Știri
Știri din categoria Agricultură
Primele afine și ciuperci de pădure au ajuns la 50 lei/kg în Piața Cibin, pe fondul unei oferte limitate după episoade de îngheț și vreme instabilă, potrivit Libertatea. Comercianții spun că marfa vine din zone montane din jurul Sibiului, iar raritatea produselor împinge prețurile în sus la început de sezon.
Culegătorii și vânzătorii din Piața Cibin afirmă că „vremea capricioasă” le-a dat planurile peste cap. O precupeață citată de Oradesibiu.ro spune că afinele sunt puține anul acesta, fiind afectate de îngheț, iar ciupercile „nu sunt foarte multe deocamdată”, cu speranța că după ploi vor apărea cantități mai mari.
Pe de altă parte, o comerciantă din Șura Mică indică faptul că ploile recente, împreună cu temperaturile ridicate din timpul zilei, au început să favorizeze apariția ciupercilor, ceea ce marchează începutul sezonului.
Prețurile diferă în funcție de raritate și de dificultatea culesului, notează publicația. În piață se vând, între altele:
Sezonul este abia la început, iar culegătorii locali estimează că, dacă vremea rămâne caldă și ploioasă, oferta din Piața Cibin s-ar putea dubla în următoarele săptămâni, ceea ce „ar putea” aduce și o ușoară scădere a prețurilor. Până atunci, primele loturi rămân scumpe, în special la afine și ciuperci, unde disponibilitatea este încă redusă.
Recomandate
ANM își crește capacitatea de avertizare meteo , după instalarea a șapte radare noi care monitorizează continuu fenomenele extreme, o schimbare cu impact operațional direct pentru agricultură prin avertizări mai rapide și mai precise, potrivit AGRO TV . Administrația Națională de Meteorologie a instalat șapte radare dual-polarimetrice Doppler, în bandă S, la București, Craiova, Oradea, Timișoara, Bobohalma, Iași-Bârnova și Medgidia. Fiecare radar acoperă non-stop o rază de până la 230 km, iar împreună ar asigura acoperirea întregii țări, cu suprapuneri în zonele considerate critice. Ce aduc nou radarele și de ce contează în teren Diferența față de un radar convențional este că sistemele dual-polarimetrice transmit și recepționează semnale atât pe orizontală, cât și pe verticală, ceea ce permite o identificare mai bună a tipului, formei și dimensiunii particulelor de precipitații. În termeni practici, asta poate ajuta meteorologii să distingă mai bine între ploaie și episoade cu grindină (inclusiv grindină cu potențial distructiv), în timp real. Datele radar sunt folosite pentru: determinarea poziției și direcției de deplasare a formațiunilor noroase; analiza structurii acestora; identificarea tipului de precipitații (ploaie, grindină, lapoviță, zăpadă); estimarea cantității de precipitații pe unitatea de suprafață. ANM a transmis că, prin instalarea celor șapte sisteme, „capacitatea de monitorizare și prognoză meteorologică a țării a fost semnificativ îmbunătățită”, iar informațiile furnizate sunt „de înaltă calitate”. „Prin instalarea celor 7 sisteme radar noi, capacitatea de monitorizare și prognoză meteorologică a țării a fost semnificativ îmbunătățită, iar informațiile furnizate de specialiști sunt de înaltă calitate.” Impactul operațional pentru fermieri: avertizări mai timpurii, localizare mai bună Pentru agricultură, miza nu este „oprirea” grindinii, ci reducerea timpului pierdut între apariția fenomenului și avertizare, respectiv creșterea preciziei geografice. În scenariul descris de publicație, o fereastră de avertizare de 30–60 de minute poate face diferența între pierderi și măsuri de protecție (de la retragerea utilajelor din câmp și protejarea animalelor, până la activarea sistemelor anti-grindină acolo unde există). Materialul amintește și contextul ultimilor ani, cu episoade repetate de fenomene meteo severe (grindină, vijelii, ploi torențiale, secetă), care au afectat direct culturile. ANM notează, în comunicatul citat, că schimbările climatice au devenit „o realitate” cu impact major asupra economiei și populației, ceea ce face ca infrastructura de monitorizare să devină tot mai importantă pentru managementul riscului în ferme. [...]
Interdicția totală la exportul de animale vii riscă să blocheze vânzările din oierit , iar crescătorii cer Guvernului un mecanism de compensare pentru pierderi și costuri suplimentare, potrivit AGRO TV . Reprezentanți ai asociațiilor de crescători de animale și ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) s-au întâlnit joi pentru a discuta situația exporturilor de ovine și măsuri de „deblocare și eficientizare” a acestora. Fermierii spun că restricțiile au escaladat rapid: dacă anterior existau limitări doar către Uniunea Europeană, în prezent ar fi în vigoare o interdicție totală a exportului de animale vii, atât către state membre UE, cât și către state din afara Uniunii. Pierderi invocate și efecte în lanț pe piață Adrian Zamfirachi, reprezentant al Asociației de Creștere a Animalelor din România „Păstorul Crișana” (Arad) , susține că restricțiile au lăsat oierii fără piață de desfacere și că impactul se propagă pe întreg lanțul economic asociat: distribuție, transport, abatoare și carmangerii. „Astăzi avem, din păcate, o interdicție totală a exportului de animale vii, atât către statele membre UE, cât și către statele nemembre UE. Aceste restricții au distrus domeniul zootehnic din România, pentru că oierii nu mai au unde să-și vândă nici animalele.” Acesta afirmă că pierderile din sectorul ovin și caprin ar fi „foarte mari”, la nivel de „sute de milioane de euro”, și cere un plan de măsuri și un mecanism de sprijin financiar pentru crescătorii care nu își mai pot vinde animalele și sunt obligați să suporte costuri suplimentare cu furajarea. „Guvernul României să instituie un mecanism de compensare, de susținere, de ajutor financiar al crescătorilor care sunt în imposibilitatea de a-și mai vinde animale.” Risc social și lipsa unor măsuri anunțate Constanța Ștefan, președinta Asociației Agricole Țara Loviștei, spune că fermierii „decontează factura” lipsei de reacție instituțională și cere o colaborare mai eficientă între instituțiile statului. „Cei peste 100.000 de ciobani din România riscă să ajungă cazuri sociale.” Întâlnirea dintre reprezentanții ANSVSA și crescători s-a încheiat, potrivit materialului, fără o concluzie clară și fără anunțarea unor măsuri concrete. Fermierii afirmă însă că vor continua dialogul cu autoritățile și insistă asupra unor soluții rapide pentru sprijinirea sectorului ovin și caprin. [...]
Harghita își leagă turismul de ferme și restaurante, într-un model care poate aduce bani direct în rural , odată cu lansarea traseelor culinare și a programului „ Open Farm ”, înainte de anul în care județul va purta titlul european. Informațiile apar în Libertatea , care notează că Harghita a primit oficial titlul de „ Regiune Gastronomică a Europei” pentru 2027 , iar oferta pentru turiști este deja funcțională din această vară. Miza economică a proiectului este scurtarea lanțului dintre producător și consumator: turiștii sunt încurajați să ajungă nu doar în hoteluri și restaurante, ci și în fermele care furnizează ingredientele, astfel încât cheltuielile să se ducă „direct la micii producători”, potrivit aceleiași surse. Ce se pune în mișcare, concret Circuitul este construit ca un produs turistic integrat, care reunește: peste 60 de restaurante; 30 de ferme locale; o „hartă gastronomică oficială” și primele trasee tematice, disponibile deja pentru public. În paralel cu titlul european din 2027, deschiderea anticipată a traseelor urmărește să capitalizeze interesul turistic încă din sezonul curent, nu doar la momentul „vârfului” de vizibilitate. „Open Farm”: acces în ferme și în „centrele de producție” Programul „Open Farm” este prezentat ca elementul de diferențiere: vizitatorii pot intra în ferme și în centrele de producție pentru a vedea cum sunt obținute produsele și cum funcționează un „lanț de producție sustenabilă”. Conceptul este orientat în special către familii cu copii și include, între altele, vizite la animale, grădini de legume și sere, cu accent pe plante aromatice folosite în bucătăria locală. Într-o intervenție la Europa FM, consultantul în turism Andra Pascu a descris programul ca o premieră în România prin faptul că extinde turismul dincolo de hotel și restaurant: „Pentru prima dată se întâmplă și în România ca turismul să nu rămână doar la nivel de hotel și restaurant. Acest lucru înseamnă că turiștii vor putea să intre în aceste ferme și în aceste centre de producători.” Ce găsesc turiștii în meniuri Libertatea menționează că „amprenta gastronomică” a zonei se bazează pe ingrediente locale, ierburi aromatice și tehnici tradiționale. Andra Pascu a indicat câteva exemple de preparate incluse în catalogul oficial, deja disponibile în unitățile partenere: supă de cartofi cu tarhon, crochete de cârnați cu piure, clătită cu brânză dulce și mărar. Pentru operatorii locali (restaurante și ferme), proiectul înseamnă o platformă comună de promovare și vânzare, cu potențial de a crește fluxul de turiști și de a distribui mai mult din cheltuielile acestora către economia rurală. [...]
O fermă de lapte din Odoreu a automatizat furajarea cu sprijin public, reducând munca manuală și risipa , într-un exemplu de investiție cu impact operațional direct asupra costurilor și organizării zilnice, potrivit AgroInfo . Ferma condusă de Eva Katalin Frei , în localitatea Odoreu (județul Satu Mare), lucrează peste 170 de hectare și crește 149 de bovine, dintre care 92 sunt vaci de lapte, în principal Holstein. Modelul de funcționare este integrat: furajele sunt produse în exploatație, iar rezultatul urmărit este obținerea de lapte și carne, cu valoare adăugată mai mare decât vânzarea de materie primă. Problema operațională descrisă în articol a fost lipsa unui sistem automatizat și precis de administrare a furajelor. Hrănirea presupunea intervenție umană ridicată, folosirea frecventă a utilajelor și variații ale cantităților distribuite, cu efecte în lanț: pierderi de furaje, consum mare de timp și resurse și presiune pe organizarea zilnică. În plus, fluctuațiile afectau echilibrul nutrițional, cu impact asupra stării de sănătate și productivității, respectiv asupra necesarului de intervenții veterinare. O altă consecință ținea de costuri și mediu: utilizarea zilnică a tractoarelor pentru prepararea și distribuirea hranei însemna consum de carburant, uzură și emisii de dioxid de carbon, adică cheltuieli suplimentare și un profil de poluare mai ridicat. Cum a fost finanțată schimbarea Pe acest fundal, ferma a obținut sprijin prin Proiectul RAPID – Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural, inițiativă derulată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțată printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială . Concret, schema de granturi a susținut introducerea unui sistem automat de furajare. Ce aduce sistemul automat de furajare Soluția implementată este descrisă ca un sistem care permite administrarea „precisă și controlată” a hranei, pe baza unor rețete diferențiate în funcție de categoria animalelor și a unei monitorizări mai riguroase a consumului. Efectul urmărit este automatizarea hrănirii, reducerea intervențiilor manuale și un control mai bun asupra unui proces esențial pentru sănătatea și productivitatea efectivului. În planul de dezvoltare, Eva Frei indică drept direcții: consolidarea performanței economice, îmbunătățirea bazei furajere, creșterea randamentului efectivului și continuarea digitalizării. Ferma a organizat și evenimente locale, deschizând activitatea către alți fermieri și autorități, cu scopul de a arăta practic integrarea noilor soluții tehnologice în munca de zi cu zi. [...]
România încearcă să deblocheze exportul de ovine vii, o piață de circa 250 mil. euro pe an , după ce Comisia Europeană a extins și prelungit restricțiile pe fondul unor boli depistate la animale, potrivit Ziarul Financiar . Miza este atât reluarea livrărilor, cât și salvarea unor contracte comerciale anunțate recent, inclusiv unul cu Algeria pentru 1 milion de oi, care acum este „sub semnul întrebării”. România, al doilea cel mai mare crescător de ovine din Uniunea Europeană, cu 10,75 milioane de capete în 2025 (după Spania, cu circa 11,1 milioane), se confruntă în prezent cu o interdicție de export de animale vii către UE, valabilă până la 31 iulie 2026 și prelungită până la 31 decembrie 2026. În plus, UE a extins restricțiile și către exporturile către țări din afara Uniunii, invocând riscul de răspândire a bolilor. În acest context, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, urmează să meargă luni la Bruxelles pentru discuții cu oficialii europeni, cu obiectivul de a găsi o soluție care să permită reluarea exporturilor de ovine și caprine. De ce contează: exportul de animale vii este baza, dar abatoarele sunt puține România poate exporta în continuare carne (în carcasă), atât în UE, cât și în afara ei, însă problema structurală este că are puține abatoare, iar exportul de animale vii rămâne „baza”, notează publicația. În termeni economici, exporturile de ovine și caprine vii aduc peste 200 de milioane de euro anual în economie. Totodată, România încearcă să adapteze relațiile comerciale cu țări terțe, în special din Orientul Mijlociu, prin ajustarea condițiilor de biosecuritate (setul de măsuri sanitare pentru prevenirea și limitarea bolilor), astfel încât exporturile să poată fi reluate „în siguranță”. Argumentul României: restricții locale, nu la nivel național Poziția României este că, atunci când apar focare, restricțiile ar trebui aplicate local, doar în zonele afectate, nu la nivel național. Comisia Europeană justifică însă prelungirea și extinderea interdicției prin riscul de răspândire a bolii în UE și în țări terțe. „Există un risc ridicat de răspândire suplimentară a bolii (...) Prin urmare, este necesar să se prelungească interdicţia (...) până la 31 decembrie 2026 şi să se extindă această interdicţie la orice destinaţie situată în ţări terţe”, a spus Olivér Várhelyi, membru al Comisiei Europene. La rândul său, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a calificat măsura drept disproporționată, în raport cu situația epidemiologică și cu impactul economic asupra sectorului ovin. „Este o măsură profund disproporţionată (...) Restricţia se aplică întregului teritoriu naţional, deşi focarul este localizat şi se află sub control”, a spus Tanczos Barna. Cifrele exporturilor: creștere în 2025, dar 2023 a fost vârful când se exporta și în UE Datele Eurostat citate de ZF arată că, în 2025, România a exportat ovine și caprine vii în afara UE în valoare de 241,7 milioane de euro (aprox. 1,27 mld. lei), în creștere cu 22% față de 2024 (198 milioane de euro, aprox. 1,04 mld. lei). În 2020, exporturile erau de 180 de milioane de euro (aprox. 943 mil. lei), iar în 2023 – când România putea exporta și în UE – exporturile totale au ajuns la 285 de milioane de euro (aprox. 1,49 mld. lei). Pentru 2026, ANSVSA indică o dinamică puternică: în primele patru luni ale anului, exporturile ar fi ajuns deja la 120 de milioane de euro (aprox. 629 mil. lei), tot pe baza datelor Eurostat. Situația sanitar-veterinară invocată și ce soluții sunt discutate În România există un caz de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și o zonă suplimentară de restricții de export în județul Sibiu. În plus, sunt menționate patru cazuri de variolă ovină. Reprezentanții ANSVSA au declarat pentru ZF că și Grecia are focare de pestă a micilor rumegătoare, fără ca exportul să fie interzis la nivel național, motiv pentru care consideră măsura Comisiei Europene „disproporționată”. Printre opțiunile menționate pentru a menține exporturile se numără: centre de colectare destinate exportului; vaccinarea animalelor (în contextul variolei ovine), după screening. Ce urmează depinde de discuțiile de la Bruxelles și de disponibilitatea Comisiei Europene de a accepta o abordare mai țintită (locală) a restricțiilor, astfel încât exportul de animale vii să poată fi reluat fără a compromite cerințele de sănătate animală. [...]
România intră în noul sezon cu prețuri sub presiune, dar cu avantaj la export. Odată cu recoltarea orzului și cu o piață regională foarte competitivă, fermierii se confruntă cu cotații care rămân strâns legate de fluxurile din bazinul Mării Negre și de volatilitatea burselor, arată o analiză publicată de Agrointel . România este deja „în plin” la recoltatul orzului, într-un context în care oferta ridicată din Europa și concurența din regiune mențin presiunea pe prețuri. Pentru orz, evaluarea indicată în analiză este de 175 euro/tonă (aprox. 880 lei) DAP Constanța (DAP = livrat la punctul convenit, cu transportul plătit până acolo). În același timp, cererea din Orientul Mijlociu rămâne un sprijin pentru exporturile românești, cu importatori tradiționali precum Arabia Saudită și Iordania activi în special la grâu și orz, ceea ce ajută România să rămână competitivă pe piețele externe. România, lider la exportul de grâu în UE Potrivit datelor citate în analiză ( Comisia Europeană ), România ar urma să încheie sezonul pe locul 1 în clasamentul exportatorilor de grâu din Uniunea Europeană, cu 7,10 milioane tone. La nivelul UE, până la 14 iunie: exporturile totale de grâu au ajuns la 22,38 milioane tone, cu aproximativ 7% peste nivelul din 2024/25; exporturile de orz au urcat la 8,61 milioane tone; importurile de porumb s-au situat la 17,22 milioane tone, cu 10% sub nivelul anului precedent. Prețuri la Constanța: grâu, orz și rapiță (recolta 2026) Pentru vineri, 19 iunie, analiza indică următoarele niveluri DAP Constanța: grâu panificație: 1.020 lei/tonă ; grâu furaj: 985 lei/tonă ; orz: 910 lei/tonă ; rapiță: 487 lei/tonă . Bursele și Marea Neagră: volatilitate fără direcție, competiție dură Pe Euronext, grâul (scadența septembrie) a închis la 203,50 euro/tonă, după ce și-a întrerupt tendința de creștere, pe fondul scăderilor de la Chicago și al unui dolar mai puternic. Un element de sprijin a venit din achizițiile Algeriei (aprox. 800.000 tone), însă ofertele din zona Mării Negre au fost dominante, în intervalul 264–265 dolari/tonă C&F (cu 5 dolari/tonă sub licitația din luna mai, conform analizei). La porumb, MATIF (scadența noiembrie) a urcat la 212 euro/tonă, susținut de îngrijorările legate de valul de căldură din Franța și de reducerea estimărilor privind suprafața cultivată cu porumb în această țară. În regiunea Mării Negre, analiza notează o temperare a prețurilor la grâul rusesc (237,50 dolari/tonă) și presiune în Ucraina, unde grâul de panificație este indicat la 214–221 dolari/tonă CPT-port, iar cel furajer la 210–217 dolari/tonă CPT-port. Pentru orzul ucrainean din noua recoltă, cotațiile menționate sunt de 220–223 dolari/tonă FOB, respectiv 203–206 dolari/tonă CPT-port. Pentru începutul lunii iulie, analiza sugerează că o revenire a prețurilor la orz ar putea fi susținută de cererea din China și de acoperirea insuficientă a contractelor forward, însă pe termen scurt presiunea rămâne ridicată din cauza ofertei sezoniere. [...]
