Știri
Știri din categoria Transport și logistică
BoardingPass a lansat AeroPass.ro, un serviciu digital de check-in online asistat, care vizează pasagerii ce amână sau omit check-in-ul pentru zboruri comerciale și ajung să suporte costuri suplimentare ori dificultăți în aeroport.
Serviciul este construit pe ideea că, în multe cazuri, responsabilitatea check-in-ului online revine aproape exclusiv călătorilor, iar neîndeplinirea la timp a acestui pas poate genera taxe sau probleme operaționale. În special pe segmentul low-cost, BoardingPass notează că neefectuarea check-in-ului online poate duce la taxe în aeroport care pot depăși 200 de lei, iar efectuarea foarte târzie poate expune pasagerii la situații de tip „stand-by” în cazul zborurilor suprarezervate, când locul în avion nu mai este garantat.
Înainte de lansarea publică, AeroPass a trecut printr-o etapă de testare cu acces limitat, în care au fost realizate check-in-uri pentru peste 200 de zboruri comerciale, iar feedback-ul utilizatorilor „a confirmat utilitatea practică a serviciului”, conform articolului. Mecanismul este simplu: pasagerul plasează o comandă după ce își face rezervarea, iar platforma realizează automat check-in-ul în numele său imediat după deschiderea ferestrei oficiale stabilite de compania aeriană; cartea de îmbarcare este apoi transmisă automat prin e-mail.
Elementele-cheie ale AeroPass, așa cum sunt descrise de BoardingPass, includ:
„Digitalizarea călătoriei aeriene a avansat rapid, însă unele procese-cheie continuă să depindă exclusiv de atenția pasagerului, iar check-in-ul online a devenit o sursă reală de costuri neprevăzute. AeroPass răspunde acestei discrepanțe prin automatizarea acestui proces esențial, independent de canalul de achiziție al biletului. Etapa de testare ne-a confirmat existența unei cereri clare pentru o astfel de abordare”, a declarat Gabriel Bobon, fondator BoardingPass.
Pe termen mediu, BoardingPass spune că ia în calcul extinderea AeroPass prin conturi dedicate utilizatorilor, care să permită salvarea datelor personale și a documentelor de călătorie pentru comenzi viitoare, precum și dezvoltarea unor modele de abonament și opțiuni pentru comenzi de grup. Lansarea AeroPass marchează, totodată, extinderea BoardingPass din zona de știri și analize către servicii digitale destinate pasagerilor.
Recomandate
Prăbușirea unui Learjet cu 9 morți în Florida a blocat accesul într-un parc de case mobile și a forțat circa 600 de persoane să caute adăpost , potrivit HotNews , care citează autorități americane și CNN. Avionul privat de tip Learjet, care se îndrepta spre Bahamas, s-a prăbușit și a explodat duminică în comitatul Palm Beach, Florida. Autoritățile au anunțat că toate cele nouă persoane aflate la bord au murit. Identitatea victimelor nu a fost făcută publică, iar autoritățile nu au precizat câți dintre cei nouă erau pasageri și câți făceau parte din echipaj. „Părea o rachetă care se prăbușea”, a declarat guvernatorul Floridei, Ron DeSantis , despre accident. Impact operațional la sol: drum afectat și evacuări temporare Nu au fost raportate victime la sol, însă prăbușirea a produs „un crater uriaș” pe o porțiune de drum. Consecința imediată a fost blocarea intrării într-un parc de case mobile, ceea ce a făcut ca locuitorii să nu poată rămâne acolo. Un oficial local a declarat că aproximativ 600 de persoane aveau nevoie de adăpost din cauza restricțiilor de acces generate de locul accidentului. Context: unul dintre cele mai grave accidente aviatice din SUA în 2026 Secretarul Transporturilor, Sean Duffy, a confirmat decesele și a descris incidentul drept o „tragedie îngrozitoare”. Potrivit datelor Consiliului Național pentru Siguranța Transporturilor, citate de CNN, acesta este al doilea cel mai grav accident aviatic din Statele Unite în acest an, după accidentul din iunie de la Butler, Missouri , în care au murit 12 persoane în timpul unui zbor de parașutism. [...]
România a devansat cu un an livrarea a 20 de trenuri InterRegio noi , după ce Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a actualizat calendarul contractual, potrivit Profit . Garniturile, produse de PESA, au fost recepționate și livrate conform noului termen, mutat de la 2027 la finalul lunii octombrie 2026. Trenurile au fost comandate de ARF, iar fiecare garnitură este formată din trei vagoane, fiind destinată transportului pe distanțe medii și lungi în România. Contractul: 167,97 milioane euro pentru lotul principal, plus opțiune de încă 9 trenuri Contractul principal, în valoare de 167.971.357,40 euro (aprox. 840 milioane lei), a fost semnat în decembrie 2023. Deși livrarea era inițial programată pentru 2027, un act adițional semnat în mai 2025, la solicitarea autorității contractante, a devansat finalizarea pentru sfârșitul lunii octombrie 2026. Tot în mai 2025, ARF a exercitat opțiunea de a cumpăra încă nouă trenuri electrice, în valoare de 75.587.110,83 euro (aprox. 378 milioane lei), cu livrare programată în a doua jumătate a anului 2027. Valoarea totală a contractului ajunge astfel la 243.558.468,23 euro (aprox. 1,22 miliarde lei). Impact operațional: mentenanță 15 ani în România, cu resurse locale Pe lângă livrare, PESA își asumă mentenanța flotei pe o perioadă de 15 ani, în România, folosind resurse locale și forță de muncă din România, pentru a menține trenurile în stare de funcționare și pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii de mentenanță, conform contractului. „Asigurăm mentenanța completă a vehiculelor noastre în România, utilizând resurse locale și creând locuri de muncă pentru specialiștii români, întrucât vizăm o prezență stabilă și pe termen lung pe această piață”, a declarat Krzysztof Zdziarski, Director General al PESA Bydgoszcz . Reprezentantul legal al PESA România, Hanna Wiśniewska-Sirbu, a pus finalizarea predării-primirii celor 20 de vehicule pe seama colaborării cu ARF și instituțiile locale. Context: proiecte ARF și finanțări pentru material rulant nou În vară, ARF a anunțat că a predat primele patru rame electrice regionale PESA către operatorul privat Transferoviar Călători, pentru ruta București Nord – Roșiori Nord. Acestea fac parte dintr-un contract mai amplu pentru furnizarea a 62 de rame electrice regionale noi, achiziționate de ARF prin Fondul pentru Modernizare . În documentele citate, obiectivul proiectelor este sprijinirea tehnologiilor cu emisii scăzute de carbon în transportul feroviar, inclusiv prin înlocuirea materialului rulant existent și reducerea aglomerației rutiere în zonele periurbane. Valoarea totală a proiectului menționat în articol este de 2.777.369.677,05 lei (echivalent 561.277.545,23 euro), cu finanțare majoritară din Fondul pentru Modernizare și o componentă din bugetul de stat, iar perioada de implementare este de 36 de luni. PESA, prezentă și în alte licitații din România Separat, PESA Bydgoszcz a depus singura ofertă la o licitație a Primăriei Cluj-Napoca pentru rame electrice destinate proiectului „Tren Metropolitan Cluj”, cu un buget de 622,3 milioane lei (fără TVA), care include atât achiziția, cât și mentenanța și reparațiile pe termen lung, conform datelor prezentate. [...]
Valul de atacuri cu drone împinge costurile și riscurile transportului maritim în tot bazinul Mării Negre , cu efecte directe asupra rutelor comerciale, asigurărilor și disponibilității echipajelor, potrivit HotNews . În doar 10 zile, șase nave comerciale au fost atacate în apele teritoriale și spațiul aerian al României și Bulgariei, iar analiști de risc și oficiali indică drone rusești drept sursă probabilă a loviturilor. Atacurile au vizat inclusiv transporturi de cereale și petrol și au determinat asigurătorii maritimi să extindă zonele de „pericol ridicat” la întregul bazin al Mării Negre, ceea ce se traduce, în practică, prin prime mai mari și condiții mai stricte pentru armatori și operatori. Ce s-a întâmplat pe ruta comercială din apropierea României și Bulgariei Potrivit unei analize The Guardian (citată de HotNews), seria de lovituri marchează o escaladare a conflictului maritim spre granițele NATO. Cronologia prezentată include: 6 octombrie: nava turcească „Alfa Watan”, aflată în drum spre portul românesc Sulina, este atacată în zona economică exclusivă a Bulgariei; echipajul feribotului bulgar „Dioscuria” a detectat o explozie la 70 de mile (aprox. 113 km) de orașul Byala, fiind găsită o barcă de salvare răsturnată, iar 10 membri ai echipajului au fost raportați dispăruți; șase zile mai târziu: nava „HS Dignity” este lovită de drone în largul coastelor Bulgariei, cu 11 membri ai echipajului decedați; până joi: atacurile ajung să afecteze și spațiul aerian și apele teritoriale ale României; două nave-cisternă pentru produse chimice, „Wine Trader” și „Yara J”, sunt atacate și rămân în flăcări, iar alți șapte marinari sunt dați dispăruți; sunt menționate și atacuri asupra „Able” (cargou sub pavilion Palau, transportând grâne) și „Chelsea-3” (navă de mărfuri generale sub pavilion maltez), în zona economică exclusivă a Bulgariei. HotNews notează că bilanțul marinarilor civili pierduți în acest val de atacuri depășește numărul total al militarilor americani uciși pe parcursul întregului conflict cu Iranul, conform sursei citate. Impact operațional: asigurări mai scumpe și reticență în piață Pe fondul escaladării, numărul de nave care fac escală în Ucraina a scăzut brusc, iar tarifele de asigurare au crescut, în timp ce marinarii și operatorii devin reticenți să mai lucreze în bazinul Mării Negre, potrivit informațiilor din articol. Un element agravant este folosirea tacticii „double tap”, descrisă ca o combinație de drone aeriene și drone de suprafață, cele din urmă transportând adesea până la o jumătate de tonă de încărcături explozive. Tomas Alexa, analist senior la compania Ambrey, avertizează că amenințările asupra transportului maritim de mărfuri nu se vor opri și indică o creștere bruscă a ritmului atacurilor începând din iulie, forțele ruse fiind considerate responsabile pentru 80% dintre acestea. Presiune pe securitate și discuții NATO, pe fondul riscului de „zonă moartă” Apropierea atacurilor de granițele statelor NATO alimentează discuții diplomatice despre posibilitatea invocării Articolului 4 din Tratatul NATO (mecanism de consultări între aliați în caz de amenințare), menționează analiza citată. În paralel, operatorii avertizează asupra efectelor asupra comerțului general din Marea Neagră, proprietarul unei agenții de transport maritim, Todor Georgiev, spunând că marea riscă să devină o „zonă moartă”. Pe linie politică, premierul Bulgariei, Rumen Radev, a calificat atacurile din vecinătatea apelor sale teritoriale drept „absolut inacceptabile” și a spus că, deși nu există dovezi clare pentru atribuirea directă a responsabilității, „logica sugerează” că rezultatul este în favoarea Federației Ruse. Oficialii bulgari au cerut sprijinul UE și NATO pentru consolidarea securității, în cooperare cu Turcia și România. În România, președintele Nicușor Dan a declarat că Franța s-a oferit să ajute cu echipamente pentru consolidarea securității la Marea Neagră, în contextul unor discuții purtate la Bruxelles, la finalul reuniunii Consiliului European. De ce contează pentru transport și logistică Marea Neagră este descrisă de ministrul român de Externe, Oana Țoiu, drept „o arteră alimentară globală”, iar intensificarea atacurilor ridică simultan costurile (prin asigurări) și riscurile operaționale (prin disponibilitatea echipajelor și evitarea rutelor). În acest context, orice extindere a zonelor de risc și orice nou incident în apropierea apelor României și Bulgariei poate produce efecte rapide în lanț: de la întârzieri și rerutări, până la scumpirea transportului pentru mărfuri sensibile precum cerealele, produsele petroliere și chimice. [...]
Ministerul Transporturilor pregătește reguli care ar putea reduce blocajele operaționale din Portul Constanța , prin limitarea accesului trenurilor de marfă neprogramate înaintea celor deja planificate, potrivit Mediafax . Ministrul Radu Miruță spune că a semnat și a pus în transparență decizională un proiect de ordin care vizează disciplinarea fluxului feroviar, de la sosirea navelor și manevrarea trenurilor în port până la tranzitarea României și transportul către punctele de încărcare. Ce se schimbă în accesul trenurilor de marfă în port Miza proiectului este să reducă situațiile în care trenuri introduse „în față” ajung să fie preluate cu prioritate, în detrimentul celor care au deja un loc stabilit în planificare. Ministrul afirmă că astfel de practici nu ar mai fi permise „din alte motive decât cele prevăzute de reguli”, iar operatorii care încalcă ordinea ar putea pierde rândul la încărcare și ar putea suporta penalități majorate. Sancțiuni diferențiate, în funcție de cauza întârzierilor Conform explicațiilor prezentate de Miruță într-o postare pe Facebook, proiectul introduce o diferențiere a responsabilităților: dacă un tren nu ajunge la timp în port din cauza CFR, operatorii feroviar și portuar nu ar urma să fie sancționați, iar activitatea ar putea continua prin preluarea unui alt tren din lista programată; dacă întârzierea este provocată de operatorul feroviar, acesta ar urma să fie sancționat, în timp ce operatorul naval ar fi exceptat de la penalități. De ce contează: „vagoane-depozit” și efecte comerciale Ministrul susține că nerespectarea programărilor a dus la situații în care vagoane de marfă staționau în zona de acces în port, deși erau deja programate, în timp ce alte trenuri erau preluate cu prioritate. În această logică, vagoanele ajungeau să funcționeze ca „depozite pe roți”, cu efecte asupra desfășurării transporturilor și asupra activității comerciale. Oficialul mai afirmă că noile reguli urmăresc să împiedice favorizarea unor transporturi în detrimentul celor programate și să protejeze interesele producătorilor români. Ce urmează Proiectul de ordin este în transparență decizională. Miruță precizează că ordinul anterior datează din 2024 și că modificarea a fost promisă agricultorilor români cu două săptămâni înainte, fiind semnată în termenul anunțat. Forma finală și efectele concrete vor depinde de varianta adoptată după parcurgerea procedurii legale. [...]
Costurile de transport maritim pentru petrol au explodat pe fondul unei penurii globale de petroliere, până la punctul în care o cursă SUA–China poate ajunge să coste mai mult decât o lansare standard SpaceX Falcon 9, potrivit Jalopnik . Miza economică este directă: scumpirea transportului de țiței se transmite în prețul petrolului și, implicit, în carburanți. Conform unei analize Bloomberg citate de publicație, închirierea unui petrolier pentru ruta SUA–China ar costa aproximativ 80 milioane de dolari (aprox. 368 milioane lei), comparativ cu 74 milioane de dolari (aprox. 340 milioane lei) pentru o lansare SpaceX Falcon 9. Bloomberg notează și un detaliu care indică severitatea dezechilibrului: aceeași sumă ar fi fost suficientă pentru a cumpăra „aproape același” petrolier la începutul acestui an. De ce s-a ajuns aici: penurie de nave și rute mai lungi Bloomberg leagă creșterea de o lipsă de capacitate în flota globală, amplificată de schimbări în fluxurile comerciale din Orientul Mijlociu și de modul în care este gestionat tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz . Producătorii din regiune ar fi devenit mai dependenți de transferuri „navă-la-navă” (mutarea încărcăturii între vase pe mare), operațiuni care consumă timp și implică mai multe nave, prelungind cu circa o săptămână unele voiaje și „întinzând” efectiv flota disponibilă. În plus, dinamica „stop-start” a fluxurilor a agravat problema: când traficul prin Hormuz a scăzut, unele nave au navigat săptămâni întregi fără încărcătură în căutare de contracte, iar pe măsură ce transporturile își revin, vasele trebuie repoziționate din nou, un proces care poate dura săptămâni. Bloomberg mai indică și că pauza efectivă a exporturilor iraniene către China a forțat cumpărătorii chinezi să caute țiței în alte zone, crescând cererea pentru petroliere pe rutele „mainstream”. Efectul în costul pe baril și presiunea asupra prețurilor la combustibili Pe lângă penuria de nave, Jalopnik menționează că unele petroliere au fost scoase din uz pentru reparații, după avarii, reducând și mai mult capacitatea disponibilă. Totodată, evitarea zonelor cu risc ar fi împins unele nave pe rute ocolitoare care adaugă „mii de mile” la fiecare cursă, ceea ce reduce numărul de voiaje lunare pe care le poate face fiecare navă. În acest context, Bloomberg estimează că un cost de transport care „obișnuia” să fie în medie 4,50 dolari pe baril (aprox. 21 lei) a urcat la 41 dolari pe baril (aprox. 189 lei), adică în jur de 45% din costul unui baril de West Texas Intermediate, potrivit aceleiași surse. Consecința economică este că, atunci când devine mai scump să muți petrolul, presiunea se duce în sus asupra prețului țițeiului și asupra prețurilor la pompă. Cine câștigă din scumpiri Bloomberg mai arată că proprietarii de petroliere beneficiază de un „câștig excepțional” (windfall), pe fondul tarifelor de transport în creștere, iar analiștii Clarksons Securities sunt citați cu ideea că, în lipsa unei capacități suplimentare, tarifele ajung să depindă tot mai mult de cât își permit clienții să plătească. Pentru piață, mesajul de fond este că scumpirea nu vine dintr-un salt al costurilor „spațiului”, ci dintr-un blocaj logistic maritim: când capacitatea de transport devine insuficientă și rutele se lungesc, costul de a muta energia crește abrupt, cu efecte în lanț în economie. [...]
CNAIR suspendă practic riscul de sancțiuni pentru neplata TollRo cauzată de erori tehnice , după ce platforma a avut disfuncționalități chiar în ziua lansării, pe 1 octombrie. Potrivit Profit , reprezentanții CNIR au transmis că problemele au fost remediate și că aplicația funcționează acum în parametri normali, iar CNAIR anunță că utilizatorii nu vor fi amendați dacă nu pot achita tariful din cauza incidentelor tehnice. Miza pentru transportatori este operațională: TollRo este sistemul care, de la 1 octombrie 2026, înlocuiește rovinieta pentru vehiculele de marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone, iar orice blocaj în fluxul de plată poate însemna întârzieri și incertitudine privind conformarea. Ce înseamnă „fără amenzi” și unde se trage linia CNAIR precizează că, dacă utilizatorii nu pot achita tariful TollRo din cauza incidentelor tehnice, nu vor fi sancționați. Totuși, compania avertizează că sistemul contorizează problemele: încercările eșuate din cauze tehnice sunt reținute de platformă, la fel ca erorile care țin de utilizator. În plus, CNAIR susține că pot fi identificați și cei care afirmă că au încercat să plătească, dar în realitate nu au accesat platforma. Ce ar trebui să facă utilizatorii când întâmpină probleme Cei care au dificultăți sunt rugați să trimită o sesizare prin formularul de contact disponibil pe portalul TollRo, conform CNAIR. Compania amintește că a existat un incident tehnic în platformă și că, în intervalul de la 1 octombrie 2026, ora 00:00, până la remedierea problemelor, nu vor fi aplicate sancțiuni pentru utilizatorii care nu au putut achiziționa Toll. Disfuncționalitățile au fost semnalate în special în zona fluxului de plăți, pe fondul numărului mare de utilizatori. Context: schimbarea de sistem și obligațiile care rămân Trecerea la noul cadru este prevăzută de Legea nr. 226/2023, care abrogă vechea Ordonanță a Guvernului nr. 15/2002. Pentru autoturisme și vehiculele de până la 3,5 tone, rovinieta rămâne obligatorie, dar tariful ține cont și de clasa de emisii EURO. Pentru vehiculele grele, TollRo introduce taxarea în funcție de distanța parcursă și de emisiile vehiculului, iar legislația păstrează sancțiuni pentru lipsa rovinietei acolo unde aceasta este necesară. În paralel, CNAIR indică și un calendar pentru conectarea la sistemele europene: interoperabilitatea prin Serviciul European de Taxare Rutieră (SETRE) ar urma să devină operațională la 15 ianuarie 2027. [...]
