Știri
Știri din categoria Agricultură

Agrinvest spune că își va recupera debitele restante doar pe cale legală, nu prin „polemici publice”, într-un drept la replică publicat de Agrointel în legătură cu acuzațiile formulate de Mecaind Ulmeni S.A. și cu un articol apărut în aceeași zi în campania „AgroReclamații”. Miza, din perspectivă operațională, este escaladarea unei dispute comerciale către instanță, cu efecte directe asupra relațiilor contractuale dintre distribuitori și fermieri.
Compania afirmă că a luat act „cu regret și surprindere” de articol și susține că declarațiile atribuite Mecaind Ulmeni S.A. ar fi „inexacte, incomplete” și ar crea „o percepție eronată” despre conduita sa comercială. Agrinvest mai reclamă că punctul său de vedere nu a fost prezentat simultan cu publicarea materialului, ceea ce ar fi dus la „o informare incompletă a publicului”.
În dreptul la replică, Agrinvest respinge explicit ideea că ar acționa abuziv sau în afara cadrului contractual și spune că notificările, somațiile sau alte demersuri ar avea la bază „raporturi juridice valabil încheiate și asumate de părți”. Compania susține, totodată, că a căutat în timp soluții amiabile și dialog cu partenerii aflați în situații excepționale.
Societatea își descrie activitatea ca fiind una de peste 22 de ani și afirmă că susține „peste 1.000 de fermieri români”, menționând riscuri de piață precum seceta pedologică, contextul geopolitic, volatilitatea prețurilor la inputuri și cereale și inflația.
Agrinvest spune că își va apăra drepturile și reputația prin „mijloace legale și instituționale” și că va solicita recuperarea debitelor restante în „cadrul legal adecvat”, adică în fața instanțelor competente, pe bază de probe și documente.
„Agrinvest SRL își va apăra drepturile și va solicita recuperarea debitelor restante, însă nu prin polemici publice, ci în cadrul legal adecvat: în fața instanțelor competente, prin probe, documente și argumente juridice.”
În același mesaj, compania afirmă că disputele comerciale nu se soluționează „prin articole de presă sau acuzații publice” și indică faptul că dreptul la replică a fost solicitat concomitent cu publicarea articolului inițial, motiv pentru care poziția sa nu ar fi putut fi inclusă din start.
Recomandate

Fermierii australieni testează fertilizarea cu sticlă reciclată ca alternativă la îngrășămintele importate , pe fondul presiunii puse de prețuri ridicate și posibile blocaje de aprovizionare, potrivit agrarheute . Ideea: sticla măcinată, bogată în siliciu, ar putea mobiliza nutrienți din sol și reduce nevoia de îngrășăminte minerale. Cum funcționează „îngrășământul” din sticlă În Australia, sticlele sunt transformate în pulbere fină sau granule și împrăștiate pe terenuri agricole. Siliciul din material ar avea două efecte principale, conform agronomilor citați: ar susține mecanismele naturale de apărare ale plantelor împotriva dăunătorilor, bolilor și stresului de secetă; ar putea face fosfatul din sol mai disponibil pentru plante: agronomul David Archer susține că siliciul leagă fierul, ceea ce ar elibera fosfatul și l-ar face accesibil rădăcinilor. Producție și sursa materiei prime Materialul provine din sistemul de returnare „ Containers for Change ” din statul Queensland . La Brisbane funcționează o instalație evaluată la aproximativ 4 milioane de dolari australieni, care produce în prezent circa 20 de tone pe săptămână. Sticlele sunt mărunțite în tamburi mari căptușiți cu ceramică, folosind bile ceramice, iar produsul final este adaptat ca textură (pulbere „ca talcul” sau granulat) în funcție de utilizare. Aplicare în fermă și domenii de utilizare În practică, fermierii folosesc două metode: pulbere amestecată cu apă și pulverizată pe culturi; granulat uscat împrăștiat pe teren arabil sau pajiști. Produsul este testat în mai multe sisteme agricole, inclusiv la cereale, viță-de-vie, meri și trestie de zahăr, dar și în ferme de lapte și de bovine pentru carne. Ce rezultate sunt raportate și ce rămâne neconfirmat Agronomul Peter Norwood vorbește, pe baza experiențelor de până acum, despre posibile creșteri ale creșterii plantelor și productivității cu 25–30% și despre o nevoie mai mică de îngrășăminte convenționale, datorită disponibilității mai bune a nutrienților. Un exemplu de fermă: Tony Donovan, care lucrează în regiunea Warrnambool și exploatează ferme de lapte și bovine pe 14.000 de hectare, a aplicat produsul pe circa o treime din suprafață. El afirmă că sporul zilnic al bovinelor iarna ar fi urcat de la 0,7–0,8 kg la 1,4–2 kg, concomitent cu o îmbunătățire a creșterii ierbii. Publicația notează însă că acestea sunt, deocamdată, declarații ale agronomilor implicați și ale unui fermier, iar repetabilitatea efectelor în alte condiții de sol, climă și management agricol trebuie verificată prin teste independente. De ce contează: reducerea dependenței de importuri Pentru fermele australiene, valorificarea sticlei reciclate este prezentată ca o opțiune care ar putea diminua dependența de îngrășăminte importate. În contextul în care livrările și prețurile au fost volatile, interesul pentru surse „locale” de nutrienți a crescut, iar astfel de soluții pot deveni relevante operațional și economic dacă rezultatele se confirmă în studii independente. [...]

Perturbările din Marea Neagră împing în sus costul grâului pentru Asia , care se vede nevoită să cumpere mai scump din Australia și Argentina pentru a acoperi rapid necesarul, potrivit Economica . Traderi citați în material arată că, în ultimele 10 zile, au existat tranzacții „în vrac” pentru grâu australian și argentinian, pe fondul căutării unor furnizori alternativi la cerealele care „nu au mai venit din Rusia și Ucraina”. Problema de fond este oferta limitată, după ce atacurile rusești și ucrainene asupra porturilor și navelor au perturbat terminalele de cereale din Marea Neagră, iar exportatorii au fost forțați să amâne sau să anuleze încărcarea a zeci de nave în plin sezon de export. Diferențe de preț: Australia și Argentina, peste nivelul Mării Negre Potrivit traderilor consultați de Reuters , importatorii asiatici au plătit aproximativ: 315–330 dolari/tonă pentru grâu australian (inclusiv cost și navlu), adică aprox. 1.418–1.485 lei/tonă ; 310–315 dolari/tonă pentru grâu argentinian, adică aprox. 1.395–1.418 lei/tonă . Prin comparație, pentru cea mai mare parte a grâului din regiunea Mării Negre, cu livrare în august–septembrie, prețurile au variat între 260 și 280 dolari/tonă (aprox. 1.170–1.260 lei/tonă ). Efect în lanț: scumpiri pe burse și presiune pe livrări De la sfârșitul lunii iunie până în prezent, cotațiile futures de referință la grâu la bursa din Chicago au crescut cu aproximativ 35% , pe fondul deficitului de livrări din Marea Neagră, în timp ce prețurile „cash” au urcat și la exportatori rivali precum Argentina, Australia și SUA. Marți, la CBOT, grâul a atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani și jumătate, după ce Moscova a respins un moratoriu asupra atacurilor în regiunea Mării Negre și a lansat atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene. Tot Reuters indică faptul că procesatorii de cereale din Asia și-au rezervat 2–2,5 milioane de tone de grâu din Marea Neagră pentru livrare în iulie–septembrie, echivalentul a circa 30%–50% din cererea de import. Întârzierile tot mai mari ale transporturilor alimentează însă temerea că o parte din volume ar putea să nu ajungă la cumpărători. În afară de Indonezia (al doilea cel mai mare cumpărător de grâu din lume), între importatorii asiatici care cumpără grâu din Marea Neagră sunt menționate Bangladesh, Vietnam, Malayezia, Thailanda și Sri Lanka. [...]

Un fermier american a renunțat la o ofertă de 15,7 milioane de dolari (aprox. 70,7 milioane lei) pentru a bloca definitiv dezvoltarea imobiliară a 106 hectare , alegând în schimb un mecanism de conservare care păstrează terenul în circuit agricol, potrivit Agronet . Decizia arată cât de mult poate fi „decuplată” valoarea de piață a terenului de venitul agricol atunci când apar investitori în infrastructură, precum dezvoltatorii de centre de date. Mervin Raudabaugh, 86 de ani, din Pennsylvania, a respins oferta dezvoltatorilor și a acceptat „mai puțin de 1,9 milioane de dolari” (aprox. 8,6 milioane lei) pentru cedarea drepturilor de dezvoltare asupra a două ferme. Practic, a încasat de peste opt ori mai puțin decât ar fi obținut prin vânzare, dar a ales să păstreze terenul agricol pe termen permanent. Ce înseamnă „cedarea drepturilor de dezvoltare” și de ce contează În cazul descris, fermierul nu a vândut proprietatea, ci a cedat permanent drepturile de dezvoltare: terenul rămâne proprietate privată și poate fi lucrat, vândut sau moștenit, însă nu mai poate fi transformat în proiecte comerciale, industriale sau rezidențiale. Restricția rămâne atașată proprietății și se aplică și viitorilor proprietari. Din perspectivă economică, mecanismul mută decizia din zona maximizării prețului de vânzare către protejarea utilizării agricole, dar cu un cost de oportunitate major: proprietarul renunță definitiv la posibilitatea de a valorifica terenul la prețuri „de dezvoltare”. De ce au ajuns centrele de date să împingă prețul terenurilor Cele două proprietăți însumează 261 de acri (aprox. 105,6 hectare) și sunt în Silver Spring Township, Cumberland County, în apropierea autostrăzii Interstate 81. Amplasarea lângă o arteră majoră și potențialul pentru un centru de date au ridicat valoarea economică pentru investitori mult peste ceea ce poate genera terenul exclusiv din agricultură. Agronet notează că oferta dezvoltatorilor era de aproximativ 60.000 de dolari pe acru (circa 149.000 de dolari pe hectar), în timp ce plata pentru conservare ar fi sub 18.000 de dolari pe hectar. Cum a fost finanțată conservarea și ce precedent local există Potrivit WeConservePA, conservarea s-a făcut prin Lancaster Farmland Trust . În Silver Spring Township, locuitorii au aprobat încă din 2013 folosirea unei părți din veniturile fiscale locale pentru protejarea terenurilor agricole, pădurilor și spațiilor deschise. Raudabaugh a spus într-un interviu pentru PennLive (citat de Agronet) că demersurile de conservare începuseră înainte ca presiunea dezvoltatorilor să devină puternică, iar intenția sa este ca terenul să rămână disponibil agriculturii și după schimbarea proprietarului. [...]

Fostul ministru Florin Barbu cere schimbarea conducerii guvernului, invocând riscuri pentru agricultură , într-un mesaj cu miză de politică publică privind sprijinul pentru fermieri, potrivit Mediafax . Barbu susține că premierul interimar Ilie Bolojan „trebuie să plece” și că sectorul are nevoie de „sprijin real”, nu de „promisiuni și experimente”. În mesajul publicat pe Facebook, Barbu leagă securitatea alimentară de capacitatea statului de a susține agricultura, afirmând că „fără agricultură, România nu are siguranță”. El spune că românii își doresc „hrană sănătoasă, produsă aici, acasă” și că politica guvernamentală ar trebui să protejeze producția autohtonă și să mențină fermierii în activitate. Presiune pe costuri și importuri, în centrul criticilor Fostul ministru afirmă că obiectivul de a crește ponderea produselor românești pe rafturi nu poate fi atins dacă fermele ajung în dificultate financiară. În formularea sa, producătorii români sunt „sufocați de costuri”, iar statul ar rămâne „neputincios” în timp ce importurile ar înlocui produsele locale. Cerere pentru „Guvern cu puteri depline” și poziționarea PSD Barbu susține că este nevoie „urgentă” de un Executiv „cu puteri depline”, capabil să ia rapid decizii pentru agricultură și industria alimentară. În același mesaj, el afirmă că PSD este pregătit să revină la guvernare și să pună „fermieriul român în centrul politicilor publice”, cu accent pe creșterea producției și a procesării interne. În context, Mediafax notează că declarațiile vin pe fondul unui conflict politic mai vechi între Barbu și Bolojan pe tema măsurilor pentru agricultură. În iunie, Barbu – atunci ministru desemnat – a spus că propunerile sale de sprijin pentru fermieri ar fi fost respinse de Ilie Bolojan, menționând, ca exemple, măsuri legate de acciza la motorină și scheme de finanțare pentru agricultori. [...]

Seceta și valurile de căldură riscă să lovească apicultura din Ungaria prin pierderi masive de colonii , iar apicultorii cer autorităților să nu îi penalizeze automat pentru efectele unui fenomen pe care nu îl pot controla, potrivit Mediafax . Asociația Națională Maghiară de Apicultură (OMME) avertizează că lipsa polenului ar putea afecta până la 80% din populația de albine a țării. În ultimele săptămâni, aproximativ 80% dintre albine ar fi avut acces redus sau deloc la polen natural, pe fondul secetei prelungite și al valurilor succesive de căldură, care au distrus sursele naturale de nectar și polen. Chiar și zonele care, de regulă, mai asigură hrană la final de vară – inclusiv zone umede și maluri de râuri – s-au uscat în acest an, agravând presiunea asupra stupinelor. Apicultorii avertizează că situația ar putea duce la pierderi semnificative de colonii până în primăvara lui 2027. Cererea apicultorilor: fără sancțiuni automate pentru pierderi „excepționale” În acest context, OMME i-a transmis o scrisoare lui Szabolcs Bóna , ministrul responsabil cu agricultura și politica alimentară, solicitând ca apicultorii să nu fie penalizați automat pentru pierderile preconizate. Argumentul este că, în mod normal, apicultorii trebuie să mențină un număr stabilit de colonii, însă pierderile generate de condițiile meteo extreme ar face imposibilă respectarea cerinței „fără să fie vina lor”. Asociația cere ca autoritățile să țină cont de „lipsa fără precedent” a surselor naturale de hrană și de caracterul excepțional al fenomenului. De ce contează: efect în lanț asupra producției și polenizării OMME subliniază că polenul este principala sursă de hrană pentru coloniile de albine și este esențial pentru creșterea albinelor tinere. Fără polen, producția de miere este afectată, iar șansele coloniilor de a trece iarna scad. Pe lângă impactul direct asupra apiculturii, asociația atrage atenția că albinele au un rol esențial în polenizarea culturilor și, implicit, în aprovizionarea cu alimente. În plus, pe măsură ce seceta se intensifică, albinele sunt nevoite să zboare mai departe pentru hrană și apă, consumând mai multă energie, ceea ce poate accelera mortalitatea. Lipsa nectarului poate duce și la conflicte între colonii, cu efecte suplimentare asupra supraviețuirii. Potrivit materialului citat de Mediafax, cantitatea de polen disponibilă acum poate influența atât supraviețuirea peste iarnă, cât și revenirea din primăvara viitoare și, în final, nivelul producției de miere din Ungaria. [...]

Fermierii pot cere contra cost analize ANF, un instrument practic de reducere a riscului la livrare. Potrivit Agronet , producătorii agricoli pot solicita direct, pe bază de cerere, analize în laboratoarele Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) atât pentru determinarea reziduurilor de pesticide din producția vegetală, cât și pentru verificarea calității produselor de protecție a plantelor, atunci când există suspiciuni privind compoziția. Miza este una economică și operațională: o analiză făcută înainte de livrare poate preveni blocarea sau respingerea unui lot, iar verificarea unui produs fitosanitar suspect poate lămuri dacă problema vine din compoziția produsului sau din alți factori (condiții de aplicare, vreme, rezistența organismului-țintă). Ce tipuri de analize pot solicita fermierii ANF pune la dispoziție formulare distincte pentru două categorii de servicii: Determinarea reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale, pentru compararea rezultatelor cu limitele maxime admise pentru produsul respectiv. Verificarea poate fi relevantă mai ales înaintea livrării, când cumpărătorul cere documente analitice sau când fermierul vrea să valideze schema de tratamente aplicată. Controlul calității produselor de protecție a plantelor , prin determinarea substanței active și a concentrației acesteia, util când un tratament nu dă rezultatul așteptat sau există suspiciuni privind calitatea produsului cumpărat. Publicația notează că tema reziduurilor capătă greutate în contextul modificărilor recente ale legislației europene, inclusiv noile limite aplicabile din 19 august 2026 , despre care Agronet a scris separat. Unde se fac analizele și ce spune ANF despre rețeaua de laboratoare Conform informațiilor publicate de ANF, Laboratorul Național Fitosanitar efectuează atât teste privind calitatea produselor de protecție a plantelor, cât și determinări ale reziduurilor de pesticide în fructe, legume și cereale. La nivel regional, ANF indică existența: unui laborator regional pentru controlul reziduurilor de pesticide în plante și produse vegetale; laboratoare regionale pentru controlul calității pesticidelor în Arad, Olt, Bacău și Mureș ; laboratoare regionale specializate în diagnosticarea unor organisme dăunătoare. ANF precizează că laboratoarele regionale sunt laboratoare oficiale desemnate în baza Regulamentului (UE) 2017/625. Cum se solicită analiza: pașii practici Procedura pornește de la alegerea analizei și completarea formularului corespunzător, disponibile pe site-ul ANF (formulare aici: Autorității Naționale Fitosanitare ). În practică, fermierul trebuie să urmărească patru elemente: să stabilească tipul exact de analiză solicitat; să verifice instrucțiunile privind prelevarea și acceptarea probei; să consulte tariful aplicabil analizei; să trimită proba în condițiile indicate de laborator. Agronet subliniază că regulile de prelevare și transport contează, deoarece o probă necorespunzătoare poate afecta reprezentativitatea rezultatului. De ce contează: protejarea valorii unui lot și reducerea pierderilor În logica de management al riscului, costul laboratorului trebuie raportat la valoarea producției sau a tratamentului verificat. Pentru reziduuri, o analiză înainte de livrare poate semnala o problemă înainte ca marfa să ajungă la cumpărător. Pentru un produs fitosanitar suspect, analiza poate indica dacă substanța activă și concentrația corespund celor declarate, cu efect direct asupra eficienței tratamentului și asupra riscului de reziduuri neconforme. Informația a fost prezentată inițial de Lumea Satului și este susținută de documentația publică a ANF, potrivit Agronet. (Materialul Lumea Satului: Lumea Satului ). [...]