Știri
Știri din categoria Transport și logistică
BoardingPass a lansat AeroPass.ro, un serviciu digital de check-in online asistat, care vizează pasagerii ce amână sau omit check-in-ul pentru zboruri comerciale și ajung să suporte costuri suplimentare ori dificultăți în aeroport.
Serviciul este construit pe ideea că, în multe cazuri, responsabilitatea check-in-ului online revine aproape exclusiv călătorilor, iar neîndeplinirea la timp a acestui pas poate genera taxe sau probleme operaționale. În special pe segmentul low-cost, BoardingPass notează că neefectuarea check-in-ului online poate duce la taxe în aeroport care pot depăși 200 de lei, iar efectuarea foarte târzie poate expune pasagerii la situații de tip „stand-by” în cazul zborurilor suprarezervate, când locul în avion nu mai este garantat.
Înainte de lansarea publică, AeroPass a trecut printr-o etapă de testare cu acces limitat, în care au fost realizate check-in-uri pentru peste 200 de zboruri comerciale, iar feedback-ul utilizatorilor „a confirmat utilitatea practică a serviciului”, conform articolului. Mecanismul este simplu: pasagerul plasează o comandă după ce își face rezervarea, iar platforma realizează automat check-in-ul în numele său imediat după deschiderea ferestrei oficiale stabilite de compania aeriană; cartea de îmbarcare este apoi transmisă automat prin e-mail.
Elementele-cheie ale AeroPass, așa cum sunt descrise de BoardingPass, includ:
„Digitalizarea călătoriei aeriene a avansat rapid, însă unele procese-cheie continuă să depindă exclusiv de atenția pasagerului, iar check-in-ul online a devenit o sursă reală de costuri neprevăzute. AeroPass răspunde acestei discrepanțe prin automatizarea acestui proces esențial, independent de canalul de achiziție al biletului. Etapa de testare ne-a confirmat existența unei cereri clare pentru o astfel de abordare”, a declarat Gabriel Bobon, fondator BoardingPass.
Pe termen mediu, BoardingPass spune că ia în calcul extinderea AeroPass prin conturi dedicate utilizatorilor, care să permită salvarea datelor personale și a documentelor de călătorie pentru comenzi viitoare, precum și dezvoltarea unor modele de abonament și opțiuni pentru comenzi de grup. Lansarea AeroPass marchează, totodată, extinderea BoardingPass din zona de știri și analize către servicii digitale destinate pasagerilor.
Recomandate
România își mută finanțarea pentru material rulant nou din PNRR în Fondul pentru Modernizare , într-o investiție de peste 250 milioane euro , după ce ministrul Transporturilor, Ciprian Constantin Șerban, a anunțat semnarea contractelor de finanțare pentru 20 de rame electrice interregionale și 16 locomotive electrice, potrivit G4Media . Contractele au fost semnate cu Autoritatea pentru Reformă Feroviară , în cadrul unui program de modernizare a transportului feroviar. Ministrul a indicat că noile trenuri ar urma să intre treptat în circulație „încă din acest an”. Ce se cumpără și cât costă Pachetul de achiziții include: 20 de rame electrice interregionale (trenuri electrice multiple, folosite pe rute interregionale); 16 locomotive electrice . Valoarea totală a investițiilor depășește 250 de milioane de euro, inclusiv TVA (aprox. 1,25 miliarde lei). De ce contează: schimbarea sursei de finanțare Proiectele au fost inițial incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , dar au fost transferate către Fondul pentru Modernizare , unde, conform ministrului, beneficiază de finanțare integrală . Mutarea este relevantă pentru continuitatea proiectelor, în condițiile în care PNRR are termene și condiționalități stricte. Pe ce rute ar urma să circule Potrivit ministrului, ramele electrice interregionale vor fi introduse pe rute strategice care leagă principalele regiuni ale țării, între care: Cluj-Napoca – Sighișoara – Brașov; Cluj-Napoca – Alba Iulia – Simeria – Târgu Jiu – Craiova; Brașov – Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Pașcani – Iași / Suceava; Galați – Brăila – Constanța – Mangalia; București – Călărași. Locomotivele electrice vor fi utilizate pe rute de lung parcurs, precum: Timișoara – București – Constanța; Iași/Suceava – București – Constanța. Ministrul a susținut că investiția vizează legături mai rapide între orașe, confort sporit și un transport „curat, sigur și eficient”. [...]
Bolt introduce în România opțiunea „ Priority ”, care reduce timpul de așteptare contra unei taxe suplimentare , într-o mișcare ce poate crește încasările pe cursă prin „tarifarea urgenței” și poate redistribui cererea către șoferii disponibili, potrivit Profit . Noul serviciu este prezentat ca o categorie care oferă „timpi de așteptare mai mici față de categoriile standard”, în schimbul unui cost suplimentar descris ca fiind redus. Din perspectiva operațională, „Priority” funcționează ca o opțiune de prioritizare în alocarea mașinilor, pentru momentele în care utilizatorul vrea să plece mai repede. Unde este disponibil și cum îl poziționează Bolt Categoria „Priority” este disponibilă, în acest moment, în opt orașe: București, Brașov, Sibiu, Craiova, Ploiești, Bacău, Timișoara și Iași. Bolt își poziționează serviciul ca soluție pentru deplasări cu constrângeri de timp, cum ar fi drumul spre aeroport, prinderea unui tren sau o întâlnire, conform declarației lui Vasile Juncanariu , General Manager Bolt Rides România. Context: extinderea portofoliului de servicii Lansarea „Priority” vine după ce Bolt a introdus recent în România și serviciul de lux Bolt Chauffeur, care permite rezervarea în avans a unor curse cu un nivel ridicat de confort. În același timp, compania a mai adus pe piața locală și alte servicii, precum Little Bolt, iar în zona de livrări Bolt Food a lansat în noiembrie 2025 DineOut, un serviciu de acces la oferte în restaurante locale. De ce contează pentru piață Prin introducerea unei taxe suplimentare pentru reducerea timpului de așteptare, Bolt adaugă o nouă pârghie de monetizare și de gestionare a cererii în orele aglomerate, fără a modifica direct categoria standard. Profit nu precizează nivelul taxei sau modul exact de calcul, astfel că impactul asupra prețului final pentru client nu poate fi cuantificat pe baza informațiilor disponibile. [...]
Contractul de 1,61 miliarde lei pentru 12 trenuri cu hidrogen a fost atribuit abia la a patra încercare , iar finanțarea a devenit între timp o problemă, după ce proiectul a pierdut accesul integral la banii din PNRR, potrivit Antena 3 . Asocierea Siemens Mobility a fost declarată câștigătoare de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) pentru livrarea automotoarelor și servicii de mentenanță pe termen lung. Trenurile folosesc propulsie pe bază de pile de combustie cu hidrogen, tehnologie prezentată ca alternativă cu emisii reduse la diesel. De ce contează: contract semnat, dar banii nu mai sunt „asigurați” din PNRR Achiziția celor 12 trenuri a fost inclusă inițial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) , însă întârzierile repetate au făcut ca autoritățile române să nu mai poată utiliza integral fondurile europene. În acest context, Ministerul Transporturilor și ARF caută surse alternative de finanțare pentru susținerea contractului. Proiectul a fost reluat de mai multe ori: au existat trei licitații anterioare fără oferte sau cu oferte neconforme, iar abia a patra procedură a atras o ofertă eligibilă, din partea Siemens. Unde ar urma să circule trenurile Conform datelor oficiale citate, cele 12 trenuri sunt destinate rutelor neelectrificate, inclusiv: București – Pitești (cu extensii spre Craiova) București – Aeroportul Henri Coandă București – Târgoviște București – Curtea de Argeș Trenurile ar urma să fie de tip Siemens Mireo Plus H, cu o capacitate de aproximativ 120–160 de locuri, în funcție de configurație, și sunt gândite să înlocuiască automotoarele diesel pe trasee regionale. Miza operațională: infrastructura de hidrogen rămâne o condiție Materialul notează și o limitare importantă: implementarea trenurilor pe hidrogen depinde de dezvoltarea infrastructurii de producție și alimentare cu hidrogen, care în prezent este limitată. În practică, asta poate influența ritmul și costurile operaționalizării proiectului, chiar dacă atribuirea contractului a fost finalizată. [...]
Mai multe primării testează transportul public gratuit sau aproape gratuit ca măsură de amortizare a scumpirilor la carburanți , iar efectul direct este o presiune nouă pe bugetele locale și pe modelul de finanțare al operatorilor de transport, potrivit Stirile Pro TV . În contextul crizei de pe piața carburanților, administrațiile locale caută soluții pentru a face transportul în comun mai atractiv, inclusiv prin zile cu gratuitate sau prin reducerea tarifelor. Inițiatorii unor astfel de măsuri mizează și pe scăderea poluării în orașe. Arad: bilet de 1 leu, cu impact în lanț asupra abonamentelor La Arad, un proiect aflat în transparență decizională propune ca o zi întreagă de călătorii cu autobuzul sau tramvaiul să coste 1 leu. Dacă proiectul primește toate avizele, ar urma să fie pus în aplicare în maximum două luni. În prezent, un bilet valabil o oră costă 4,50 lei. Primarul Călin Bibarț spune că propunerea are la bază creșterile la combustibil și o strategie de atragere a călătorilor către tramvai și autobuz electric. Dacă tariful ajunge la 1 leu, și abonamentele lunare ar urma să scadă la 30 de lei. Directorul operațional al Companiei de Transport Public Arad , Mariana Birău, estimează că măsura ar crește substanțial numărul de călători, cu efect în veniturile directe din bilete și abonamente. Brașov, Râșnov, Buzău: gratuități țintite, cu posibilă extindere La Brașov, autoritățile au decis ca vinerea transportul public să fie gratuit, măsură care intră în vigoare în această săptămână. Primăria ia în calcul extinderea gratuității și în weekend. La Râșnov, vinerea va fi gratuit începând din 1 mai. La Buzău, din această săptămână, toți pensionarii vor circula gratuit cu autobuzul, nu doar cei cu venituri mai mici, cum era până acum. Alte orașe: reduceri în lucru și voturi în consiliile locale În Botoșani se lucrează la un proiect prin care prețul unui abonament să fie redus cu un sfert. La Galați, o propunere de diminuare a tarifelor urmează să fie supusă votului în consiliul local. La Cluj-Napoca, vinerea, transportul public este deja gratuit pentru toată lumea. De ce contează pentru economie și operatori Reducerea tarifelor sau gratuitatea mută o parte mai mare din costul transportului public către bugetele locale, în timp ce operatorii pariază pe creșterea numărului de călători pentru a compensa, măcar parțial, scăderea încasărilor per călătorie. În lipsa unor date bugetare în material, amploarea impactului financiar rămâne neclară, însă direcția este una de intervenție locală pentru a tempera efectele scumpirilor la carburanți asupra mobilității urbane. [...]
Un zbor Ryanair a fost înregistrat ca „operat”, deși a plecat fără pasageri, iar această încadrare le blochează accesul la rambursări și despăgubiri , potrivit Adevărul . Cursa spre Marrakech a decolat pe 17 aprilie de pe aeroportul Vatry (Marne, Franța) fără aproximativ 190 de persoane care își cumpăraseră bilete, pe fondul lipsei aproape totale a personalului de securitate pentru controlul bagajelor și al pasagerilor. Zborul, programat să dureze trei ore și jumătate, fusese anunțat inițial cu o întârziere de 45 de minute. O pasageră citată de L’Union a relatat că nu se puteau face formalitățile de check-in pentru bagaje și că la ora 11:30 ar fi fost prezenți doar doi angajați ai Securus , în loc de opt, cât ar fi fost necesari. În aceste condiții, comandantul a refuzat îmbarcarea, iar avionul a decolat gol, în ciuda protestelor. Tensiunile dintre pasageri au escaladat, iar jandarmeria a fost chemată pentru a calma situația. De ce contează: „operat” vs. „anulat” schimbă drepturile pasagerilor Elementul-cheie al incidentului este că zborul a fost trecut în sistem ca „operat”, nu „anulat” — o diferență care, potrivit relatărilor, îi împiedică pe cei afectați să acceseze mecanismele de despăgubire. Pasagerilor li s-ar fi spus că pot cumpăra alte bilete, cu un supliment de 45 de euro de persoană (aprox. 225 lei). Ryanair a transmis că, atât timp cât zborul nu este declarat oficial „anulat”, nu se poate face niciun ramburs. Compania a mai susținut că pasagerii nu pot primi compensații deoarece incidentul ar fi fost cauzat de „o grevă aeroportuară, independentă de voința Ryanair”. Potrivit L’Union, nu este însă clar dacă angajații Securus erau în grevă sau în concediu medical. Cine ar putea suporta costul În plan operațional și financiar, cazul deschide o posibilă dispută privind responsabilitatea între operatorul aerian și furnizorii de servicii din aeroport. Conform relatărilor, asigurările Ryanair ar putea încerca să recupereze prejudiciul de la firma Securus, responsabilă de personalul absent. Incidentul vine după un alt caz menționat de Adevărul: pe 25 februarie, o aeronavă Ryanair a decolat din Lanzarote (Spania) lăsând în urmă 89 de pasageri care nu au reușit să treacă la timp de controlul pașapoartelor, potrivit simpleflying.com, iar avionul a zburat pe jumătate gol. [...]
Qantas a scos din linia finală de asamblare primul avion din flota dedicată zborurilor comerciale nonstop de 22 de ore , un pariu operațional care mizează pe capacitate redusă și pe o pondere mare de locuri premium pentru a face rentabile rute precum Sydney–Londra și Sydney–New York, potrivit CNN . Compania australiană pregătește, prin „Project Sunrise”, o flotă de 12 aeronave Airbus A350-1000ULR (variantă cu autonomie foarte mare) pentru zboruri de până la 22 de ore. Imaginile publicate arată că primul avion a ieșit de pe linia finală de asamblare din Toulouse, Franța, fiind echipat cu motoare Rolls-Royce Trent XWB-97 și urmând să intre în teste la sol înaintea lansării așteptate a zborurilor comerciale în 2027. Cum încearcă Qantas să facă viabile zborurile „maraton” Elementul central al configurației este reducerea numărului de locuri la 238, față de aproximativ 400 la alte A350-1000 standard, pentru a crește spațiul și confortul la bord. Peste 40% din locuri vor fi în cabine premium, cu facilități precum: suite cu paturi complet rabatabile; garderobe pe toată lungimea; o „Wellbeing Zone” în zona centrală a avionului, unde pasagerii pot să se miște și să ia gustări și băuturi răcoritoare. Miza este una tipică pentru rutele ultra-lungi: mai puțini pasageri, dar venit mediu mai mare pe bilet, susținut de produse premium și de o experiență de cabină gândită pentru durate extreme. Context: presiune pe infrastructură și cerere ridicată În același material, CNN notează că traficul aerian a rămas la niveluri ridicate în 2025. Airports Council International indică faptul că aeroportul Tokyo Haneda a fost al treilea cel mai aglomerat din lume, cu 91,7 milioane de pasageri în 2025, iar Hartsfield-Jackson Atlanta International Airport a rămas cel mai aglomerat, cu 106,3 milioane de pasageri. Separat, World Travel & Tourism Council a descris 2025 drept cel mai bun an de până acum pentru industria de travel și turism, cu o creștere internațională de 4,1% și o contribuție de 11,6 trilioane de dolari (aprox. 52,2 trilioane lei) la economia globală. Ce urmează Primul A350-1000ULR al Qantas intră în etapa de teste la sol, iar lansarea zborurilor comerciale în cadrul „Project Sunrise” este așteptată în 2027. În paralel, competiția pe inovații de cabină continuă: Air New Zealand deschide pe 18 mai rezervările pentru „Economy Skynest” (paturi tip cușetă), cu utilizare în sesiuni de patru ore pe anumite zboruri Boeing 787-9 Dreamliner începând din noiembrie, la 495 de dolari pe sesiune (aprox. 2.280 lei). [...]
