Știri
Știri din categoria Agricultură

Banatul a obținut titlul de Regiune Gastronomică Europeană pentru 2028, un statut care poate funcționa ca platformă de piață pentru producătorii locali și pentru lanțurile alimentare scurte, prin creșterea vizibilității și a cererii turistice în regiune, potrivit G4Food. Titlul a fost acordat în urma evaluării realizate de International Institute of Gastronomy, Culture, Arts and Tourism (IGCAT), organizația care coordonează programul la nivel european.
Decizia vine după vizita juriului desfășurată în perioada 13–16 aprilie, când evaluatorii au analizat dosarul de candidatură și au avut întâlniri cu actorii locali implicați. În teren, juriul a trecut prin Timișoara și târguri locale, a discutat cu producători, crame și operatori din ospitalitate și a făcut deplasări în județele Arad și Caraș-Severin, pentru a evalua diversitatea resurselor gastronomice și turistice.
Din perspectiva sectorului agroalimentar, miza este ca proiectul să accelereze inițiativele locale și să le dea o piață mai largă, inclusiv prin turism. Mihaela Vețan, președintele CRIES (Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și Solidare din Timișoara), spune că punctul forte îl reprezintă inițiativele deja existente în zona lanțurilor alimentare scurte (aprovizionare cu puțini intermediari), producătorii locali, atelierele artizanale și programele de educație pentru sustenabilitate, iar „miza principală pentru perioada următoare este de a crește numărul acestor inițiative”.
Vețan mai arată că întâlnirea cu evaluatorii a avut un efect direct asupra comunităților implicate, prin validarea muncii producătorilor, care „s-au simțit mândri și apreciați”.
Corina Macri, președintele Asociației Patronale HoReTim (inițiatorii proiectului), indică faptul că obținerea titlului deschide o etapă mai dificilă, cu proiecte dedicate dezvoltării gastronomice și turistice a regiunii.
„De aici începe partea grea. Vor urma multe proiecte dedicate dezvoltării gastronomice și turistice a regiunii. Nu este doar un proiect despre mâncare, ci unul care pune pe hartă întreaga comunitate, inclusiv prin educație și agricultură”.
În perioada premergătoare anului 2028, dar și pe parcursul acestuia, în Banat ar urma să fie organizate evenimente gastronomice, festivaluri culturale și proiecte artistice, cu scopul de a atrage turiști și de a consolida identitatea regională.
Simona Neumann, președintele Visit Timiș și coordonatorul proiectului, afirmă că în zilele vizitei au fost implicați „aproape 200 de oameni” și că evaluatorii au transmis că Banatul ar urma să fie prezentat drept exemplu de bună practică pe platforma regiunilor gastronomice europene și internaționale.
România a mai deținut acest titlu o singură dată, în 2019, prin Sibiu. Materialul notează că proiectul Banatului este coordonat de Consiliul Județean Timiș, alături de organizații din turism, educație și sectorul agroalimentar, iar obiectivul declarat este ca impactul să continue și după 2028, prin programe care să susțină turismul și economia locală pe termen lung.
Recomandate

Ministerul Agriculturii schimbă cuantumurile pe hectar și pe cap de animal pentru o serie de subvenții APIA din campania 2025, în timp ce plățile sunt deja în derulare , printr-un proiect de ordin care operează transferuri de sume între intervenții, potrivit AgroInfo . Miza este una direct economică pentru ferme: cuantumul pe hectar/cap de animal (sau UVM – unitate vită mare, indicator standard pentru echivalarea efectivelor) determină nivelul încasărilor, iar modificarea intervine în etapa în care APIA efectuează plăți pentru anul de cerere 2025. Pentru două intervenții – PD-02 (sprijin redistributiv complementar pentru venit, CRISS) și PD-03 (sprijin pentru tinerii fermieri) – cuantumul pe hectar rămâne neschimbat, conform proiectului de ordin citat. Cuantumuri APIA 2025 aflate la plată (proiect MADR ) Lista de mai jos redă cuantumurile menționate în proiectul de ordin, așa cum sunt prezentate în material: PD-02 CRISS : 53,5212 euro/ha (neschimbat) PD-03 Tineri fermieri : 46,6676 euro/ha (neschimbat) PD-07 Bunăstarea vacilor de lapte : Evitarea mulsului traumatic și bunăstarea ugerului: 70,2400 euro/UVM Sănătatea ongloanelor: 38,4600 euro/UVM Îmbunătățirea zonei de odihnă: 22,1300 euro/UVM Rații furajere optimizate și reducerea emisiilor: 66,6400 euro/UVM PD-08 Bunăstarea tineretului bovin la îngrășat : +15% spațiu disponibil/animal: 175,4100 euro/cap Confort sporit în zona de odihnă: 18,2200 euro/cap Rații furajere optimizate și reducerea emisiilor: 55,5300 euro/cap PD-09 Soia : 141,9800 euro/ha PD-10 Lucernă : 95,4000 euro/ha PD-11 Leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădină, fasole boabe și fasole păstăi): 209,7000 euro/ha PD-12 Cânepă : 228,6000 euro/ha PD-13 Orez : 552,2500 euro/ha PD-14 Sămânță de cartof : 1.806,3000 euro/ha PD-15 Hamei : 545,0500 euro/ha PD-16 Sfeclă de zahăr : 818,1900 euro/ha PD-17 Legume în câmp pentru industrializare (tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.448,1000 euro/ha PD-18 Legume în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete): 1.898,1000 euro/ha PD-19 Fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise și piersici): 517,0500 euro/ha PD-20 Semințe pentru plante furajere : 187,5200 euro/ha PD-25 Viermii de mătase : 0,1200 euro/gogoașă PD-26 Porumb pentru siloz : 195,2200 euro/ha PD-27 Bunăstarea bovinelor prin pășunat extensiv : Zona montană 60 zile: 72,7500 euro/UVM Zona montană 90 zile: 122,4200 euro/UVM Zona deal: 168,6600 euro/UVM Zona câmpie: 135,2500 euro/UVM PD-28 Zone neproductive/elemente de peisaj pe teren arabil : 40,2089 euro/ha Ce urmează Documentul invocat este un proiect de ordin al MADR, deci poate suferi modificări până la forma finală. În forma prezentată, schimbarea cuantumurilor este justificată de „transferul de sume între subvenții”, iar efectul practic pentru fermieri este recalcularea sumelor unitare (pe hectar/cap/UVM) pentru intervențiile enumerate, în contextul plăților APIA pentru anul de cerere 2025. [...]

Presiunea bolilor foliare apărute timpuriu îi împinge pe fermierii de cereale să mute tratamentele mai devreme în sezon , pentru a proteja frunza și a susține productivitatea, pe fondul toamnelor mai lungi și al temperaturilor mai ridicate, potrivit Mediafax . În material se arată că schimbările climatice accelerează dezvoltarea unor agenți patogeni precum septorioza și făinarea, ceea ce crește riscul de atac agresiv încă din fazele incipiente ale culturilor. În acest context, „protecția timpurie și eficientă” devine o miză operațională, pentru că frunzele sănătoase sunt esențiale pentru fotosinteză și pentru performanța culturii pe tot parcursul sezonului de vegetație. Ce se schimbă în practică: accent pe protecția frunzei din primele stadii Strategiile moderne de control al bolilor descrise în articol pun accent pe intervenții care să limiteze instalarea bolilor cât mai devreme. Ca exemplu de soluții folosite, este menționată molecula proquinazid, dezvoltată de Corteva Agriscience , prezentată ca având rol în inhibarea germinării sporilor și oprirea dezvoltării fungilor într-un stadiu incipient, în special în cazul făinării. Materialul mai notează că, atunci când proquinazid este combinat cu prothioconazol (un fungicid triazolic sistemic, cu proprietăți preventive și curative), rezultă un mod de acțiune complementar, cu acoperire mai largă asupra bolilor foliare. Combinația este integrată în produsul Verben™, descris ca fungicid pentru „protecție timpurie puternică” la cereale. Exemplu de fermă: 1.100 de hectare în Ilfov Ca studiu de caz, este menționat Cosmin Iancu, agronom și proprietar al fermei PICMAR, care gestionează 1.100 de hectare în zona Grădiștea (județul Ilfov) . Pentru acesta, abordarea bazată pe protecție timpurie este prezentată drept un element central al programului de protecție a culturilor. De ce contează economic și operațional Deși articolul nu include cifre de cost sau randamente, mesajul principal este că presiunea bolilor foliare, amplificată de condițiile meteo, mută deciziile de tratament mai devreme în calendarul agricol. În termeni operaționali, asta înseamnă o planificare mai atentă a ferestrelor de aplicare și o orientare către soluții cu efect preventiv, pentru a evita pierderi de performanță ale culturii pe parcursul sezonului. [...]

Beneficiile economice ale stropirii localizate rămân greu de cuantificat în fermă , deși utilizatorii raportează frecvent economii la inputuri și posibile creșteri de producție, arată o analiză din Future Farming . Publicația notează că „intuiția” încă domină evaluarea rezultatelor, iar datele independente pot confirma doar parțial aceste impresii, fiind nevoie de cercetări suplimentare. În practică, cuantificarea avantajelor stropirii localizate pentru combaterea buruienilor și a plantelor voluntare se dovedește mai dificilă decât se anticipa. Fermierii indică adesea că „simt” reducerea consumului de produse și, uneori, un plus de randament, însă aceste efecte nu sunt întotdeauna ușor de separat de alți factori din tehnologia de cultură și din condițiile de sezon. De ce contează: decizia de investiție se sprijină încă pe estimări Miza economică este directă: stropirea localizată promite reducerea cheltuielilor cu inputurile (în principal produse pentru protecția plantelor) și, potențial, îmbunătățirea producției. Problema, potrivit articolului, este că la nivel de fermă beneficiile sunt adesea evaluate „după ochi”, în ciuda posibilităților tehnice existente la mașinile de stropit pentru aplicări diferențiate. Publicația subliniază că există date din cercetare independentă care pot susține parțial aceste percepții, dar concluzia rămâne prudentă: este nevoie de mai multă cercetare pentru a înțelege mai bine ce livrează, în mod repetabil, stropirea localizată în termeni de economii și producție. Context: tehnologia s-a răspândit în afara pieței locale Future Farming arată că, în ultimele decenii, stropirea localizată a câștigat popularitate în străinătate pentru controlul foarte precis, pe zone, al buruienilor în culturile de câmp și în culturi pe rânduri, inclusiv la cereale și porumb pentru boabe. Totuși, chiar și cu această maturizare a utilizării, evaluarea riguroasă a efectelor în fermă rămâne o provocare. Pentru fermieri și furnizori de tehnologie, implicația este că promisiunea de „economii” trebuie tratată cu prudență atunci când se fac calcule de rentabilitate, iar comparațiile între sezoane sau între parcele au nevoie de metodologii mai solide pentru a evita concluzii trase doar din impresii. [...]

APIA a virat 58,54 milioane lei despăgubiri către 1.868 de pomicultori , bani care intră direct în lichiditatea fermelor afectate de înghețurile târzii din primăvara lui 2025, potrivit Agrointel . Plata a fost făcută miercuri, 15 aprilie, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , ca sprijin financiar de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară din perioada aprilie–mai 2025, conform unui comunicat MADR citat de publicație. Cât s-a plătit și din ce surse Suma totală autorizată și plătită este de 11.499.989,03 euro (echivalent 58.538.440,81 lei) , pentru 1.868 de beneficiari . Fondurile au fost asigurate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) , la un curs de 5,0903 lei/euro , conform comunicatului MADR menționat în articol. Sprijinul a fost acordat pentru compensarea pierderilor economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile produse în primăvara anului 2025. Cine a fost eligibil: speciile vizate Schema de sprijin, acordată sub formă de grant, a vizat următoarele specii pomicole: măr păr prun cais/zarzăr piersic cireș vișin nectarin nuc alun migdal Măsura a fost acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 66/2026 , privind sprijinul financiar de urgență pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025. Mesajul MADR: continuitatea producției Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a prezentat plata ca un sprijin pentru continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone: „Am spus de fiecare dată că vom fi alături de fermierii români atunci când se confruntă cu pierderi provocate de fenomene extreme. Plata acestui sprijin reprezintă un ajutor concret pentru producătorii din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară și o dovadă că intervenim rapid acolo unde este nevoie, pentru a susține continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone”. În același comunicat, MADR mai arată că, prin această măsură, ministerul continuă să sprijine fermierii afectați de fenomene meteorologice extreme și să susțină menținerea capacității de producție în agricultură. [...]

Cuantumul final al ecoschemei PD-28 (pârloagă) a fost stabilit la 40,2089 euro/ha , sub nivelurile așteptate de fermieri, potrivit Agrointel . Decizia contează direct în veniturile exploatațiilor care au lăsat nelucrat minimum 2% din arabil pentru a accesa plata, după ce în Planul Național Strategic (PNS) era indicat un cuantum de 58,18 euro/ha. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat joi, 16 aprilie, în transparență decizională, proiectul de ordin de modificare și completare a OMADR nr. 42/2026, act care stabilește cuantumurile unitare și realocările financiare pentru plățile directe aferente cererilor depuse în 2025. Plățile sunt finanțate din Fondul european de garantare agricolă, prin intervențiile din Planul strategic PAC 2023–2027. Ce înseamnă noul cuantum pentru fermieri În comunicatul MADR citat de publicație, ministerul arată că proiectul include realocarea sumelor disponibile între intervenții, în funcție de datele rezultate din procesarea cererilor și de gradul de accesare din campania 2025. În acest cadru, cuantumul pentru PD-28 este majorat la 40,2089 euro/ha, cu 7,2723 euro/ha față de nivelul aprobat anterior, astfel încât APIA să poată face și plata diferențelor pentru sumele deja acordate. „Documentul prevede, totodată, realocarea sumelor disponibile între intervenții, în funcție de datele rezultate în urma procesării cererilor de plată și de gradul de accesare înregistrat în campania 2025. Un element important al proiectului îl reprezintă majorarea cuantumului pentru intervenția PD-28 la 40,2089 euro/ha, cu 7,2723 euro/ha față de nivelul aprobat anterior, astfel încât fermierii eligibili să beneficieze de sprijinul recalculat, iar APIA să poată efectua inclusiv plata diferențelor aferente sumelor deja acordate.” Diferența față de așteptări și pragul din PNS Agrointel reamintește că, inițial, pentru PD-28 a fost indicat în PNS un cuantum unitar de 58,18 euro/ha, iar fermierilor li s-ar fi promis „minim 50 euro/ha”, ceea ce a încurajat o adopție ridicată încă din primul an. Ulterior, la primele calcule, suma anunțată a coborât la 20 euro/ha, apoi, după realocări, la 32,9366 euro/ha. Chiar și după majorarea la 40,2089 euro/ha, publicația notează că nu este atins pragul minim din PNS pentru anul de cerere 2025, menționat la 49,45 euro/ha. [...]

APIA a virat 11,5 milioane euro (58,54 milioane lei) către pomicultorii afectați de înghețul din primăvara 2025 , o injecție de lichiditate care poate susține continuitatea producției într-un sector lovit de pierderi climatice, potrivit AgroInfo . Plata a fost făcută pe 15 aprilie 2026, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , ca sprijin financiar de urgență pentru producătorii agricoli din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară din perioada aprilie–mai 2025. Suma totală autorizată și plătită este de 11.499.989,03 euro (58.538.440,81 lei) , pentru 1.868 de beneficiari . Fondurile au fost asigurate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) , la cursul de schimb de 5,0903 lei/euro . Cine a fost eligibil și ce acoperă sprijinul Sprijinul a fost acordat pentru compensarea pierderilor economice cauzate de fenomene climatice nefavorabile din primăvara anului 2025. Schema a fost acordată sub formă de grant și a vizat următoarele specii pomicole: măr, păr, prun cais/zarzăr, piersic, cireș, vișin, nectarin nuc, alun, migdal Măsura este acordată în baza Hotărârii Guvernului nr. 66/2026 , privind sprijinul financiar de urgență pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara 2025. Mesajul MADR: intervenție rapidă pentru menținerea producției Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a legat plata de obiectivul de a menține activitatea și producția internă: „Am spus de fiecare dată că vom fi alături de fermierii români atunci când se confruntă cu pierderi provocate de fenomene extreme. Plata acestui sprijin reprezintă un ajutor concret pentru producătorii din sectorul pomicol afectați de înghețul târziu de primăvară și o dovadă că intervenim rapid acolo unde este nevoie, pentru a susține continuitatea activității agricole și menținerea producției autohtone.” [...]