Știri
Știri din categoria Agricultură
Acordul UE–Mercosur împinge rapid volume mari de produse agroalimentare spre piața europeană, iar primele luni de aplicare arată că mecanismul „primul venit, primul servit” favorizează statele cu capacitate mare de export, în timp ce în interiorul blocului cresc tensiunile pe împărțirea cotelor, potrivit Agrointel.
Acordul comercial UE–Mercosur a intrat în vigoare provizoriu de la 1 mai și permite Argentinei, Braziliei, Paraguayului și Uruguayului să exporte în Uniunea Europeană cantități stabilite de produse agroalimentare la tarife preferențiale (reduse sau zero). În practică, cele patru țări nu au convenit încă asupra modului de împărțire a cotelor și funcționează temporar pe principiul „primul venit, primul servit”.
În primele luni de la aplicarea acordului, ritmul de utilizare a cotelor a fost rapid pentru unele produse. Conform datelor citate în articol:
Aceste evoluții indică o mobilizare puternică pentru exporturi considerate „cheie” către UE, inclusiv miere, carne de vită și orez.
Tema împărțirii cotelor a dominat summitul liderilor Mercosur încheiat la Asunción (Paraguay). Președintele paraguayan Santiago Peña a fost cel mai vocal critic al aranjamentului actual, susținând că țara sa este dezavantajată în competiția cu economiile mari ale regiunii, Brazilia și Argentina.
„Paraguay a rămas cu un gust amar după implementarea acestui acord.”
„Fără justiție nu poate exista Mercosur, nu poate exista integrare și nicio prietenie autentică între noi.”
Peña a cerut o soluție „mai echitabilă” și a argumentat că acordul este esențial pentru dezvoltarea economică a Paraguayului. Propunerea sa – împărțirea egală a cotelor între cei patru membri – a fost respinsă de parteneri, potrivit articolului.
Dezbaterea scoate la iveală interese divergente în interiorul blocului:
Uruguay a preluat președinția rotativă a Mercosur și va conduce negocierile până la finalul anului.
Pe partea europeană, alocarea cotelor a devenit și ea un subiect sensibil. Grupuri din industria agroalimentară din UE avertizează asupra unei „portițe juridice” în textul acordului, care ar permite guvernelor din Mercosur să decidă unilateral ce companii pot exporta către Uniunea Europeană.
Pentru piața UE, combinația dintre tarife preferențiale, consum rapid al cotelor și reguli încă neclare de împărțire între statele Mercosur poate însemna presiune suplimentară pe segmente precum mierea și carnea de vită, în timp ce negocierile interne din bloc vor decide cine capitalizează efectiv accesul facilitat la piața europeană.
Recomandate
Comisia Europeană este presată să renunțe la reducerea cu 50% a bugetului de promovare agricolă în 2027 , după ce organizațiile Farm Europe și Eat Europe au cerut anularea propunerii, avertizând că tăierea ar lovi direct în competitivitatea fermierilor și a industriei agroalimentare, potrivit Agrointel . Miza este una economică: bugetul pentru politica UE de promovare a produselor agricole ar urma să scadă de la 205 milioane de euro la 112 milioane de euro. În scrisoarea comună transmisă Comisiei, cele două organizații susțin că o astfel de reducere transmite „un semnal greșit” într-un moment în care UE vorbește despre autonomie strategică și încearcă să stimuleze cererea pentru produse europene pe piețele externe. De ce contează: promovarea, tratată ca investiție, nu ca cheltuială Farm Europe argumentează că programele de promovare au efecte economice directe: susțin veniturile fermierilor, întăresc sistemele de calitate ale UE și indicațiile geografice, ajută la deschiderea de noi piețe și contribuie la excedentul comercial agroalimentar al Europei. „Promovarea agricolă europeană aduce beneficii economice clare. Aceasta susține veniturile fermierilor, consolidează sistemele de calitate ale UE și indicațiile geografice, deschide noi piețe și contribuie la excedentul comercial agroalimentar al Europei. Tăierea acestui buget este o decizie mioapă din punct de vedere economic și strategic”, a declarat Yves Madre, președintele Farm Europe. Impact operațional: lipsa de predictibilitate complică planificarea Dincolo de nivelul bugetului, organizațiile critică instabilitatea deciziilor de finanțare, pe motiv că schimbările repetate fac mai dificilă planificarea și investițiile pe termen lung pentru companii și statele membre. Ele mai susțin că, în pofida anunțurilor privind „bugete record”, finanțarea efectiv disponibilă pentru programele de promovare ar fi scăzut deja în ultimii ani. „UE nu poate promova produsele europene cu o mână, în timp ce cu cealaltă demolează tocmai politica concepută pentru a le susține. Într-un moment de tensiuni geopolitice în creștere, bariere comerciale și concurență neloială, producătorii europeni au nevoie de un sprijin mai puternic – nu mai slab – pentru a ajunge la consumatorii din interiorul și din afara UE”, a declarat Luigi Scordamaglia, președintele Eat Europe. Ce cer organizațiile și ce urmează Farm Europe și Eat Europe solicită Comisiei Europene să readucă bugetul de promovare pentru 2027 la un nivel care să reflecte importanța strategică a politicii și să asigure o finanțare „stabilă și predictibilă” pentru programele de promovare. În lipsa unei corecții, avertizează că ambițiile UE de a întări sectorul agricol și de a încuraja consumul de produse europene riscă să rămână fără acoperire financiară. [...]
Industria cărnii a trecut de 15 miliarde de lei cifră de afaceri la vârful pieței , pe fondul consolidării jucătorilor mari, al investițiilor în procesare și al creșterii consumului, în special la carnea de pasăre, potrivit unei analize din Ziarul Financiar . În 2025, cele mai mari 20 de companii din industria cărnii au cumulat afaceri de 15,8 miliarde de lei, în creștere cu 10% față de 14,3 miliarde de lei în anul anterior, conform calculelor ZF pe baza datelor financiare raportate de companii. Sectorul este descris ca fiind dominat de antreprenori locali, iar profitabilitatea s-a îmbunătățit anul trecut, cu „mici excepții”. Consolidare și investiții, dar și un caz de stres financiar Pe lângă creșterea de volum, piața a fost susținută de investiții în capacități de procesare și de consolidarea producătorilor mari, arată analiza. În același timp, ZF evidențiază un „declin răsunător” la Aaylex One (brandul Cocorico), companie controlată majoritar de antreprenorul Bogdan Stanca . Aaylex One a cerut intrarea în concordat preventiv la începutul lui 2026, după ce în 2025 a ajuns la pierderi de peste 110 milioane de lei, potrivit informațiilor din articol. Un sector mare angajator: circa 30.000 de oameni Cele mai mari companii din industrie angajează aproximativ 30.000 de persoane, ceea ce face din sectorul cărnii unul dintre cei mai mari angajatori din industria alimentară. În unele firme, salariul mediu net depășește 5.000 de lei, peste media pieței, conform aceleiași surse. Cei mai mulți angajați, circa 5.000, lucrează în cadrul grupului Carmistin, indicat drept liderul pieței. [...]
Canicula taie direct din veniturile fermelor de lapte , cu scăderi raportate de până la 10 litri pe vacă pe zi și efecte care pot continua și după ce temperaturile revin la normal, potrivit Agrointel , care citează observații din ferme și informații din publicația germană Agrarheute.com. Diferențele dintre exploatații sunt mari: fermele cu sisteme performante de răcire ar fi pierdut în jur de un litru de lapte pe cap de animal, în timp ce în alte grajduri producția a scăzut abrupt de la o zi la alta. Un fermier întreba pe rețelele de socializare cum a afectat canicula efectivele, iar răspunsurile au indicat inclusiv că „cele mai grave consecințe” ar urma să se vadă abia de acum înainte. Cât se pierde în practică: producție mai mică și efecte care persistă Un exemplu prezentat este al unei ferme cu aproximativ 100 de vaci, mulse cu doi roboți, unde s-au raportat: scădere de 5–6 litri de lapte pe vacă, pe zi ; moartea unei vaci cu productivitate mare, pusă pe seama epuizării termice; la câteva zile după răcirea vremii, producția zilnică a rămas cu 2 litri pe cap de animal sub nivelul obișnuit. Un alt crescător a indicat o scădere de la 37 la 30 de litri pe vacă pe zi , concomitent cu reducerea consumului de substanță uscată din furaj cu 3 kilograme pe animal . În același caz, frecvența vizitelor la robotul de muls a coborât de la 2,8 la 2,3 mulsori pe zi , pe fondul apatiei. Deși grajdul avea șapte ventilatoare mari, temperatura la nivelul animalelor ar fi urcat până la 41°C în ultimul val de caniculă care a afectat vestul Europei și apoi România. Nu e doar cantitatea: scade grăsimea, apar probleme de reproducție Dincolo de litrii pierduți, fermierii descriu un tipar repetitiv: scăderea procentului de grăsime din lapte, consum mai mic de furaje, lipsa semnelor de călduri (estru), apatie și consum foarte mare de apă. „Cantitatea de lapte nu a scăzut foarte mult la noi, dar grăsimea s-a prăbușit pur și simplu. În plus, deși câteva vaci trebuiau să intre în călduri, nu s-a văzut absolut niciun semn.” Materialul notează și pragul de la care stresul termic devine relevant pentru vacile de mare performanță: când Indicele de Temperatură și Umiditate (ITU) ajunge la 68 , de unde, pe măsură ce crește, scad pofta de mâncare și producția de lapte. Cea mai mare îngrijorare rămâne însă reproducția: căldurile devin greu de depistat, iar rezultatele la însămânțările artificiale sunt mai slabe. Sunt menționate studii care arată că stresul termic afectează dezvoltarea ovocitelor cu săptămâni înainte de ovulație, ceea ce poate menține ratele de gestație scăzute și după trecerea valului de căldură. Efecte întârziate: viței afectați și risc de probleme la copite Impactul se extinde și la vacile gestante: dacă suferă de căldură în perioada de înțărcare, vițeii pot avea greutate mai mică la naștere, imunitate slăbită și o valorificare mai slabă a colostrului, iar viitoarele juninci ar putea produce mai puțin lapte la maturitate. Concluzia economică din material este că o singură vară caniculară poate afecta ferma pe parcursul mai multor lactații. În plus, medicii veterinari avertizează că problemele la copite ar putea crește în perioada următoare. Explicația: în caniculă, vacile stau mai mult în picioare pentru a-și răci corpul și tind să mănânce cantități mari de furaj deodată, ceea ce poate duce la tulburări metabolice (acidoză), cu efecte care se pot vedea în săptămânile de după finalul verii, pe fondul imunității slăbite de stresul termic. [...]
Grâul rusesc, ajuns cel mai ieftin la export, apasă prețurile din regiunea Mării Negre , iar pentru fermierii români asta înseamnă șanse mai mici de scumpiri rapide în plină campanie de recoltare, potrivit Agrointel . Pe piața Mării Negre, grâul rusesc a coborât la 226–228 dolari/tonă FOB (aprox. 1.040–1.050 lei/tonă), în scădere cu 5–7 dolari/tonă într-o singură săptămână, pe fondul recoltării accelerate și al creșterii ofertei în sudul Rusiei. În paralel, orzul ucrainean a pierdut până la 10 dolari/tonă, pe fondul recoltării accelerate și al cererii slabe. Ce se vede în prețuri: presiune pe grâu, recorduri la porumb În Europa, dinamica este „în direcții opuse”: grâul cedează treptat, în timp ce porumbul urcă puternic. La Euronext, contractul pentru grâu cu livrare în septembrie a închis în ușoară scădere, la 201,50 euro/tonă. În schimb, porumbul (livrare noiembrie) a urcat la 230,75 euro/tonă, după un maxim intraday de 232,25 euro/tonă, pe fondul deteriorării culturilor franceze de porumb, evaluate la cel mai slab nivel din ultimii 13 ani. În articol se menționează și estimări ale fermierilor privind o reducere cu aproximativ 30% a producției de porumb din Franța, în contextul caniculei și secetei. De ce contează pentru fermierii români Pentru România, miza imediată este concurența directă la export din bazinul Mării Negre. O ofertă abundentă în regiune limitează potențialul unei creșteri rapide a prețurilor, iar grâul rusesc „cel mai competitiv” pune presiune și asupra cerealelor românești, în timp ce recoltarea accelerată din Ucraina menține oferta ridicată. În acest context, Agrointel indică drept opțiune o valorificare etapizată, corelată cu: evoluția exporturilor din Rusia și Ucraina; licitațiile de import ale marilor cumpărători; eventuale riscuri climatice din emisfera nordică, care ar putea schimba sentimentul de piață în lunile următoare. Context global: SUA și Argentina schimbă tabloul, dar nu anulează presiunea regională În SUA, USDA estimează scăderea suprafeței cultivate cu grâu în 2026 la aproximativ 17,3 milioane de hectare (cel mai redus nivel din 1877), pe fondul secetei, temperaturilor extreme, bolilor și costurilor ridicate. Totuși, pentru sezonul 2026/27, USDA indică un preț mediu la fermă de aproximativ 239 dolari/tonă (aprox. 1.100 lei/tonă), fără a anticipa, deocamdată, scumpiri semnificative, în condițiile unor stocuri considerate suficiente pentru funcționarea morilor. În Argentina, semănatul grâului pentru sezonul 2026/27 a ajuns la 80,9% din suprafața estimată de 6,5 milioane hectare, potrivit Bursei de Cereale din Buenos Aires, dar producția este așteptată să scadă cu 25% față de anul precedent, la 20,7 milioane tone. Exporturile Rusiei: volum mare și acoperire extinsă Rusia a utilizat aproximativ 76% din cota de export de cereale de 25 milioane tone (valabilă între 15 februarie și 30 iunie 2026), potrivit Uniunii Cerealelor din Rusia. Grâul a reprezentat 84,6% din volumul exportat în cadrul cotei (16,11 milioane tone), livrat către 55 de țări. Principalii cumpărători au fost Egiptul (3,31 milioane tone), Turcia (peste 2 milioane tone) și Arabia Saudită (aproximativ 1,1 milioane tone). [...]
Un proiect de lege discutat în Parlament ar putea bloca temporar intrarea pe piața românească a cărnii cultivate în laborator , până la definirea unui cadru european „armonizat” de evaluare a siguranței, potrivit Mediafax . Inițiativa vizează și înăsprirea regulilor de denumire și etichetare pentru produsele exclusiv vegetale, cu potențial impact direct asupra companiilor din industria alimentară și a lanțurilor de retail. Proiectul prevede suspendarea introducerii pe piață a alimentelor obținute prin culturi celulare (agricultură celulară), măsură care se extinde și la furajele produse prin aceeași tehnologie. În plus, aceste produse nu ar putea fi folosite nici ca ingrediente în alimente sau furaje destinate comercializării. Ce ar fi exceptat de la interdicție Interdicția nu s-ar aplica produselor utilizate exclusiv: în cercetarea științifică; în evaluările de siguranță necesare autorizării la nivel european; în domeniul medical, farmaceutic și veterinar. Chiar și în aceste cazuri, proiectul precizează că produsele nu ar putea fi comercializate pentru consum uman sau animal. Argumentul invocat: „principiul precauției” și referințe la EFSA Inițiatorii își justifică demersul prin „principiul precauției”, pe fondul dezbaterilor din Uniunea Europeană despre efectele agriculturii celulare asupra sănătății publice, agriculturii tradiționale, protecției consumatorilor și securității alimentare. Aceștia susțin că: „Efectele pe termen lung ale consumului de alimente obținute prin culturi celulare nu sunt pe deplin stabilite din punct de vedere științific” În sprijin, este invocat și un colocviu științific al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care ar indica nevoia de evaluări suplimentare privind compoziția nutrițională, riscurile microbiologice, utilizarea factorilor de creștere și efectele consumului pe termen lung. Etichetare mai strictă pentru produsele vegetale Separat de „carnea de laborator”, proiectul introduce reguli pentru produsele alimentare pe bază exclusiv vegetală. Acestea ar trebui să includă vizibil mențiunea „produs vegetal” (sau echivalent) și să permită identificarea clară a naturii produsului. Totodată, ar urma să fie interzise denumirile sau elementele de etichetare care pot induce în eroare consumatorii cu privire la natura, compoziția sau originea ingredientelor principale. Amenzi și măsuri administrative Dacă proiectul va fi adoptat, sancțiunile propuse sunt: 50.000 – 150.000 de lei pentru nerespectarea interdicției privind introducerea pe piață a produselor obținute prin culturi celulare; 25.000 – 75.000 de lei pentru încălcarea regulilor de etichetare a produselor vegetale. Autoritățile ar putea dispune și retragerea produselor de pe piață, suspendarea temporară a activității sau confiscarea produselor neconforme. Ce urmează: notificare la Comisia Europeană prin TRIS Proiectul ar urma să fie notificat Comisiei Europene prin sistemul TRIS , mecanism folosit pentru verificarea compatibilității reglementărilor naționale cu legislația și piața unică a UE. Conform inițiativei, legea ar putea intra în vigoare doar după finalizarea acestei proceduri, iar dacă UE va autoriza carnea cultivată în laborator, Guvernul ar urma să reanalizeze actul și să propună modificări. [...]
România nu mai poate exporta oi și capre vii până la 31 decembrie 2026 , după o decizie de punere în aplicare adoptată de Comisia Europeană în iunie, iar impactul economic invocat de sector ajunge la 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), potrivit AgroInfo . Interdicția vizează complet mișcările și exporturile de ovine și caprine vii din România atât către alte state membre ale Uniunii Europene, cât și către țări terțe (din afara UE). Măsura se aplică la nivelul întregii țări și este valabilă până la finalul anului. De ce a fost impusă interdicția Decizia Comisiei Europene este motivată de „riscul ridicat” de răspândire a bolilor, în special după confirmarea unui nou focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș. În același context sunt menționate și probleme anterioare legate de focare de variolă ovină. Impactul economic și presiunea pe ferme Potrivit aceleiași surse, blocarea exporturilor de animale vii până la finalul lui 2026 „ar putea” însemna pierderi de 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei). În paralel, articolul indică o presiune suplimentară pe veniturile fermelor: fermierii ar vinde laptele la un preț „foarte mic”, insuficient pentru acoperirea costurilor de producție. În focarul menționat, 130 de oi au murit, iar alte aproximativ 740 au fost sacrificate, conform datelor prezentate. Reacții și ce urmează AgroInfo notează nemulțumiri în rândul crescătorilor și al autorităților din România, care consideră măsura „disproporționată”, în condițiile în care restricția este totală și se aplică întregii țări. Articolul nu precizează pași concreți de renegociere sau un calendar de revizuire înainte de 31 decembrie 2026. [...]
