Știri
Știri din categoria Agricultură
AgriPass a atras o finanțare de 7,5 milioane de dolari pentru extindere, potrivit Future Farming, iar compania israeliană spune că va folosi banii pentru a duce la scară mare un robot de plivit bazat pe inteligență artificială (IA) destinat culturilor de legume.
AgriPass vizează implementări comerciale în Statele Unite și Europa, în special în culturile de legume unde plivitul rămâne un cost important și depinde încă de muncă manuală. Platforma RHIC combină viziunea computerizată (identificarea plantelor și a buruienilor cu ajutorul camerelor și al algoritmilor) cu IA „în timp real” pentru a ghida un sistem mecanic care îndepărtează selectiv buruienile la nivel de plantă.
Compania susține că, spre deosebire de soluțiile convenționale care lucrează cu setări fixe sau intervenții uniforme, RHIC își ajustează continuu acțiunile în funcție de poziția culturii, prezența buruienilor și condițiile solului. AgriPass afirmă că sistemul este proiectat să elimine buruienile la nivelul rădăcinii, să reducă perturbarea solului și să elimine nevoia de erbicide chimice, „imitând” decizii agronomice umane și transformându-le în acțiuni ale utilajului în timpul lucrului pe câmp.
În același timp, AgriPass își poziționează soluția ca răspuns la deficitul de forță de muncă și la creșterea costurilor. Compania afirmă că sistemul poate înlocui până la 20 de muncitori manuali pe zi, în special în producția de legume cu valoare ridicată, unde plivitul manual este încă frecvent.
Fondată în 2023, AgriPass relatează că RHIC este deja folosit comercial atât în Europa, cât și în SUA, iar pentru 2026 sunt planificate contracte și implementări suplimentare. Finanțarea nouă ar urma să susțină creșterea capacității de producție, extinderea operațiunilor în teren și dezvoltarea platformei de IA pentru alte culturi și utilizări, compania menționând colaborări cu FYELD Agriculture, EIT Food și programul NVIDIA Inception.
Recomandate
Mașinile agricole autonome au trecut de la „science-fiction” la utilizare în câmp , iar fermierii sunt puși în fața întrebării dacă și cum să includă această schimbare în deciziile de investiții, potrivit Future Farming . Publicația notează că, deși tractorul autonom nu este încă o prezență obișnuită în ferme, este ușor de anticipat că utilajele care lucrează fără operator vor deveni, în curând, o opțiune reală pentru o parte dintre exploatații. În unele cazuri, acest lucru se întâmplă deja, însă la scară limitată. Articolul indică drept exemplu proiectul NPPL , în cadrul căruia s-au acumulat deja doi ani de experiență cu sisteme autonome. Concluzia sugerată este că tot mai multe afaceri agricole privesc autonomia ca pe o direcție cu potențial, nu doar ca pe un experiment tehnologic. În fotografia care însoțește materialul este prezentat un tractor „standard” echipat cu iQuus, un sistem care permite funcționarea autonomă, semn că tranziția nu se face doar prin achiziția unor utilaje complet noi, ci și prin echiparea celor existente cu tehnologii dedicate. Miza pentru fermieri, așa cum reiese din material, este una practică: chiar dacă adopția nu este generalizată, autonomia începe să conteze în planificarea investițiilor și în modul în care sunt evaluate achizițiile de utilaje, pe măsură ce soluțiile trec din zona de demonstrații în utilizare efectivă pe teren. [...]
Kioti Europe și Naïo au anunțat un parteneriat strategic pentru roboți agricoli , potrivit Future Farming . Colaborarea vizează dezvoltarea în comun a unei noi generații de roboți pentru ferme, cu obiectivul de a reduce nevoia de forță de muncă, de a crește productivitatea și de a diminua utilizarea inputurilor chimice. Parteneriatul a fost făcut public la Toulouse, pe 5 februarie 2026, în cadrul lansării „Gofar Tour”. Companiile spun că își combină punctele forte: capacitățile industriale și rețeaua internațională de distribuție ale Kioti, respectiv experiența Naïo în roboți autonomi pentru lucrări în câmp. Un prim rezultat concret ar urma să fie o nouă platformă robotică, programată pentru lansare la finalul lui 2026. Conform informațiilor prezentate, platforma ar integra expertiza de producție și acoperirea comercială a Kioti cu software-ul de robotică, sistemele de navigație și experiența de teren ale Naïo, pentru a grăbi intrarea pe piață în Europa și în alte regiuni. Anunțul vine la peste un an după relansarea Naïo sub o nouă structură de acționariat, la mijlocul lui 2025, după dificultăți financiare. Producătorul francez este cunoscut pentru roboții de plivit folosiți atât în culturile de câmp, cât și în culturile specializate. Kioti, parte a grupului sud-coreean Daedong Corporation, investește de mai mulți ani în vehicule agricole autonome și electrice. Future Farming dă ca exemplu prototipul Kioti RT100, un vehicul electric autonom pentru transport, combaterea buruienilor și managementul dăunătorilor, care poate naviga cu RTK-GPS (poziționare de înaltă precizie), poate urma lucrători echipați cu dispozitive dedicate sau poate rula pe o linie de ghidaj. Parteneriatul cu Naïo urmărește industrializarea acestor tehnologii și adaptarea lor pentru utilizare la scară largă în ferme comerciale. [...]
Viticultorii din Franța au aprins sute de lumânări antiîngheț în podgorii, ca măsură de urgență în fața unui val de frig neobișnuit pentru finalul lunii martie, relatează Libertatea . Scăderea bruscă a temperaturilor vine după o perioadă lungă de vreme caldă, iar culturile deja înmugurite sunt vulnerabile. Potrivit articolului, episodul de frig afectează vestul și centrul Europei, iar fermieri din Franța, Elveția, Germania și Austria au fost nevoiți să intervină pentru a limita pagubele. Cele mai expuse sunt podgoriile și livezile, unde riscul de pierderi este ridicat, iar experții avertizează că efectele pot fi „ireversibile”, mai ales la pomii fructiferi. În Burgundia și Chablis, viticultorii folosesc o metodă tradițională: „bougies antigel”, lumânări speciale (recipiente metalice cu parafină) aprinse între rândurile de viță-de-vie, pentru a crește temperatura aerului din jurul plantelor. Conform datelor din industrie citate de sursă, aproximativ 500 de lumânări pot fi folosite la hectar, cu un efect de încălzire de 2–3°C, uneori suficient pentru a proteja mugurii. „Ne ținem respirația, temperatura prognozată este de 3°C”, a declarat Marine Ferrand, reprezentantă a unui domeniu viticol din Burgundia. Măsurile descrise în material includ și alte soluții folosite în paralel, în funcție de fermă și de condițiile locale: aprinderea lumânărilor antiîngheț în podgorii, pentru a ridica temperatura cu câteva grade; sisteme de pulverizare a apei, care creează un strat protector de gheață și mențin temperatura mugurilor la 0°C. Pentru livezi, miza este și mai mare: dacă vița-de-vie poate avea o a doua înmugurire, pomii fructiferi înfloresc o singură dată pe an, iar pierderea florilor înseamnă pierderea recoltei. În același timp, valul de aer rece a adus ninsori în zonele montane, iar în Alpii francezi sunt anunțate depuneri de până la 40 cm la altitudini mari, cu risc de blocaje pe drumuri din cauza viscolului. Specialiștii citați de Libertatea spun că problema nu este doar frigul, ci contrastul puternic cu cele aproximativ două luni anterioare, cu temperaturi peste normele sezoniere, care au împins plantele să intre prea devreme în vegetație. Meteorologii se așteaptă ca vremea să rămână instabilă în următoarele zile, cu ploi în sud-estul și centrul Europei, ninsori în zonele montane și rafale ce pot depăși 100 km/h în nord-vestul continentului și în zona Mării Mediterane. [...]
Ministrul Mediului acuză CA al Romsilva că amână negocierea CCM , potrivit News.ro , după ce sindicatul Silva ar fi cerut prelungirea contractului colectiv de muncă în forma actuală, cu sporuri și beneficii. Diana Buzoianu susține că menținerea documentului ar însemna păstrarea unor „articole aberante” și a unor mecanisme insuficiente de control împotriva corupției. Ministrul afirmă că negocierea contractului colectiv de muncă ar fi trebuit să înceapă în 2025, însă Consiliul de Administrație (CA) ar fi votat abia ulterior un mandat pentru demararea negocierilor, fără ca, în practică, să existe progrese vizibile „de atunci până azi”. Într-o ședință a CA de „joia trecută”, sindicatul Silva ar fi solicitat introducerea pe ordinea de zi a unei propuneri de prelungire cu încă un an a contractului colectiv de muncă, fără renegociere. Buzoianu spune că, în loc să respingă solicitarea, membrii CA ar fi amânat votul, pentru a „se mai gândi puțin”. Diana Buzoianu mai arată că Ministerul Mediului are doi reprezentanți în Consiliul de Administrație al Romsilva și susține că aceștia „nu au reprezentat viziunea” ministerului prin decizia de amânare. În perioada următoare, spune ministrul, reprezentanții ministerului vor fi întrebați cum își exercită mandatul și dacă se consultă cu instituția pe subiecte importante, așa cum ar rezulta din contractul de mandat invocat. În mesajul său, ministrul califică prelungirea contractului în forma actuală drept o măsură care nu ține de reformă și nu ar ajuta administrarea pădurilor, acuzând că solicitarea ar fi fost făcută „la comanda sindicatului Silva”. Contextul are relevanță pentru guvernanța Romsilva, în condițiile în care contractul colectiv de muncă stabilește reguli și beneficii cu impact direct asupra costurilor și asupra modului de funcționare a regiei. [...]
MADR propune motorină fără TVA și accize pentru fermieri , printr-un proiect de ordonanță de urgență pus în transparență decizională, potrivit Mediafax . Inițiativa este prezentată în contextul scumpirii carburanților, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Conform proiectului, motorina la preț redus ar urma să fie folosită pentru lucrările agricole mecanizate din sectorul vegetal. Măsura este propusă pentru anul 2026 și vizează un consum standard de 78 de litri pe hectar. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat publicarea proiectului și mecanismul propus, într-o postare pe Facebook. „Există soluții pentru ca fermierii să poată achiziționa motorină mai ieftină! Am pus în transparență decizională mecanismul prin care motorina folosită în agricultură să poată fi achiziționată direct de la pompă, fără accize și fără TVA” Sprijinul ar urma să fie acordat pe baza adeverințelor eliberate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură ( APIA ). În nota de fundamentare, MADR arată că, pe fondul evoluțiilor de pe piețele internaționale ale petrolului, prețurile la motorină au crescut „cu 25% până la 50% într-un interval scurt”, cu efect direct asupra prețurilor la pompă din România. Ministerul mai argumentează că motorina reprezintă între 19% și 30% din costurile totale ale fermierilor, iar lucrările mecanizate pot ajunge la 40%–59% din costurile unei culturi. În lipsa unei intervenții rapide, MADR avertizează asupra unor riscuri precum distorsionarea piețelor agricole, creșterea vulnerabilității financiare a fermierilor, dificultăți la plata obligațiilor contractuale, supraîndatorare, încetarea activității și abandonul terenurilor, cu posibile „falimente în lanț”. [...]
Prețul cărnii de miel la poarta fermei din România a urcat la 1.025 euro/100 kg , potrivit Economica.net , care citează date oficiale ale Comisiei Europene. Într-o singură săptămână, prețul mediu pentru carcasele de miel de peste 13 kilograme a crescut cu 133%, de la 439,7 euro la 1.025 euro pentru 100 de kilograme. Nivelul este descris drept cel mai ridicat din „istoria recentă”, iar din noiembrie 2025 încoace singura săptămână apropiată de acest prag a fost în ianuarie 2026, când media era de 959,9 euro/100 kg. Comparativ cu luna anterioară, prețul este mai mare cu 190%, iar față de perioada similară din 2025 creșterea ajunge la 240,2% (adică de 3,4 ori). Creșterea din România iese în evidență și la nivel european: în același interval, media UE a urcat cu 5% față de luna anterioară și cu 5,4% față de anul trecut, până la 976,4 euro/100 kg. A doua cea mai mare majorare raportată la perioada similară din 2025 a fost în Ungaria, cu 23,4%, cu mențiunea că nu există date pentru toate statele membre. Deși România nu este singura piață unde prețul a depășit 1.000 euro/100 kg, particularitatea este ponderea sa în producția europeană. România este al doilea cel mai mare producător de carne de oaie din UE, după Spania, cu 5,8 milioane de capete sacrificate în 2025 (20% din producția UE), în timp ce Spania a avut 7,8 milioane de capete (25%). În statele membre menționate în datele Comisiei Europene, prețul mediu pentru carcasele de miel de peste 13 kilograme a trecut de 1.000 euro/100 kg în: Spania: 1.038 euro Germania: 1.042 euro Franța: 1.037 euro Belgia: 1.013 euro Croația: 1.368 euro Bulgaria: 1.111 euro Ungaria: 1.202 euro Pe partea de producție, România a raportat în 2025 o diminuare a producției de carne de oaie cu 6,1%, până la 72,3 mii de tone, contribuind la scăderea totală a producției din UE cu 4,8%. Pentru categoria mielului sub 13 kilograme, Comisia Europeană indică o medie la nivelul UE de 968,5 euro/100 kg, după o ieftinire săptămânală de 1,8%, iar față de anul trecut prețul este mai mare cu 15,3%; pentru România nu există însă informații de preț pentru această categorie. [...]
