Știri
Știri din categoria Agricultură
Subvenția APIA pentru tinerii fermieri poate ajunge în 2026 la 73,50 euro/ha, potrivit AgroInfo, care citează cea mai recentă versiune a Planului Național Strategic (PNS) 2023-2027. Pentru anul de cerere 2026, cuantumul unitar planificat este de 49 euro/ha, cu un minim de 44,10 euro/ha și un maxim de 73,50 euro/ha.
Sprijinul este acordat prin intervenția PD-03 „Sprijinul complementar pentru venit pentru tinerii fermieri” (CIS-YF) și reprezintă o plată anuală pentru fermierii eligibili la plata de bază BISS. Beneficiarii trebuie să aibă cel mult 40 de ani în anul de cerere, să fie instalați pentru prima dată ca șef al exploatației și să solicite sprijinul pentru primele 50 de hectare eligibile determinate, pe o perioadă de 5 ani consecutivi, începând cu prima depunere a cererii.
Condiția de „tânăr fermier” include și dovada formării sau a competențelor în domeniul agricol/agronomic, care poate fi făcută, între altele, prin documente de studii, certificate de competențe sau experiență practică. Documentele pentru competențe se depun la APIA până la 30 septembrie inclusiv, iar în cazul persoanelor juridice cerința trebuie îndeplinită de administratorul/managerul exploatației, conform Ordinului MADR nr. 106/2024 (cu modificările ulterioare), menționează sursa.
Pentru eligibilitate, solicitantul trebuie să dovedească și controlul efectiv asupra exploatației (decizii de gestionare, beneficii și riscuri financiare). În cazul persoanelor juridice, controlul se demonstrează, de exemplu, prin calitatea de asociat unic sau prin deținerea majorității (50% + 1) și rolul de administrator/manager. Sprijinul poate fi cerut în maximum 24 de luni de la instalarea ca tânăr fermier (înființarea fermei), iar verificarea instalării se face pe baza istoricului din baza de date APIA.
Principalele condiții și documente menționate în material pentru accesarea PD-03 (CIS-YF) includ:
AgroInfo mai arată că sprijinul se acordă pentru o singură exploatație, indiferent de numărul și forma de organizare a exploatațiilor administrate de tânărul fermier, iar plafonul rămâne de maximum 50 ha chiar și în cazul transferurilor între doi tineri fermieri. Fermierii care au beneficiat integral de schema pentru tinerii fermieri în perioada anterioară de programare nu mai pot solicita această intervenție în perioada 2023-2027.
Recomandate
Fermierii cu pierderi de peste 30% la culturi au obligația să notifice primăria până la 15 octombrie 2026 , termen care condiționează întocmirea actelor oficiale ce pot sta ulterior la baza măsurilor de sprijin, potrivit Agronet . Procedura, prevăzută de Regulamentul aprobat prin Ordinul MADR/MAI nr. 97/63/2020 (actualizat), a fost reamintită de Adrian Alda, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Arad, pe fondul agravării secetei pedologice și al temperaturilor ridicate din vestul țării; informația a fost preluată și de AgroInfo. Ce trebuie depus și cine intră sub incidența termenului Regulamentul vizează utilizatorii de terenuri agricole înscriși în evidențele APIA , ale căror culturi au fost calamitate în proporție de peste 30%. Înștiințarea se depune la unitatea administrativ-teritorială (primăria) pe raza căreia se află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice. Pentru culturile înființate în toamnă, termenul a fost 1 august. Pentru celelalte culturi agricole, termenul-limită este 15 octombrie 2026 (inclusiv) . Documentul trebuie să includă, între altele: date de identificare pentru fermier și exploatație; cultura afectată; blocul fizic; parcela agricolă sau tarlaua; suprafața declarată la APIA și suprafața calamitată; mențiunea dacă terenul este într-o zonă irigabilă. După primirea notificării, comitetul local pentru situații de urgență întocmește raportul operativ, iar informațiile intră în circuitul județean de evaluare. Regula operațională care poate bloca evaluarea: „martorul” de 5% Pentru situațiile în care cultura trebuie recoltată sau desființată înainte ca membrii comisiei să ajungă în teren, fermierul poate interveni, dar trebuie să păstreze o zonă martor de minimum 5% din suprafața blocului fizic și a parcelei/tarlalei afectate. Această zonă trebuie să rămână nerecoltată sau nereînsămânțată, pentru a putea fi verificată. Exemplele din material indică: la 100 ha afectate, martorul minim este 5 ha; la 40 ha afectate, martorul minim este 2 ha. Calendarul de constatare: proces-verbal până la 30 noiembrie După notificare, prefectul numește comisiile de constatare și evaluare (administrație locală, APIA și Direcția pentru Agricultură Județeană). Prezența în teren a comisiei și a fermierului (sau a reprezentantului) este obligatorie. Pentru culturile vizate de termenul din 15 octombrie, procesele-verbale trebuie întocmite până la 30 noiembrie 2026 , iar raportul județean de sinteză până la 15 decembrie 2026 . Procesul-verbal consemnează, între altele, suprafața calamitată, producția estimată pe suprafața afectată, producția medie de referință și procentul de diminuare a producției. De ce contează: actele sunt baza pentru eventuale măsuri de sprijin Regulamentul prevede că măsurile și acțiunile financiare pentru înlăturarea efectelor secetei pedologice au la bază procesele-verbale de constatare și evaluare. Cu alte cuvinte, miza notificării este intrarea pierderilor în evidența oficială, cu documente utilizabile ulterior în cadrul măsurilor de sprijin pentru suprafețele calamitate. În județul Arad, contextul este deja tensionat: publicația arată că 1.279 de fermieri au notificat 79.359 ha de culturi de toamnă afectate, în 44 dintre cele 76 de unități administrativ-teritoriale, cu grade de afectare între 30% și 70% . [...]
Fereastra de lucru pentru câmp se îngustează în vest din cauza caniculei și a vântului , iar fermierii din Banat și Crișana au de câștigat dacă mută recoltarea, încărcarea și transportul cât mai devreme, potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet pentru 16 august 2026, ora 05:00. În restul țării, condițiile sunt în general favorabile intrării în câmp până la prânz, pe fondul cerului senin și al precipitațiilor estimate la zero. La nivel național, buletinul indică vreme senină în toate regiunile analizate și precipitații estimate până la prânz de 0 mm, ceea ce susține operațiunile care depind de teren uscat și acces bun pe parcele. Limitarea vine din combinația de temperaturi ridicate și rafale de vânt, care pot reduce calitatea și siguranța lucrărilor „fine” (în special tratamentele fitosanitare), dar și din presiunea pe apă în sol, sugerată de evapotranspirația estimată la aproximativ 4,84–6,40 mm. Banat și Crișana: caniculă, rafale și tratamente cu fereastră scurtă În Banat, disconfortul termic este elementul limitativ al zilei, chiar dacă lipsa ploilor ajută logistica și accesul pe teren. În fereastra de lucru, temperatura este estimată la 18–32,5°C (minim la 07:00, maxim la 12:00), iar vântul la 11 km/h, cu rafale de până la 22 km/h. Regiunea este sub avertizare de nivel galben pentru caniculă și disconfort termic , iar recomandarea operațională este ca lucrările să fie concentrate dimineața, cu tratamente doar în intervale scurte. În Crișana, tabloul este similar, cu o dimineață uscată favorabilă recoltării și transportului, dar cu rafale mai puternice, de până la 26,5 km/h. Temperatura este estimată la 18,5–33°C (minim la 06:00, maxim la 12:00), iar avertizarea rămâne de nivel galben pentru caniculă și disconfort termic. Pentru aplicări fitosanitare, buletinul recomandă verificarea locală a vântului înainte de pornirea utilajelor. Restul țării: condiții bune până la prânz, cu accent pe monitorizarea apei din sol În Maramureș, dimineața pornește cu valori mai coborâte și vânt slab, ceea ce susține lucrările în câmp și transportul; există însă avertizare de caniculă, ceea ce impune adaptarea programului pe măsură ce se apropie prânzul. Transilvania apare ca una dintre cele mai stabile zone pentru lucrări matinale, cu vânt redus și șanse foarte mici de precipitații, în timp ce în Moldova buletinul indică „presiune de stres hidric”, pe fondul lipsei ploilor și al unei evapotranspirații care justifică verificarea umidității solului la culturile de vară. Dobrogea are, în datele regionale, cea mai moderată temperatură maximă dintre regiunile analizate (17–27°C în fereastra de lucru), fără ploi estimate, ceea ce menține o fereastră liniștită pentru recoltare și transport. În Muntenia, lipsa precipitațiilor și vântul moderat susțin accesul pe teren; tratamentele sunt favorabile dimineața, cu verificarea vântului. Ce lucrări merită prioritizate, conform buletinului Recomandările operaționale din buletin vizează comprimarea activităților în prima parte a zilei și reducerea expunerii la căldură și vânt: recoltarea, încărcarea și deplasările agricole dimineața, cât timp temperaturile sunt mai suportabile; tratamente doar în intervale cu vânt redus și după verificarea locală a uscării frunzei, mai ales în Banat și Crișana; verificarea apei disponibile în sol, în condițiile unei evapotranspirații estimate la 4,84–6,40 mm, cu atenție la porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie; organizarea muncii fizice, a apei și a zonelor de umbră pentru oameni și animale în zonele cu avertizare de caniculă. În lipsa precipitațiilor estimate până la prânz, diferența între o zi eficientă și una cu pierderi operaționale ține, în special în vest, de cât de repede sunt închise lucrările sensibile înainte ca vântul și canicula să reducă fereastra utilă. [...]
Vântul puternic poate limita tratamentele și lucrul cu utilaje în Moldova și Transilvania , deși ziua de 17 august se conturează, în ansamblu, uscată, cu precipitații estimate la 0 mm în toate regiunile, potrivit Agronet . În plus, temperaturile ridicate și evapotranspirația (pierdere de apă din sol și plante) pot reduce ritmul lucrărilor după orele de dimineață. Publicația indică probabilități maxime de precipitații între 1% și 5% și recomandă ca operațiunile sensibile (în special tratamentele) să fie decise doar după verificarea locală a vântului, a frunzei uscate și a absenței ploilor apropiate. Evapotranspirația este estimată între 4,9 și 6,3 mm, ceea ce pune presiune pe necesarul de apă și face ca irigarea să depindă de umiditatea reală din sol. Unde este riscul operațional mai mare: Moldova și Transilvania În Moldova, buletinul notează „cel mai ridicat nivel regional de risc”, asociat vântului: vânt mediu de 13,1 km/h, cu rafale de 26,9 km/h. Chiar fără ploi estimate, rafalele pot afecta calitatea lucrărilor cu utilaje și a tratamentelor, astfel că prioritatea rămâne organizarea lucrărilor după verificarea din teren. În Transilvania, condițiile uscate favorizează accesul și transportul, dar vântul rămâne „fenomenul de urmărit” pentru 17 august. Sunt indicate rafale de 12,3 km/h, iar diferența dintre răcoarea dimineții și încălzirea ulterioară sugerează adaptarea ritmului de lucru și verificarea culturilor cu necesar de apă. Context regional: caniculă, pierdere de apă și ferestre de lucru În celelalte regiuni, mesajul dominant este același: fereastră uscată, dar cu presiune termică și pierdere de apă, ceea ce poate împinge lucrările către intervalele mai suportabile din prima parte a zilei. Câteva repere din buletin: Crișana are cea mai ridicată evapotranspirație din buletin (6,3 mm), cu temperaturi până la 38°C. Banat urcă până la 37°C, cu rafale de 24 km/h. Dobrogea are maxime mai moderate (până la 29°C), dar vântul rămâne prezent (rafale de 22,5 km/h). Muntenia și București-Ilfov rămân uscate și calde, cu atenție la stresul hidric și la vânt pentru tratamente. Zona montană are contrast termic și vânt de supravegheat, cu recomandarea de verificare locală înainte de deplasarea utilajelor. Ce lucrări merită prioritizate mâine dimineață Agronet recomandă ca planificarea pentru 17 august să pună accent pe verificări în teren și pe lucrări compatibile cu o zi uscată, dar cu vânt și căldură: Recoltare și transport , cu verificarea vântului, accesului și condițiilor de depozitare. Cosit, uscare și balotat , doar dacă există local un interval suficient de uscat; roua și umezeala trebuie controlate înainte de lucru. Irigare și managementul stresului hidric , pe fondul evapotranspirației de aproape 5–6,3 mm, după controlul umidității solului. Zootehnie și pășunat , cu apă și umbră în zonele calde și program adaptat la disconfortul termic. Piscicultură , cu atenție la temperatura apei, oxigenare și siguranța activităților pe luciul de apă în condiții de vânt. Până la buletinul de dimineață, publicația indică drept puncte-cheie de urmărit evoluția locală a vântului, umezeala de pe plante și starea solului, cu accent pe Moldova și Transilvania, unde vântul rămâne reperul dominant pentru deciziile de lucru. [...]
Un fermier a fost obligat de instanță să desființeze o umplutură de teren de 3–4 metri , după ce autoritățile au constatat că lucrările din extravilan nu aveau o justificare agricolă și nici documentația necesară privind materialele folosite, potrivit agrarheute . Cazul arată cât de repede o intervenție „practică” pe teren poate deveni un risc de reglementare și costuri de refacere, dacă nu sunt respectate cerințele de urbanism, protecția solului și avizele de mediu. Fermierul, care își desfășoară activitatea în regim de „nebenerwerb” (activitate agricolă secundară), a contestat în instanță măsurile dispuse de autoritatea de construcții pentru două umpluturi de teren realizate pe un teren în pantă, situat în extravilan. Ce au constatat autoritățile: suprafață, înălțime și lucrări oprite În urma unei vizite în teren declanșate de un semnal al autorității de gospodărire a apelor, administrația a identificat în partea de nord a parcelei o umplutură cu: suprafață de aproximativ 450 mp; înălțime de aproximativ 3–4 metri. Lucrările au fost oprite, iar ulterior fermierului i s-a cerut să depună o cerere de autorizare. În documentația depusă, zona deja umplută era indicată la 0,07 hectare, iar planul includea încă o zonă suplimentară de 0,9 hectare, cu un volum estimat la circa 8.000 metri cubi. Comuna și-a dat acordul, însă celelalte instituții implicate nu au avizat proiectul. De ce nu a primit avize: material necunoscut, fără compensații, risc pentru sol Consiliul județean (prin compartimentul de protecția naturii) a încadrat intervenția drept „impact” asupra naturii, pentru că schimbă forma terenului. Problema centrală: nu era clar nici scopul umpluturii, nici ce materiale au fost folosite și nici ce măsuri de compensare ar urma. Pe linia protecției solului, autoritatea de mediu a arătat că pentru realizarea unui strat de sol „înrădăcinabil” se poate folosi doar material conform normelor (în articol este citat § 12 alin. 1 din BBodSchV – reglementare germană privind protecția solului). Cum proveniența materialului nu fusese indicată, nu se putea evalua dacă este adecvat și nu putea fi exclus riscul unei degradări a solului; în plus, grămezile foarte diferite observate la fața locului sugerau că nu a fost respectat principiul folosirii unor materiale comparabile („Gleiches zu Gleichem”). Autoritatea de gospodărire a apelor a menționat, la rândul ei, grămezi de materiale diferite (inclusiv resturi vegetale și un morman de gunoi de grajd) depozitate pe zona deja umplută și existența unei „trepte” de 1,5–2 metri între zona umplută și pajiștea neafectată. Instituția a avertizat că umplutura nu ar îmbunătăți funcțiile solului, ci mai degrabă ar putea produce deteriorări structurale și a sugerat că intenția de eliminare a deșeurilor ar putea fi un motiv principal. În evaluările tehnice apare și posibilitatea unei analize de sol, dacă va fi necesară pentru a decide refacerea. Argumentul agricol nu a ținut: „nu e necesar pentru exploatație” Oficiul pentru alimentație, agricultură și păduri (AELF) a apreciat că măsura nu este necesară pentru exploatație și nici pentru lucrările agricole pe parcelă. Conform datelor din dosar, fermierul lucrează 10,40 hectare și are 5 vaci, 7 viței și 30 de tineret bovin. Fermierul a invocat dificultăți la împrăștierea dejecțiilor cu un utilaj mare pe direcția est–vest, însă AELF a arătat că există alternative de lucru (începerea din vest și deplasarea paralel cu panta). În plus, chiar dacă umplutura ar fi fost de până la 1 metru (cum ar fi indicat fermierul la vizita în teren), aceasta nu ar fi schimbat semnificativ panta și nu ar fi adus o îmbunătățire relevantă a exploatării. Fermierul a susținut că umplerea s-a făcut pe o perioadă de cel puțin trei ani, folosind în principal pământ rezultat din lucrări de construcții ale fermei și excavații de la două case. Decizia instanței: cererea incompletă, proiect neeligibil în extravilan, demolare „proporțională” Instanța administrativă a respins acțiunea fermierului: nu există drept la autorizația cerută, iar obligațiile de desființare și de aducere a terenului la forma inițială au fost considerate legale. Motivarea reținută în articol include trei elemente-cheie: cererea de autorizare era incompletă (lipseau dimensiuni ale suprafeței de umplut și informații despre materialul folosit); proiectul nu era „privilegiat” ca investiție agricolă în extravilan (nu servea exploatației), deci nu beneficia de regimul favorabil prevăzut de legislația germană citată; ordinul de desființare a fost considerat proporțional. În consecință, fermierul a fost obligat să elimine complet umplutura și să niveleze treapta de teren creată, urmând ca suprafața să fie refăcută ca pajiște prin însămânțare, în termenele stabilite de autoritate după rămânerea definitivă a deciziei. [...]
Un hidrogel obținut din paie de grâu și tulpini de porumb a crescut cu circa 20% umiditatea solului într-un test de câmp pe grâu, ceea ce indică o posibilă soluție operațională pentru fermele din zonele cu deficit de apă, potrivit Agronet . Experimentul, derulat timp de doi ani într-o regiune secetoasă din Kazahstan, a urmărit în principal retenția apei în stratul superficial al solului, acolo unde lipsa umidității poate limita producția. Materialul este un hidrogel pe bază de celuloză, realizat de o echipă coordonată de cercetători de la South Kazakhstan University . Celuloza din resturi vegetale a fost „legată” cu acid succinic și acid citric, rezultând o structură capabilă să absoarbă apă și să o elibereze ulterior în sol. În testele de laborator, hidrogelul a absorbit o cantitate de apă echivalentă cu 167% din masa inițială , apoi a eliberat aproximativ 72% din apa acumulată , conform datelor prezentate de publicația agricolă agrarheute . Cum a fost aplicat în câmp și ce diferențe s-au văzut Experimentul de câmp a avut loc în districtul Zharma, descris ca zonă cu veri calde, secetoase și precipitații neregulate. La începutul fiecăruia dintre cele două sezoane de vegetație, cercetătorii au aplicat 30 g/mp de hidrogel prehidratat , echivalentul a 300 kg/ha , încorporat în primii 5 cm de sol. Designul testului a comparat: cinci parcele tratate cu hidrogel; cinci parcele martor (fără tratament). Pe parcelele tratate, umiditatea solului a fost în medie cu aproximativ 20% mai mare decât pe martor, acesta fiind rezultatul central al experimentului, cu relevanță directă pentru zonele unde apa din sol devine factor limitativ. Efecte în sol: materie organică, nutrienți și activitate biologică Pe lângă umiditate, au fost raportate diferențe și la alți indicatori. Conținutul de materie organică a ajuns la 3,06% pe parcelele tratate, față de 2,21% pe martor. Au fost măsurate și valori mai ridicate pentru nitrați, fosfați și potasiu . Cercetătorii au observat și o intensificare a activității biologice: mai multe microorganisme implicate în descompunerea materiei organice și a celulozei, precum și o activitate metabolică microbiană mai mare. La râme, diferențele raportate au fost: număr cu aproximativ 39% mai mare ; biomasă cu aproximativ 46% mai ridicată . Impact în producție: un plus de 1,9 dt/ha la grâu La recoltare, parcelele cu hidrogel au produs 36,2 dt/ha , comparativ cu 34,3 dt/ha pe martor. Diferența a fost de 1,9 dt/ha , adică aproximativ 190 kg/ha . Publicația notează însă că experimentul evidențiază în primul rând schimbările din sol – mai multă apă disponibilă, materie organică mai ridicată și activitate biologică mai intensă – nu doar diferența de producție. De ce contează: din reziduuri agricole, material pentru gestionarea apei O particularitate a tehnologiei este materia primă: celuloza folosită provine din paie de grâu și tulpini de porumb . Practic, o parte din reziduurile agricole poate fi transformată într-un material cu rol direct în gestionarea apei din sol, o temă relevantă și pentru România în contextul episoadelor repetate de secetă și al fermelor fără acces permanent la irigații. [...]
Debitele scăzute prognozate pentru august pun presiune pe navigație și irigații , într-un context în care Dunărea și o parte din râurile interioare rămân sub mediile multianuale, potrivit datelor oficiale prezentate de Economica . Pentru intervalul 16–22 august, în aval de Porțile de Fier, debitele Dunării vor fi „în general staționare”, cu o „tendință ușoară de scădere”, conform informațiilor transmise de Agerpres . Ce indică estimările pentru Dunăre în august În prognoza trimestrială, hidrologii estimează pentru luna august un debit maxim al Dunării de 2.000 mc/s și un minim de 1.450 mc/s. Aceste repere sunt relevante pentru activitățile dependente de nivelul apei, de la transport fluvial până la alimentarea cu apă pentru agricultură în zonele riverane. Râurile interioare: staționare, cu posibile creșteri izolate Pe râurile interioare, debitele medii zilnice sunt prognozate să rămână relativ staționare pe tot intervalul 16–22 august. În a doua parte a perioadei, sunt posibile creșteri izolate de niveluri și debite pe unele râuri mici din zonele de deal și munte, cu probabilitate mai mare în nordul, vestul și nord-vestul țării, pe fondul averselor prognozate. Sub mediile multianuale: unde se văd cele mai mari abateri Pentru august 2026, regimul hidrologic este estimat la 30–50% din mediile multianuale lunare, cu diferențe regionale: mai ridicat (50–80%) pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei și în bazinele superioare ale Ialomiței și Buzăului; mai scăzut (sub 30%) pe râurile din bazinele: Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad, Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenții Prutului și pe râurile din Dobrogea. Riscul opus: viituri rapide în episoadele de ploi torențiale Deși nivelurile sunt, per ansamblu, reduse, în cursul lunii august sunt posibile fenomene episodice de scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, precum și viituri rapide în timpul ploilor torențiale, potrivit prognozei trimestriale emise de INHGA . [...]
