Știri
Știri din categoria Transport și logistică

Greva piloților Lufthansa a blocat operațiunile în principalele hub-uri din Germania, cu anulări masive de zboruri la Frankfurt și Munchen, într-un moment în care conflictul de muncă riscă să se extindă și la personalul de cabină, potrivit Agerpres.
Piloții de la divizia principală a grupului Lufthansa, precum și cei de la Lufthansa Cargo și Lufthansa CityLine au intrat în a doua zi de grevă, declanșată pe fondul unei dispute prelungite privind salariile și pensiile, transmite DPA. În schimb, piloții companiei de agrement Eurowings ar urma să reia lucrul marți.
Impactul operațional este concentrat în cele mai importante aeroporturi ale companiei: peste 1.100 de decolări și aterizări de pe aeroportul din Frankfurt (principalul hub Lufthansa și cel mai mare aeroport din Germania) au fost anulate luni și marți, iar 710 zboruri au fost anulate pe aeroportul din Munchen.
Greva este organizată de sindicatul VC și are ca miză revendicări salariale, inclusiv schema de pensii a companiei și remunerația la filiala regională CityLine.
În paralel, însoțitoarele de bord de la Lufthansa sunt așteptate să intre și ele în grevă miercuri și joi, ceea ce ar urma să fie al cincilea val de acțiuni sindicale în cadrul grupului Lufthansa în acest an.
Luni, directorul de resurse umane al Lufthansa, Michael Niggemann, a avertizat sindicatele să nu continue conflictul de muncă, afirmând că fiecare zi de grevă slăbește compania aeriană.
Grupul Lufthansa este cel mai mare transportator aerian din Europa și, pe lângă Lufthansa, deține Austrian, Swiss, Eurowings și Brussels Airlines.
Recomandate

O nouă grevă a piloților Lufthansa riscă să perturbe operațiunile în Germania luni și marți , cu efect direct asupra zborurilor de pasageri și cargo ale grupului, potrivit Mediafax . Sindicatul piloților de la Lufthansa (VC – Vereinigung Cockpit) a anunțat sâmbătă acțiunea de protest, pe fondul disputelor privind pensiile și salariile angajaților. Greva vizează Germania și ar urma să afecteze zborurile operate de Lufthansa, precum și de filialele CityLine și Eurowings, plus divizia de marfă Lufthansa Cargo, conform unui comunicat al sindicatului, citat de Le Figaro. Ce operațiuni sunt vizate și ce excepții au fost anunțate Pe lângă compania-mamă, acțiunea sindicală include explicit: Lufthansa CityLine; Eurowings; Lufthansa Cargo. VC a precizat însă că, „având în vedere situația actuală din Orientul Mijlociu”, anumite rute nu sunt afectate de grevă: zborurile Lufthansa și Lufthansa CityLine cu plecări din Germania către Azerbaidjan, Egipt, Bahrain, Irak, Israel, Yemen, Iordania, Qatar, Kuweit, Liban, Oman, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Contextul conflictului de muncă Ultima grevă a piloților Lufthansa și ai filialelor sale a avut loc în 12 și 13 martie. Președintele VC, Andreas Pinheiro, a acuzat angajatorii că nu au arătat „nicio dorință concretă” de a găsi o soluție în cadrul mai multor conflicte colective și a susținut că, deși sindicatul s-a abținut „în mod deliberat” de la grevă în perioada sărbătorilor de Paște, „nu au fost făcute propuneri serioase”. De ce contează Pentru Lufthansa, o grevă care include atât zborurile de pasageri, cât și operațiunile de cargo înseamnă risc operațional ridicat pe termen scurt: anulări, reprogramări și perturbări în lanț, în special pe plecările din Germania. În paralel, sindicatul lasă deschisă opțiunea evitării grevei dacă apar „oferte negociabile”, ceea ce indică faptul că următoarele ore rămân relevante pentru o posibilă deblocare a negocierilor. [...]

Biletele CFR s-au scumpit cu 24,40% într-un an, peste ritmul inflației, ceea ce apasă direct costul navetei și al mobilității interne , potrivit unei analize publicate de Economedia , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . Creșterea este raportată pentru martie 2026 față de martie 2025 și este cea mai mare din categoria serviciilor. În același interval, rata anuală a inflației a fost de 9,87% în martie 2026, după 9,3% în februarie, iar inflația anuală s-a menținut peste 9% pentru a opta lună consecutiv, conform INS. Cum se poziționează scumpirea biletelor de tren față de alte servicii Datele INS citate în analiză arată că, în martie 2026 față de martie 2025, după biletele CFR (+24,40%), au urmat alte creșteri importante de prețuri în servicii, între care: apă, canal și salubritate: +15,49%; igienă și cosmetică: +14,12%; alte servicii cu caracter industrial: +15,68%; reparații auto: +13,55%; confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte: +13,91%; chiriile: +8,26%; asistență medicală: +12,26%; transport urban: +8,88%; transport interurban rutier: +9,48%. Unde au scăzut prețurile și ce alte modificări apar în statistici Singura scădere de preț din categoria serviciilor a fost consemnată la tarifele serviciilor aeriene, care s-au redus cu 7,49% față de perioada similară a anului anterior. Totodată, tarifele serviciilor poștale au crescut cu 9,79% în martie 2026 față de martie 2025, după ce în lunile anterioare înregistraseră reduceri. INS a inclus începând cu 2026 jocurile de noroc în calculul IPC (Indicele Prețurilor de Consum) , acestea având o creștere de 1,50% în martie față de februarie și de 5,78% față de decembrie 2025. [...]

Scumpirea propusă a metroului până la 7 lei/călătorie riscă să amplifice presiunea pe subvențiile publice și să declanșeze un val de majorări în transportul din București , într-un moment în care finanțarea Metrorex este deja puternic dependentă de bugetul de stat, potrivit Ziarul Financiar . Propunerea de creștere a tarifelor a fost votată sâmbătă în Consiliul de Administrație al Metrorex, iar decizia finală „urmează să fie analizată de autorități”. Ciprian Șerban a declarat că măsura va fi evaluată din perspectiva sustenabilității. În paralel, nemulțumirea publică a crescut rapid: o petiție inițiată de SENS pe platforma Declic, adresată Metrorex, Guvernului și Ministerului Transporturilor, a strâns peste 11.500 de semnături. Inițiatorii susțin că scumpirea lovește mai ales persoanele vulnerabile, în context economic dificil și pe fondul măsurilor de austeritate. Ce se schimbă la tarife și de ce contează Noua propunere vizează creșterea prețului unei călătorii cu metroul de la 5 lei la 7 lei, începând din mai 2026. În ianuarie 2025, tariful urcase deja de la 3 lei la 5 lei, justificarea de atunci fiind „echilibrarea bugetului” și reducerea cheltuielilor de exploatare. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că o asemenea succesiune de scumpiri „nu are precedent” în transportul public din România și ar trebui susținută de o motivație economică solidă, reflectată în calitatea serviciilor. „Vorbim despre o scumpire succesivă fără absolut niciun precedent pe piaţa transporturilor de călători din România. (…) O majorare tarifară de o asemenea amploare ar trebui să fie susţinută de o motivaţie economică solidă şi vizibilă în calitatea serviciilor” Presiunea bugetară: subvenții mari, structură de costuri contestată În material se arată că veniturile din bilete și abonamente sunt insuficiente pentru funcționarea sistemului, iar Metrorex se bazează anual pe subvenții de la bugetul de stat care depășesc 700–800 de milioane de lei. Datele bugetare din 2025 indică o structură de cheltuieli dominată de costurile cu personalul: 37,95% din buget (aprox. 1,05 miliarde de lei) pentru salarii și sporuri, sumă mai mare decât totalul cheltuielilor de exploatare; 25,07% din buget (aprox. 697 de milioane de lei) pentru bunuri și servicii esențiale (energie, mentenanță, piese de schimb). Negrescu susține că, în practică, călătorii se confruntă cu aglomerație, trenuri vechi fără aer condiționat și întârzieri în livrarea noilor garnituri, ceea ce pune sub semnul întrebării legătura dintre scumpire și îmbunătățirea serviciilor. Efect de contagiune: și STB ia în calcul scumpiri La scurt timp după apariția informațiilor despre scumpirea metroului, Societatea de Transport București (STB) a anunțat că ia în calcul majorarea tarifului de la 3 lei la 5 lei/călătorie, proiect discutat în Adunarea Generală a Acționarilor. Reprezentanții STB afirmă că măsura nu ar aduce neapărat venituri suplimentare, deoarece diferența ar fi compensată prin subvenția oferită de Primăria Capitalei, însă ar îmbunătăți fluxul de numerar. Decizia finală nu a fost adoptată. În perioada următoare, miza se mută pe analiza autorităților asupra propunerii Metrorex și pe modul în care eventualele majorări vor fi justificate public, inclusiv prin raportare la calitatea serviciilor și la impactul bugetar al subvențiilor. [...]

Noile troleibuze Yutong U12 din București nu pot fi puse în mișcare dacă șoferul nu trece un test de alcool , o schimbare cu impact operațional direct asupra modului în care STB gestionează plecările în traseu și riscul de incidente. Informațiile apar în mediafax.ro , care citează o informare a Societății de Transport București. STB spune că noile troleibuze Yutong U12, introduse de câteva zile pe liniile 86, 93 și 97, sunt echipate din fabrică cu un sistem de tip „alcohol interlock” – practic, un alcooltest conectat la sistemul de pornire. Șoferul trebuie să sufle în dispozitiv înainte de plecare, iar vehiculul pornește doar dacă rezultatul este negativ. Este vorba despre 22 de troleibuze nou achiziționate. Potrivit STB, tehnologia este folosită deja în Europa, cu scopul de a reduce riscurile și de a crește siguranța în transportul public. Ce se schimbă în exploatare Din perspectiva operării, introducerea „alcohol interlock” mută controlul de la o verificare punctuală la o condiție tehnică obligatorie pentru fiecare plecare. Concret, troleibuzul nu poate intra în circulație dacă testul nu este trecut, ceea ce poate influența disciplina de exploatare și procedurile de început de tură. Unde circulă și ce specificații mai au STB precizează că troleibuzele circulă pe liniile 86, 93 și 97 și că au fost puse în circulație începând de luni, 30 martie 2026. Pe lângă sistemul de testare a alcoolului, vehiculele includ dotări precum aer condiționat, prize USB (tip A și C), afișaje digitale, podea coborâtă cu rampă și interior modern. Un element operațional menționat este autonomia de minimum 20 km pe baterie, care permite continuarea deplasării și în situații de întrerupere a rețelei de contact sau lucrări. [...]

Criza din Orientul Mijlociu schimbă brusc prețurile biletelor de avion , iar efectul imediat este o piață „răsturnată”: unele zboruri lung-curier către destinații exotice au ajuns mai ieftine decât rute scurte, pe fondul scăderii cererii din motive de siguranță, potrivit economedia.ro . În același timp, costurile mai mari cu combustibilul de aviație (kerosen) împing tarifele în sus: dublarea costului combustibilului a generat scumpiri de 10–15% în Europa și de 30% la nivel global, iar experții citați avertizează că, dacă tensiunile continuă, prețurile medii ar putea urca cu peste 50%. Scumpiri puternice pe rutele interne din Italia, de Paște Analiza indică o creștere medie de 13,6% față de anul trecut pe rutele naționale italiene, cu vârfuri de peste 60% în unele cazuri. Cea mai afectată rută a fost Milano Malpensa–Brindisi (+59%), urmată de Genova–Catania (+36%), Veneția–Brindisi (+35%) și Torino–Brindisi (+28%). Un exemplu de nivel al prețurilor: un bilet dus-întors Milano Linate–Catania pornea de la 577 de euro (aprox. 2.940 lei). De ce unele destinații exotice s-au ieftinit: cererea a căzut Paradoxul semnalat în material este că temerile călătorilor au redus „drastic” cererea către destinații precum Maldive, Seychelles, Sharm el-Sheikh, Hong Kong și Thailanda, iar prețurile au scăzut în consecință. Astfel, un zbor către o destinație exotică poate ajunge mai ieftin decât unul către sudul Italiei. Totodată, se vede o reorientare a rezervărilor către rute cu escală în hub-uri alternative precum Istanbul, Atena și Belgrad, care pot fi mai ieftine decât zborurile directe. Reacții în piață: promoții, dar și presiune pentru scumpiri și taxe Pe partea comercială, Volotea a pus în vânzare 200.000 de locuri la prețuri de la 9 euro (aprox. 46 lei), într-o competiție directă cu Ryanair, Wizz Air și easyJet, în timp ce acestea din urmă sunt așteptate să crească prețurile în săptămânile următoare. În paralel, asociațiile de consumatori avertizează că majorările pot afecta „continuitatea teritorială” (accesul la transport între regiuni). JetBlue a anunțat deja scumpirea tarifelor pentru bagaje, invocând creșterea costurilor operaționale, iar unele estimări citate indică faptul că, incluzând taxele suplimentare, costul total al unui bilet ar putea crește chiar și cu 500%. „Criza din Orientul Mijlociu se reflectă asupra tarifelor aeriene, cu majorări generalizate datorate costurilor mai mari deja suportate de companii”, a declarat Gabriele Melluso, președintele Assoutenti. Ce urmează depinde de durata crizei: materialul indică riscul unor scumpiri suplimentare la nivel mediu, în timp ce pe anumite destinații afectate de scăderea cererii pot continua ajustările în jos ale tarifelor. [...]

Un tren Alstom Coradia a coborât timpul de parcurs Simeria–Sighișoara la 81 de minute, ridicând viteza medie la 125 km/h , un reper care arată efectul concret al modernizării pe una dintre rutele importante din Ardeal, potrivit profit.ro . Noua performanță a fost obținută cu 3 opriri pe traseu. Publicația notează că este un „record de viteză” pentru circulația cu trenul în România pe această rută. Ce s-a schimbat operațional pe rută Pe distanța Simeria–Sighișoara, de 169 km, trenul a realizat un timp de 81 de minute, față de recordul anterior menționat în material: în iunie 2023, un tren Dacia parcurgea aceeași rută în 96 de minute. Comparativ cu situația de dinaintea modernizării, în „anul-etalon 1995”, durata era de 130 de minute pe aceeași rută, conform Asociației Pro Infrastructură, citată de profit.ro. În termeni relativi, rama electrică este cu 38% mai rapidă decât trenurile din 1995, mai arată sursa. Context: livrări de material rulant și ce urmează În paralel, profit.ro amintește că grupul francez Alstom a livrat României prima locomotivă electrică Traxx pentru transport feroviar de pasageri, cu viteză maximă de până la 200 km/h, locomotivă care a parcurs deja etapa de Recepție Preliminară. Locomotiva face parte dintr-un contract pentru 16 unități semnat în 2024, fiind produsă la uzina Alstom din Kassel (Germania), iar livrările ar urma să continue pe parcursul anului 2026. Separat, în februarie a fost anunțat că CFR Călători a recepționat până atunci, de la Autoritatea pentru Reformă Feroviară, zece rame noi Alstom Coradia, dintr-un lot de 12. [...]