Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii francezi au blocat joi dimineața drumurile către Paris și centrul orașului, în semn de protest față de acordul comercial Mercosur, acuzând Guvernul și Uniunea Europeană că le compromit viitorul. Potrivit Protestul, declanșat de sindicatul Coordination Rurale, a reunit sute de agricultori care au blocat bulevarde centrale din capitală cu tractoare, inclusiv zona Arcului de Triumf, și au provocat ambuteiaje de peste 150 km pe autostrăzile de acces.
Fermierii se tem că ratificarea acordului Mercosur dintre Uniunea Europeană și țările din America de Sud (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay) va duce la o avalanșă de alimente ieftine importate, care nu respectă standardele europene de calitate și mediu. Aceștia denunță, totodată, costurile tot mai ridicate din sectorul agricol, reglementările pe care le consideră sufocante și măsura de sacrificare a animalelor impusă de guvern în contextul unei boli contagioase la bovine.
În ciuda presiunilor, Franța a anunțat oficial că va vota împotriva semnării acordului Mercosur, considerându-l un tratat „dintr-o altă epocă”, după cum a transmis președintele Emmanuel Macron. El a informat-o personal pe Ursula von der Leyen despre această poziție, dar Franța nu are puterea de a bloca tratatul, deoarece susținătorii acordului – printre care Germania, Spania și recent Italia – au format o majoritate calificată la Bruxelles.
Pe fondul protestelor, președinta Adunării Naționale, Yael Braun-Pivet, a fost huiduită și îmbrâncită de protestatari, iar mai târziu sindicatele FNSEA și ale tinerilor fermieri s-au alăturat manifestației cu o demonstrație pașnică în fața Turnului Eiffel. Arnaud Rousseau, liderul FNSEA, a declarat că „importul de produse care nu respectă standardele noastre este inacceptabil” și a anunțat continuarea mobilizării.
Comisia Europeană a propus între timp un pachet de sprijin de 45 de miliarde de euro pentru agricultură în următorul buget pe șapte ani, dar fermierii rămân sceptici. Votul oficial privind Mercosur este așteptat vineri, 9 ianuarie, la Bruxelles.
Recomandate
România își consolidează poziția de lider la exportul de grâu în UE , după ce, în primele zece săptămâni ale anului comercial agricol 2026/2027 (început la 1 iulie), a livrat către țări din afara Uniunii peste 2,5 milioane de tone de grâu comun, potrivit Economica . Avansul de 31,9% față de aceeași perioadă a anului trecut vine într-un moment în care exporturile totale ale UE au scăzut ușor, ceea ce amplifică avantajul competitiv al României pe piețele externe. În intervalul analizat, UE a exportat în total 4,9 milioane de tone de grâu comun, iar România a furnizat mai mult de jumătate din această cantitate. Comparativ, Lituania – următorul exportator din clasament – a raportat vânzări de 850.700 de tone, la distanță considerabilă. Unde ajunge grâul exportat din UE Cele mai mari volume de grâu comun au mers către: Arabia Saudită (14,8% din exporturile UE), Algeria (11,9% din exporturile totale), Nigeria (10,2% din exporturile UE). Orzul: România acoperă circa trei sferturi din exporturile UE Pe segmentul de orz, România a exportat peste 1,2 milioane de tone, cu aproximativ 1% peste nivelul de anul trecut, dintr-un total de 1,6 milioane de tone livrat de UE către țări terțe. Asta înseamnă aproximativ 75% din exporturile comunitare de orz în perioada menționată. Principalele destinații pentru orz au fost: Arabia Saudită (53,8% din total), Iordania (19,7%), Libia (7,9%). Context: performanță susținută după un an record Datele citate arată o continuitate a performanței din anul comercial 2025/2026, când România a livrat 10,9 milioane de tone de cereale către țări terțe și a fost, pentru al doilea an consecutiv, cel mai mare exportator european de cereale, cu poziții de vârf la grâu și porumb. Tot pentru 2025/2026, conform datelor Comisiei menționate în analiză, România a exportat peste 7,2 milioane de tone de grâu comun, cu peste 30% mai mult decât în anul anterior, reprezentând 31% din cantitatea totală comercializată de statele membre. [...]
Motorina a urcat în marile rețele din România la 10,37–10,44 lei/litru și se apropie de 10,50 lei , ceea ce pune presiune directă pe costurile din agricultură într-o perioadă de lucrări intense în câmp, potrivit AGRO TV . Scumpirea vine pe fondul unei crize tot mai accentuate pe piața internațională a carburanților, cu probleme de aprovizionare în Europa și noi perturbări ale fluxurilor de petrol. Pentru ferme, miza este imediată: în septembrie, consumul de motorină crește odată cu recoltarea culturilor de primăvară, transportul producției, pregătirea terenului și înființarea culturilor de toamnă. În acest context, orice nouă creștere la pompă se traduce în costuri mai mari de producție, într-un an în care multe exploatații se confruntă deja cu efectele secetei și cu prețuri mici la cereale. De ce se scumpește: presiuni simultane pe ofertă Materialul indică mai mulți factori care tensionează piața: probleme de aprovizionare în Europa , pe fondul unui deficit de motorină la nivel european invocat de autoritățile din Ungaria ; atacuri asupra rafinăriilor rusești , care ar fi redus capacitatea Rusiei de a produce și exporta carburanți; perturbări din Orientul Mijlociu , după ce Arabia Saudită a oprit temporar conducta petrolieră East-West în urma unui atac cu drone. În cazul conductei East-West, aceasta transporta aproximativ 4 milioane de barili pe zi către Marea Roșie, iar Reuters estimează că, dacă întreruperea se prelungește, până la 4% din oferta mondială de petrol ar putea fi pusă în pericol. Efecte și reacții în regiune Situația nu este prezentată ca fiind exclusiv românească. În Ungaria, autoritățile au anunțat măsuri de sprijin pentru consumatori , iar fermierii ar urma să beneficieze inclusiv de rambursări ale accizei la motorină , pentru a limita impactul scumpirilor asupra agriculturii. În paralel, AGRO TV notează că în Statele Unite prețurile motorinei au urcat la niveluri record, iar subiectul a ajuns pe agenda politică internațională, semn că presiunea pe acest segment de carburant este mai largă decât piața locală. [...]
România a livrat 51,2% din exporturile extra-UE de grâu ale Uniunii în primele zece săptămâni ale sezonului 2026/2027, pe fondul unei accelerări rapide a fluxurilor după recoltare, potrivit Agronet . Miza economică este dublă: o parte din presiunea unei oferte interne foarte mari se mută în logistică (depozitare și transport), iar ritmul exporturilor poate influența formarea prețurilor în piața internă. Datele vamale ale Comisiei Europene indică faptul că, între 1 iulie și 6 septembrie 2026, România a exportat către țări din afara UE 2.520.751 de tone de grâu comun. În același interval, exporturile totale ale UE către piețe terțe au fost de 4.919.457 de tone, ceea ce plasează România la o pondere de aproximativ 51,2% din total. În clasamentul volumelor raportate de statele membre, următoarele poziții sunt la distanță: Lituania (circa 851.000 de tone), Bulgaria (427.000 de tone), Polonia (383.000 de tone) și Germania (aproximativ 354.000 de tone), conform acelorași date. Ritmul exporturilor: de la zeci de mii la peste 2,5 milioane de tone Accelerarea este vizibilă și față de începutul campaniei comerciale: până la 26 iulie, România exportase doar 53.834 de tone de grâu comun către țări din afara UE, iar ulterior, în aproximativ șase săptămâni, volumul a urcat la peste 2,52 milioane de tone. Explicația avansată în material este formarea și încărcarea rapidă a loturilor comerciale după finalizarea recoltării. Prețul de referință în Portul Constanța a urcat la 223 euro/tonă Ritmul ridicat al exporturilor a coincis cu o creștere a cotației oficiale de referință pentru grâul de panificație FOB Constanța la 223 euro/tonă (aprox. 1.115 lei/tonă), pentru săptămâna 31 august–6 septembrie 2026, potrivit datelor Comisiei Europene din Agri-food Data Portal. În săptămâna anterioară, reperul era 208,92 euro/tonă (aprox. 1.045 lei/tonă), ceea ce înseamnă un plus de 14,08 euro/tonă (aprox. 70 lei/tonă), respectiv circa 6,7% într-o săptămână. Publicația precizează că sunt cotații săptămânale oficiale de referință, nu oferte ferme garantate fermierilor. Cât din surplus ar fi fost deja valorificat În material este citată și o estimare a lui Cezar Gheorghe, făcută pentru AGRO TV, potrivit căreia exporturile totale ar fi depășit deja 3 milioane de tone, iar surplusul exportabil al României în acest sezon ar fi de aproximativ 9 milioane de tone, la o recoltă estimată de circa 13,4 milioane de tone. Agronet notează că sistemul european de supraveghere vamală nu include comerțul dintre statele membre, astfel că datele oficiale pentru extra-UE nu contrazic o estimare mai mare care ar include și livrările intracomunitare. Raportat strict la surplusul exportabil estimat (9 milioane de tone), exporturile extra-UE consemnate oficial până la 6 septembrie (2.520.751 de tone) ar reprezenta aproximativ 28% din cantitatea disponibilă pentru export. Dacă se confirmă și pragul de peste 3 milioane de tone la total exporturi, ar rezulta că aproape o treime din surplus ar fi fost deja contractată sau livrată. În perioada următoare, rămâne de văzut dacă ritmul exporturilor se menține și dacă cererea externă continuă să susțină cotațiile într-un sezon cu disponibilitate ridicată de grâu pentru comercializare. [...]
Fermierii cer un mecanism rapid de sprijin la îngrășăminte, avertizând că fără bani înainte de fertilizare producția va scădea , pe fondul prețurilor ridicate la inputuri și al costurilor de finanțare, potrivit Economica , care citează un comunicat al Forumului APPR. Forumul APPR spune că fermierii din România sunt presați simultan de scumpirea îngrășămintelor, finanțarea mai scumpă, volatilitatea prețurilor la energie și combustibili, prețuri de valorificare reduse sau instabile și efectele cumulate ale secetei și recoltelor slabe din ultimii ani. În acest context, organizația solicită autorităților sprijin financiar dedicat achiziției de îngrășăminte. Miza: decizii tehnologice luate acum, efecte în campania 2026–2027 Potrivit Forumului APPR, fermierii iau deja decizii privind achiziția inputurilor, fertilizarea și înființarea culturilor pentru campania agricolă 2026–2027. Fără un calendar clar și o măsură „aplicabilă imediat”, „numeroase exploatații” ar urma să fie obligate să reducă dozele de fertilizare, să diminueze suprafețele cultivate sau să amâne achiziții esențiale. Organizația avertizează că impactul nu se oprește la nivelul cash-flow-ului din ferme: subfertilizarea ar însemna diminuarea potențialului de producție, scăderea competitivității agriculturii românești și o vulnerabilitate suplimentară pentru securitatea alimentară. Ce solicită fermierii și ce fonduri invocă Forumul APPR afirmă că a transmis încă din iulie propuneri ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autorității de Management pentru Planul Strategic PAC 2023–2027 și Direcției Generale Politici Agricole, semnalând o „nouă criză a îngrășămintelor” pe fondul tensiunilor geopolitice, perturbării lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție. În centrul cererii este alocarea europeană de 29.977.500 euro (aprox. 149,9 milioane lei) destinată României, pe care fermierii vor să o vadă transformată „rapid” într-un sprijin concret, predictibil și ușor accesibil, completat cu o contribuție din bugetul național. Concret, fermierii cer: instituirea unui ajutor direct pentru achiziția de îngrășăminte; criterii de eligibilitate adaptate realităților din ferme; includerea achizițiilor deja efectuate; simplificarea procedurilor administrative; plăți făcute înaintea principalelor perioade de fertilizare. Forumul APPR invocă și faptul că alte state membre, precum Franța, au anunțat deja măsuri de sprijin, iar în România ar fi nevoie „fără întârziere” de un mecanism „clar și eficient”. În lipsa unei intervenții la timp, organizația susține că fondurile riscă fie să fie dispersate într-un mecanism cu impact economic marginal, fie să ajungă prea târziu pentru a mai influența deciziile din ferme. [...]
Exporturile de animale vaccinate către piețele din afara UE ar putea fi reluate în cel mult o lună , ceea ce ar debloca o ieșire comercială importantă pentru crescătorii români afectați de lipsa piețelor de desfacere, pe fondul problemelor de furaje și apă, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută la Strasbourg de eurodeputatul PNL Daniel Buda , vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Parlamentul European, după discuții cu comisarul european Oliver Varhelyi (portofoliul sănătate și bunăstarea animalelor). Miza este una operațională și economică: reluarea exporturilor ar permite fermierilor să-și planifice „managementul fermelor” și să evite acumularea de animale fără piață, într-un moment în care costurile și riscurile cresc din cauza secetei. Condiția: vaccinarea și acordul pentru export către țări terțe Buda a spus că deblocarea exporturilor ar viza „animale care vor fi vaccinate” și a invocat „promisiuni ferme” din partea Comisiei Europene privind livrarea a peste 1.300.000 de doze pentru vaccinarea animalelor împotriva pestei micilor rumegătoare. „În maxim o lună de zile, în urma discuțiilor purtate cu comisarul Varhelyi, vor fi deblocate exporturile către țările terțe de animale care vor fi vaccinate.” În logica prezentată de eurodeputat, vaccinarea ar funcționa ca element-cheie pentru ridicarea blocajului comercial și pentru reluarea accesului la piețe din afara Uniunii Europene. Context: presiune pe ferme și tensiuni în jurul protestelor În același briefing, Daniel Buda a descris dificultăți acute în ferme, menționând lipsa de furaje și de apă și efectul direct al lipsei unei piețe unde animalele să poată fi vândute. Separat de componenta economică, eurodeputatul a criticat „parazitarea” protestelor de marți de la București de către „forțele extremiste”, susținând că problemele fermierilor trebuie rezolvate prin măsuri și sprijin instituțional, nu prin escaladare. Ce urmează și ce rămâne neclar Informația-cheie rămâne un termen estimativ („maximum o lună”) și o promisiune de la nivelul Comisiei Europene privind dozele de vaccin și posibilitatea exportului. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact al livrării dozelor, procedura concretă de deblocare sau ce țări terțe ar urma să redeschidă efectiv importurile, astfel că impactul final depinde de implementarea acestor pași. [...]
Blocarea exporturilor de miei riscă să lase fermele fără lichidități și fără furaje , iar oierii spun că nu pleacă din Piața Victoriei până când Guvernul nu discută cu ei, potrivit HotNews . Miercuri dimineață, peste 200 de persoane erau pe trotuarul din fața Muzeului Antipa, în condițiile în care traficul era fluent, iar jandarmii rămăseseră în zonă. Protestatarii afirmă că au dormit peste noapte în Piața Victoriei și că au venit de la sute de kilometri, fără să primească un răspuns din partea autorităților. Unul dintre ciobani spune că au fost „ținuți aici” după ce li s-a promis că situația se va rezolva, dar „nu s-a întâmplat nimic”. Miza economică: miei nevânduți, costuri în creștere și presiune pe hrană Principala nemulțumire invocată de oieri este că nu pot exporta mieii. În relatarea HotNews apar explicații diferite, fără o poziție oficială citată: unii protestatari pun blocajul pe seama vaccinării și a unor reguli „de la Bruxelles”, alții spun că motivul ar fi „pesta”, dar că nu li s-a explicat clar. Din perspectiva fermelor, efectul imediat este unul operațional și financiar: animalele rămân în exploatații, iar costurile cu hrana cresc într-un an descris de protestatari ca fiind marcat de secetă. Un cioban spune că au ajuns să dea deja „mâncarea pentru iarnă”, în lipsa posibilității de a vinde. Protest pașnic miercuri, după incidentele de marți Întrebați despre violențele de la protestul precedent, când au fost atacați jandarmi și jurnaliști, unii dintre oierii intervievați susțin că nu au venit „pe scandal” și că miercuri atmosfera era liniștită. Ei afirmă că au venit pentru discuții și pentru un răspuns din partea Guvernului. Se adaugă și revendicări politice HotNews notează că protestului i s-au alăturat și persoane nemulțumite de creșterea prețurilor și care cer explicații legate de anularea turului II al alegerilor prezidențiale din 2024, inclusiv solicitări de desecretizare a unor documente. În lipsa unei reacții oficiale prezentate în material, protestatarii spun că rămân în Piața Victoriei până când reprezentanți ai Guvernului vor veni să discute cu ei și să explice de ce exporturile sunt oprite și ce soluții există pentru valorificarea mieilor și pentru evitarea pierderilor din ferme. [...]
