Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, acuză presiuni din retail împotriva producătorilor români, potrivit Adevărul, și spune că statul va monitoriza mai atent prezența produselor autohtone la raft, avertizând marile lanțuri de magazine că nu va tolera practici care dezavantajează producătorii locali.
La finalul unui interviu, ministrul a susținut că relația dintre retaileri și producătorii români trebuie să se bazeze pe colaborare, nu pe impuneri, iar dialogul cu marile lanțuri comerciale va fi purtat „strict în interesul producătorului național”. În acest context, Barbu a transmis că direcția urmărită de autorități este una de parteneriat, nu de „dictat”.
„Vrem parteneriat, nu dictat”.
Florin Barbu a mai afirmat că autoritățile vor urmări mai strict prezența produselor românești în magazine și vor interveni dacă acestea sunt înlocuite de importuri. Ministrul a invocat existența unor „pârghii legislative” prin care statul poate reacționa și a avertizat că tentativele de marginalizare a producătorilor români vor fi sancționate.
În același timp, ministrul a acuzat existența unor campanii plătite împotriva sa, despre care spune că ar fi finanțate de retaileri, inclusiv în mediul online. Deși a precizat că nu a depus plângeri oficiale, Barbu a declarat că are încredere în instituțiile statului să identifice astfel de acțiuni și a insistat că nu va renunța la obiectivul de a crește prezența produselor românești la raft.
Recomandate
Ministrul Agriculturii cere plafonarea adaosului comercial la 20% pentru toate produsele agroalimentare , pe o perioadă de șase luni, potrivit Mediafax . Florin Barbu a făcut solicitarea luni, la Bacău, în contextul în care plafonarea actuală pentru alimentele de bază expiră pe 31 martie. Ministrul a cerut prelungirea măsurii și extinderea ei dincolo de lista de produse de bază, argumentând că schema propusă de PSD nu ar afecta retailerii. În explicația sa, plafonul de 20% ar reprezenta „profit net calculat peste toate cheltuielile directe și indirecte”. „Credeți că moare cineva dacă adaosul comercial la produsele de bază nu mai este de 100%?” Barbu a invocat date prezentate la guvern ca fiind ale Consiliului Concurenței, conform cărora, în perioada plafonării, prețurile la alimentele de bază au scăzut între 15% și 33%. El a avertizat că, pe fondul scumpirilor la energie, gaze și combustibili, eliminarea plafonului ar putea avea efecte directe asupra consumatorilor. Tot luni, ministrul a anunțat și un act normativ pentru sectorul vegetal, care ar permite fermierilor să cumpere 78 de litri de motorină pe hectar fără acciză și fără TVA. Barbu a criticat mecanismul actual, susținând că rambursarea accizei se face cu întârzieri de șapte-opt luni, iar restituirea TVA poate veni după trei luni sau chiar după un an, în urma inspecțiilor fiscale. [...]
Crescătorii de ovine riscă să piardă subvențiile APIA dacă nu își angajează legal ciobanii, în contextul noilor cerințe de „condiționalitate socială”, potrivit Agrointeligența . Măsura vizează fermierii care folosesc forță de muncă și condiționează plata sprijinului de respectarea unor standarde minime pentru angajați. Regulile îi tratează pe beneficiarii de subvenții care au lucrători ca pe orice angajator, ceea ce a generat îngrijorări mai ales în zootehnie, unde găsirea și păstrarea personalului este dificilă. Crescătorii susțin că ar prefera angajarea „cu acte”, inclusiv pentru un control mai bun asupra relației de muncă, dar consideră că legislația actuală nu se potrivește cu specificul activității din ferme. Constanța Ștefan, președinta Asociației Agricole „Țara Loviștei”, care reprezintă câteva sute de crescători din mai multe județe, a declarat că noile reguli îi obligă să angajeze ciobanii cu contract de muncă, inclusiv atunci când crescătorul este persoană fizică. Ea a criticat și modul în care ar fi normată munca în fermă, arătând că activitatea cu animalele nu se încadrează într-un program fix de 8 ore, conform Adevărul . Fermierii au cerut o întâlnire la Ministerul Agriculturii pentru a discuta soluții care să le permită, pe de o parte, să respecte legea și, pe de altă parte, să își continue activitatea. Reprezentanta asociației a susținut că, în forma actuală, singura opțiune rămasă este angajarea cu contract, dar a descris procedura drept dificil de aplicat în condițiile unei forțe de muncă instabile în oierit și zootehnie. În esență, problemele invocate de crescători țin de: obligativitatea contractelor de muncă pentru îngrijitorii de animale, inclusiv la persoane fizice; birocrația legată de încheierea și încetarea frecventă a contractelor, când lucrătorii stau perioade scurte; caracterul fluctuant al forței de muncă în zootehnie, care face dificilă menținerea unor angajări permanente; preferința pentru munca zilieră, ca variantă mai simplă administrativ, în special pentru activități sezoniere sau pe termen scurt. Constanța Ștefan a argumentat că o soluție ar fi facilitarea angajării ca zilier, astfel încât fermierii să poată respecta cerințele de condiționalitate socială fără „multă birocrație”, iar lucrătorii să poată cumula perioade de muncă recunoscute. În perioada următoare, discuțiile de la Ministerul Agriculturii ar urma să lămurească dacă există ajustări sau mecanisme aplicabile pentru sector, astfel încât plata subvențiilor să nu fie pusă în pericol pentru fermele care nu reușesc să se conformeze în forma actuală. [...]
MADR propune motorină fără TVA și accize pentru fermieri , printr-un proiect de ordonanță de urgență pus în transparență decizională, potrivit Mediafax . Inițiativa este prezentată în contextul scumpirii carburanților, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Conform proiectului, motorina la preț redus ar urma să fie folosită pentru lucrările agricole mecanizate din sectorul vegetal. Măsura este propusă pentru anul 2026 și vizează un consum standard de 78 de litri pe hectar. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat publicarea proiectului și mecanismul propus, într-o postare pe Facebook. „Există soluții pentru ca fermierii să poată achiziționa motorină mai ieftină! Am pus în transparență decizională mecanismul prin care motorina folosită în agricultură să poată fi achiziționată direct de la pompă, fără accize și fără TVA” Sprijinul ar urma să fie acordat pe baza adeverințelor eliberate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură ( APIA ). În nota de fundamentare, MADR arată că, pe fondul evoluțiilor de pe piețele internaționale ale petrolului, prețurile la motorină au crescut „cu 25% până la 50% într-un interval scurt”, cu efect direct asupra prețurilor la pompă din România. Ministerul mai argumentează că motorina reprezintă între 19% și 30% din costurile totale ale fermierilor, iar lucrările mecanizate pot ajunge la 40%–59% din costurile unei culturi. În lipsa unei intervenții rapide, MADR avertizează asupra unor riscuri precum distorsionarea piețelor agricole, creșterea vulnerabilității financiare a fermierilor, dificultăți la plata obligațiilor contractuale, supraîndatorare, încetarea activității și abandonul terenurilor, cu posibile „falimente în lanț”. [...]
Un proiect de lege inițiat de parlamentari UDMR propune un ajutor de 12 euro pe familie de albine , potrivit Mediafax . Măsura este prezentată ca un sprijin pentru acoperirea costurilor cu hrana albinelor și menținerea stupinelor, pe fondul mortalității ridicate și al cheltuielilor în creștere din sector. Inițiatorii susțin că apicultorii se confruntă cu pierderi de efective și cu presiunea importurilor de miere mai ieftină din afara Uniunii Europene, pe care le descriu drept o sursă de concurență neloială pentru producția locală. În acest context, valorificarea producțiilor autohtone ar fi afectată, iar veniturile apicultorilor ar fi puse sub presiune. Un argument central al proiectului este că sprijinul existent nu acoperă toate costurile esențiale, în special hrana familiilor de albine în perioadele fără cules. Autorii arată că intervențiile dedicate sectorului apicol din Planul Național Strategic (programul prin care se acordă subvenții în agricultură) nu includ aceste cheltuieli, deși ele sunt considerate o componentă importantă a activității apicole. Parlamentarii invocă și creșterea necesarului de hrană suplimentară, pe fondul condițiilor meteorologice nefavorabile, al secetei prelungite, al variațiilor bruște de temperatură și al reducerii resurselor melifere naturale. În lipsa unui sprijin pentru aceste costuri, ar crește riscul depopulării stupinelor și ar apărea pierderi economice, cu impact asupra producției de miere și a altor produse apicole. Proiectul prevede acordarea anuală a ajutorului, timp de trei ani, pentru producția autohtonă, cu finanțare de la bugetul de stat prin Ministerul Agriculturii. Schema ar urma să poată fi aplicată după autorizarea de către Comisia Europeană, iar beneficiarii ar trebui să fie înregistrați oficial, să aibă stupine autorizate și să desfășoare activitatea legal, fără situații de insolvență sau faliment. [...]
România a programat exporturi de peste un milion de ovine și carcase în Algeria, în 2027 , potrivit Economica.net , care citează un comunicat al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). În centrul strategiei comerciale se află diversificarea exporturilor, prin trecerea de la livrări exclusiv de animale vii la export de carcase, adică carne refrigerată și congelată. ANSVSA susține că această schimbare este rezultatul negocierilor cu partea algeriană și că poate crește valoarea adăugată obținută în România, inclusiv prin dezvoltarea unităților de abatorizare și respectarea cerințelor de certificare Halal (standard religios pentru produse din carne) solicitate pe piața din Algeria. Instituția pune creșterea volumelor pe seama conformității sanitar-veterinare și a simplificării procedurilor de certificare, prin negocierea certificatelor de sănătate și dialog cu autoritățile veterinare algeriene, ceea ce ar fi dus la eliminarea unor bariere tehnice. Informațiile sunt preluate de Economica.net dintr-o știre Agerpres . „Obiectivul nostru rămâne sprijinirea producătorilor români prin deschiderea de noi pieţe şi consolidarea celor existente. Posibilitatea semnării contractelor încă din acest an pentru livrările din 2027 ar putea oferi fermierilor noştri stabilitatea necesară pentru a-şi planifica producţia la o scară fără precedent”, a declarat Alexandru Nicolae Bociu, preşedintele ANSVSA, în comunicat. Pe partea de evoluție recentă, exporturile de ovine către Algeria au crescut de la 321.040 de capete în 2025 la o estimare de 500.000 până la finalul lui 2026, conform ANSVSA. În acest context, planificarea livrărilor din 2027 și extinderea către exportul de carcase ar putea schimba structura exporturilor românești de ovine, cu efecte directe asupra procesării interne și a capacității de a răspunde cerințelor pieței nord-africane. [...]
Agricover Credit IFN și EFSE au semnat un nou împrumut echivalent cu 15 milioane euro , extinzând parteneriatul strategic pentru finanțarea investițiilor în agricultura durabilă din România, potrivit AgroInfo . Acordul este anunțat pe 31 martie 2026 și vizează sprijinirea fermierilor mici și mijlocii prin credite pe termen mai lung. Finanțarea acordată de Fondul European pentru Europa de Sud-Est (EFSE) are o maturitate de șapte ani și include doi ani de grație. Scopul declarat este susținerea adoptării de practici agricole durabile și a tranziției către o agricultură cu impact redus asupra mediului, prin investiții în tehnologii și metode de lucru care să crească productivitatea și reziliența fermelor. Contextul invocat de părți este deficitul de finanțare din agricultură. AgroInfo citează un raport fi-compass al Comisiei Europene, care estimează un deficit de finanțare în agricultura europeană între 19,8 miliarde euro și 46,6 miliarde euro. Pentru România, articolul indică un deficit financiar în agricultură estimat la 11 miliarde euro și menționează că sub 5% dintre fermierii locali accesează credite, sub nivelurile din Europa de Vest. Banii ar urma să fie utilizați pentru investiții în tehnologii moderne și practici sustenabile, cu obiectivul de a îmbunătăți productivitatea, de a întări reziliența la riscurile climatice și de a crește competitivitatea pe termen lung. Finanțarea este disponibilă prin Agricover Credit IFN, iar fermierii pot solicita informații despre eligibilitate și condiții prin reprezentanții regionali ai companiei sau pe site-ul acesteia. „Noul acord cu EFSE consolidează capacitatea noastră de a oferi soluții care ajută fermierii să investească, să se adapteze la presiunile climatice și să construiască afaceri mai puternice și mai reziliente”, a subliniat Serhan Hacisuleyman, CEO Agricover Credit IFN. EFSE este prezentat ca un fond de investiții cu impact, înființat în 2005 de KfW Development Bank, cu sprijinul BMZ și al Comisiei Europene, iar Finance in Motion GmbH este administratorul portofoliului. Agricover Credit IFN este descris ca unul dintre principalii finanțatori ai agriculturii din România, cu o cotă de piață de 7,5% și peste 4.800 de fermieri activi în portofoliu, parte a Grupului Agricover. [...]
