temporar acciza standard la motorină (de exemplu, în contextul unei crize pe piața țițeiului sau a produselor petroliere). În aceste intervale, o parte mai mare din facilitatea fiscală se aplică „direct” prin acciza standard mai mică, iar APIA rambursează doar diferența rămasă până la nivelul redus aplicabil motorinei utilizate în agricultură. Documentul oficial este publicat de Secretariatul General al Guvernului, în proiectul de hotărâre disponibil aici . Cât vor primi fermierii: între 1,996 și 2,557 lei/litru, în funcție de reducerea accizei Pentru 2026, rata redusă a accizei pentru motorina utilizată în agricultură este de 106,72 lei/1.000 de litri. În perioadele în care acciza standard este 2.804,29 lei/1.000 de litri, diferența acordată prin schemă este de aproximativ 2,697 lei/litru. Dacă acciza standard este redusă temporar, rambursarea scade după grila din proiect: reducere acciză 5% → 2,557 lei/litru reducere acciză 10% → 2,417 lei/litru reducere acciză 15% → 2,277 lei/litru reducere acciză 20% → 2,137 lei/litru reducere acciză 25% → 1,996 lei/litru Exemplu deja aplicat în 2026: 7 aprilie – 30 iunie Hotărârea acoperă explicit perioada 7 aprilie – 30 iunie 2026, când acciza standard a fost redusă temporar. Pentru acest interval, cuantumul ajutorului este 2,397 lei/litru , cu 0,30 lei/litru sub nivelul de 2,697 lei/litru aplicabil în perioadele fără reducere. Agronet arată și impactul la volum: la 10.000 de litri eligibili, rambursarea de 2,397 lei/litru înseamnă 23.970 lei, față de 26.970 lei la 2,697 lei/litru, adică o diferență de 3.000 lei. (Context suplimentar în materialul anterior al publicației , fără a fi esențial pentru noua regulă: https://agronet.ro/stiri/subventii-fonduri/buget-motorina-agricola-863-milioane-lei-2026 ) Implicația operațională: perioada de utilizare devine decisivă Pentru ferme, schimbarea practică este că rambursarea nu mai poate fi tratată ca o sumă fixă pe litru pe tot anul. Două cantități identice de motorină pot genera rambursări diferite dacă sunt utilizate în intervale cu accize standard diferite. Procedura de bază rămâne aceeași: fermierul cumpără combustibilul, depune documentele pentru cantitățile eligibile, iar APIA rambursează ulterior diferența de acciză corespunzătoare perioadei respective. Bugetul schemei: majorare la 863,666 milioane lei Guvernul a aprobat și suplimentarea bugetului schemei pentru 2026 cu 149,366 milioane lei , de la 714,3 milioane lei la 863,666 milioane lei . Față de bugetul de 620 milioane lei stabilit la începutul anului, suplimentările cumulate ajung la 243,666 milioane lei . În același context, pentru trimestrul al doilea (aprilie–iunie), APIA centralizase 15.386 de beneficiari și peste 110,13 milioane de litri de motorină eligibilă, cu un necesar de plată calculat de aproximativ 268 milioane lei , conform datelor prezentate în articol. [...]