Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Google testează un comutator în Search Console care le permite proprietarilor de site-uri să iasă din rezultatele generate de AI , o schimbare cu impact direct asupra traficului și măsurării performanței pentru publisheri și branduri, potrivit Google . Miza este una operațională: pe măsură ce funcțiile de căutare cu inteligență artificială generativă (precum AI Overviews și AI Mode) capătă amploare, administratorii de site-uri primesc un instrument explicit prin care pot decide dacă își lasă conținutul să fie folosit pentru a „ancora” (a fundamenta) răspunsurile AI din Search. De ce contează: opțiunea de „opt-out” vine cu pierderea traficului din AI Noul control, introdus ca un „toggle” (comutator) în Search Console, le permite proprietarilor de site-uri să aleagă dacă site-ul lor: apare în funcțiile de căutare generativă (AI Overviews, AI Mode sau AI Overviews în Discover); contribuie la fundamentarea răspunsurilor generate de AI. Google precizează că site-urile care aleg să se retragă („opt out”) nu vor primi trafic sau afișări (impressions) din funcțiile generative AI . În același timp, compania spune că această setare nu va fi folosită ca semnal de clasare pentru rezultatele de căutare din afara acestor funcții AI. Context: utilizare mare pentru AI Overviews și AI Mode, schimbare de comportament în căutare Google susține că funcțiile sale de căutare cu AI generativă cresc satisfacția utilizatorilor și frecvența căutărilor. Compania indică: AI Overviews : peste 2,5 miliarde de utilizatori activi lunar; AI Mode : peste un miliard de utilizatori lunar. În paralel, Google afirmă că utilizatorii adresează „tipuri complet noi de întrebări”, ceea ce ar crea oportunități noi pentru branduri, publisheri și creatori să ajungă la public. Ce se schimbă în măsurare: noi informații în Search Console despre apariția în răspunsurile AI Pe lângă comutator, Google începe să introducă și noi informații (insights) în Search Console despre felul în care paginile apar în funcțiile generative AI. Conform companiei, acestea includ: metrici de tip impressions ; informații despre ce pagini apar în răspunsuri AI ; în ce țări apar respectivele pagini în aceste răspunsuri. Google spune că va adăuga „metrici suplimentare” în timp, în funcție de feedbackul primit de la proprietarii de site-uri. Unde și când: test inițial în Marea Britanie, extindere globală ulterior Funcțiile sunt lansate inițial către un subset de proprietari de site-uri din Marea Britanie , pentru testare, urmând ca apoi să fie extinse global. Google menționează și că discută cu autorități de reglementare, inclusiv cu Competition and Markets Authority din Regatul Unit, în contextul evoluției preferințelor utilizatorilor și al impactului asupra ecosistemului web. [...]
Ordinul executiv semnat de Trump cere acces timpuriu la modele AI avansate, dar pe bază voluntară , ceea ce poate crea un nou canal de cooperare (și presiune) între guvern și companiile care dezvoltă așa-numitele „modele de frontieră” – cele mai puternice sisteme de inteligență artificială, aflate în vârful capacităților actuale, potrivit Android Headlines . Miza principală este una de reglementare și control al riscurilor: administrația vrea să vadă mai devreme ce urmează să fie lansat, pentru a evalua implicațiile înainte ca tehnologia să ajungă pe scară largă la utilizatori și în economie. În același timp, caracterul „voluntar” al solicitării limitează forța imediată a măsurii și lasă companiilor spațiu de negociere. Ce cere, concret, ordinul Din informațiile prezentate de publicație, ordinul executiv solicită companiilor de inteligență artificială să ofere guvernului acces timpuriu la modelele avansate, înainte de lansare sau de disponibilizarea lor pe scară mai largă. Ținta sunt „frontier models”, adică generațiile de vârf care pot avea impact major prin capacități crescute și prin riscuri asociate (de la utilizări abuzive la efecte sistemice). De ce contează pentru companii și piață Pentru dezvoltatori, un astfel de mecanism poate însemna: costuri operaționale suplimentare (procese de evaluare, raportare, testare înainte de lansare); potențiale întârzieri sau condiționări informale ale lansărilor, dacă accesul timpuriu devine o așteptare standard; un precedent de „supraveghere” pre-lansare, chiar dacă nu este impus explicit prin obligații legale dure. Pentru piață, semnalul este că guvernul încearcă să mute discuția de la reacție după apariția problemelor la prevenție, prin implicare înainte ca modelele să fie puse în producție. Limite și întrebări deschise Caracterul voluntar ridică, însă, întrebări care nu sunt lămurite în materialul citat: ce stimulente sau consecințe ar exista pentru companiile care cooperează sau refuză, ce instituții ar gestiona accesul și în ce condiții ar fi protejate secretele comerciale și datele sensibile. În lipsa acestor detalii, impactul real va depinde de modul în care companiile răspund solicitării și de cum va fi aplicată în practică. [...]
Google ar fi început să plătească dezvoltatori din Play Store pentru acces la codul aplicațiilor , într-un program „confidențial” care ar alimenta antrenarea modelelor sale de inteligență artificială și, implicit, ar putea schimba regulile economice ale relației dintre platformă și ecosistemul de dezvoltatori, potrivit 9to5Google . Informația provine dintr-un material 404 Media , care susține că Google derulează un „confidential content offer pilot” prin care încearcă să cumpere cod de aplicații Android de la dezvoltatori prezenți în Google Play, cu scopul de a-și antrena modelele AI. În e-mailurile trimise către dezvoltatori, Google ar prezenta inițiativa ca pe o oportunitate de „a genera venituri suplimentare” din aplicațiile lor. Ce cumpără Google și cum își justifică programul Potrivit relatării, Google le-ar cere dezvoltatorilor „cod de calitate, din lumea reală”, inclusiv: codul aflat în producție, care „alimentează” aplicația curentă; arhive cu prototipuri și proiecte secundare care nu mai sunt folosite. În e-mail, compania ar spune că acest cod este utilizat „pentru a ajuta la îmbunătățirea instrumentelor și produselor Google pentru dezvoltatori”. Mesajul ar include un link către o pagină despre „parteneriate pentru a îmbunătăți produsele AI” (pagina Google: Google AI ), însă e-mailul „aparent nu menționează AI deloc”, notează sursa citată de publicație. De ce contează: codul aplicațiilor, un activ „privat” care devine monetizabil Miza operațională și economică este că Google ar trata explicit codul aplicațiilor ca pe un activ cu valoare separată de distribuția prin Play Store, oferind bani pentru acces la el. Spre deosebire de conținutul public de pe internet, folosit frecvent la antrenarea modelelor AI fără plăți directe către autori, codul aplicațiilor Android este, în mod obișnuit, privat și nu este publicat integral online. În acest context, plata pentru cod ar putea deveni un precedent important: dacă programul se extinde, dezvoltatorii ar putea avea o nouă sursă de venit, iar Google ar obține date de antrenare mai relevante pentru instrumente de programare și produse dedicate dezvoltării de aplicații. Ce știm și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate nu reiese: câți dezvoltatori au fost contactați sau au acceptat; ce sume sunt oferite; ce condiții de confidențialitate și ce drepturi de utilizare asupra codului ar primi Google. Programul este descris ca „pilot” și „confidențial”, ceea ce sugerează că amploarea și forma finală pot suferi modificări. Pentru moment, relatarea indică mai ales direcția: Google ar încerca să își îmbunătățească produsele pentru dezvoltatori folosind cod real, obținut prin acorduri plătite. [...]
Google își asumă să refacă 120% din apa folosită în centrele de date din SUA până în 2030 , pe fondul criticilor tot mai puternice legate de consumul de apă al infrastructurii pentru inteligență artificială, potrivit 9to5Google . Miza este operațională și de acceptanță locală: centrele de date pentru AI consumă apă în special pentru răcirea echipamentelor, iar compania spune că, deși impactul asupra consumului de apă din SUA este „mic”, vrea să „protejeze resursele locale de apă în toate aspectele operațiunilor” sale. Ce promite Google: cinci angajamente pentru centrele de date Într-o postare despre extinderea programelor de „ water stewardship ” (administrarea responsabilă a apei), Google enumeră cinci angajamente pentru centrele de date din SUA: refacerea (replenishment) unei cantități de apă mai mari decât cea consumată la amplasamentele sale; sprijinirea utilităților locale pentru modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată; folosirea soluțiilor de răcire cu aer în zonele în care bazinele hidrografice sunt considerate „la risc”; raportarea „transparentă” a consumului anual de apă; orientarea către surse alternative și apă recuperată (de exemplu, ape uzate tratate) pentru a reduce presiunea pe apa dulce. 120% până în 2030 și investiții în infrastructură Într-un document asociat, compania afirmă că va reface 120% din apa utilizată la centrele de date până în 2030. Google susține că în 2025 a refăcut peste 7 miliarde de galoane de apă (aprox. 26,5 miliarde litri) și că are în derulare 165 de proiecte de administrare a apei în 97 de bazine hidrografice; odată implementate complet, acestea ar urma să refacă anual peste 19 miliarde de galoane (aprox. 72 miliarde litri) până în 2030, „mai mult decât dublul” consumului din 2024. Separat, Google spune că a angajat până acum peste 500 milioane de dolari (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru dezvoltarea infrastructurii de apă, apă uzată și reutilizare a apei, inclusiv proiecte de creștere a disponibilului local de apă și de detectare a pierderilor din rețele (conducte cu scurgeri). Cum se traduce în practică: răcire cu aer și reutilizarea apei Compania afirmă că evaluează bazinele hidrografice înainte de a construi noi centre de date și că ia în calcul răcirea cu apă doar dacă resursele locale sunt „sănătoase și reziliente”; dacă sursa este la risc, ar alege răcire cu aer sau apă reciclată. Un exemplu invocat este Douglas County, Georgia , unde Google spune că a făcut un parteneriat cu autoritatea locală de apă și canalizare pentru a reutiliza ape uzate tratate la răcirea campusului său de centre de date. Ce urmează Google mai anunță un angajament de 17 milioane de dolari (aprox. 78 milioane lei) pentru noi proiecte de administrare a apei în Georgia, Iowa, Michigan, Minnesota, Missouri, Nebraska și Texas, pe lângă proiectele deja existente. Rămâne de urmărit în ce măsură aceste măsuri vor reduce tensiunile cu comunitățile locale, pe măsură ce cererea de capacitate pentru AI împinge la extinderea accelerată a centrelor de date. [...]
Nvidia își consolidează „brandul” personal al CEO-ului în Asia, mizând pe viralizare în afara scenei tech , într-un moment în care vizibilitatea publică a liderilor din industrie contează tot mai mult pentru percepția pieței și pentru relația cu ecosistemele locale. Potrivit iThome , Jensen Huang (Huang Renxun) a comentat pentru prima dată secvența devenită virală în care apare surprins de gustul „douzhi” (o băutură tradițională din Beijing) în timpul unei vizite în capitala Chinei. Episodul s-a petrecut la mijlocul lunii mai, când Huang, aflat la Beijing într-o vizită asociată cu deplasarea lui Donald Trump, a mers în zona Nanluoguxiang pentru a încerca mâncare stradală. În imagini, CEO-ul Nvidia, îmbrăcat în binecunoscuta sa geacă neagră din piele, primește o cană de „douzhi” și, după prima înghițitură, își încrețește vizibil sprâncenele — reacție ironizată online drept o „mască a suferinței”. Răspunsul lui Jensen Huang: „Nu știți cât de mult m-am bucurat” La mai bine de jumătate de lună după momentul din Beijing, Huang a revenit asupra subiectului în cadrul unei întâlniri cu presa la Computex 2026 (Taipei International Computer Show), în timpul unui segment de discurs public. În fața jurnaliștilor, el a tratat episodul în registru umoristic: „Sincer, dacă nu ai văzut expresia mea, nu știi cât de mult m-am bucurat atunci.” De ce contează: „omul din piețe” bate uneori lansările de produs la capitolul distribuție Publicația notează că Huang își construiește de câțiva ani o imagine „apropiată de oameni”, alimentată de apariții repetate în contexte cotidiene, care ajung ușor pe rețelele sociale și se propagă rapid, uneori mai eficient decât subiectele strict tehnice din conferințe. Exemplele menționate includ: în 2024, o vizită la piață în Shanghai, unde ar fi cumpărat tanghulu (fructe glazurate) și ar fi oferit plicuri roșii; în 2025, o apariție într-un restaurant de hotpot din Shenzhen, unde a lăudat prospețimea cărnii de vită. În logica mediatică actuală, astfel de momente „neprotocolare” pot funcționa ca instrument de consolidare a notorietății personale a CEO-ului și, indirect, a companiei, mai ales în piețe asiatice unde prezența fizică și semnalele culturale sunt atent urmărite. [...]
Apple ar putea reduce consumul viitoarelor Apple Watch printr-o nouă generație de „spate” pentru ecranele OLED , pe care compania o evaluează ca posibil înlocuitor pentru actuala tehnologie LTPO, potrivit IT Home . Miza este una operațională: un panou mai eficient energetic ar susține mai bine funcții precum afișajul permanent („always-on”) și rata de reîmprospătare variabilă, fără a penaliza autonomia. Informația pleacă de la un raport al publicației sud-coreene The Elec, citat de aceeași sursă, care susține că Apple analizează o tehnologie nouă de backplane (stratul cu tranzistori care controlează pixelii OLED) bazată pe tranzistori cu peliculă subțire din oxid cu mobilitate ridicată, denumită HMO. Dezvoltarea ar fi realizată de LG Display , folosind linia sa de producție de generația a 6-a pentru OLED-uri de dimensiuni mici și medii. De ce contează: mobilitatea electronilor, indicator-cheie pentru consum HMO urmărește să îmbunătățească tranzistorii pe bază de oxid prin creșterea „mobilității electronilor” (cât de ușor se deplasează electronii prin material sub acțiunea unui câmp electric). Acest parametru este prezentat ca esențial pentru a conduce eficient panoul OLED și pentru a controla consumul de energie. Conform articolului, tranzistorii cu oxid aflați acum în producție de masă au, în general, o mobilitate sub 10 cm²/Vs, în timp ce ținta industriei pentru următoarea generație de OLED ar fi 30–50 cm²/Vs. Două rute industriale: LG mizează pe „sputtering”, Samsung pe ALD Materialul indică și o diferențiere între furnizori: LG Display ar folosi un proces de depunere prin pulverizare („sputtering”), care ar reduce dificultatea adaptării tehnologiei la liniile de producție existente. Samsung Display ar urma o altă direcție, concentrându-se pe depunerea atomică în straturi (ALD) , un proces mai lent, dar care ar putea oferi un strat de oxid cu precizie mai mare decât varianta HMO, potrivit interpretării din raport. Când ar putea apărea: Apple Watch, primul candidat, dar fără garanții Raportul citat estimează că primul dispozitiv Apple cu HMO de la LG Display ar putea fi Apple Watch lansat anul viitor , în linie cu practica Apple de a introduce mai întâi tehnologii noi de afișaj pe ceas, înainte de extinderea către iPhone (unde volumele sunt mai mari). Totuși, comercializarea nu este certă: LG Display ar mai avea de parcurs testele de fiabilitate pentru producția de masă, inclusiv verificări privind mobilitatea, uniformitatea panoului, stabilitatea dispozitivelor, temperatura de proces și randamentul (procentul de unități bune la fabricație). În plus, sursa mai notează că seria Apple Watch din acest an nu ar urma să primească schimbări majore de design, iar o reproiectare amplă înainte de 2028 este considerată puțin probabilă, fără a exclude însă posibilitatea ca Apple să introducă tehnologia OLED cu consum redus în 2027. [...]
Google extinde în Android standardul „ Credential Exchange ”, pentru migrarea directă a parolelor și Passkey între aplicații , odată cu actualizarea din iunie care include Play Services v26.21 și Play Store v51.7, potrivit iThome . Miza practică este reducerea pașilor și a erorilor atunci când utilizatorii mută credențiale între platforme și instrumente diferite, într-un context în care autentificarea fără parolă (Passkey) se răspândește, dar interoperabilitatea rămâne inegală. În varianta anterioară, migrarea unei parole sau a unei Passkey de pe o platformă pe alta presupunea, de regulă, export și import în mai mulți pași, cu risc mai mare de greșeli. Conform jurnalului oficial de actualizări citat de publicație, Google introduce acum standardul Credential Exchange („schimb de credențiale”), care permite importul și exportul direct de parole tradiționale și Passkey între Google Password Manager și instrumente terțe. Schimbări în Play Store: prețuri, preînregistrare și instalare automată Actualizarea aduce și modificări operaționale în Play Store, cu accent pe cumpărare și instalare: Afișarea mai explicită a promoțiilor : când un utilizator caută o aplicație sau un joc cu plată aflat(ă) într-o promoție temporară, pagina ar urma să evidențieze mai clar prețul promoțional și durata reducerii. Flux unificat pentru preînregistrare și instalare automată : Google combină preînregistrarea aplicațiilor cu instalarea automată într-un singur „workflow” (flux de lucru). Utilizatorul confirmă o singură dată, iar după lansarea globală aplicația se descarcă automat pe dispozitiv. Mesaje pentru utilizatorii activi în programe de recompense : cei care participă la sistemul de recompense al platformei vor vedea notificări de tip „provocări lunare” și pop-up-uri pentru „Loyalty MAX”. Totodată, pentru aplicațiile deja deținute, pagina din magazin ar urma să scoată mai mult în evidență conținutul localizat și să trimită către Play Collections, pentru recomandări de aplicații similare. Disponibilitate: lansare în ecosistem, dar cu diferențe pe regiuni și hardware Google a început distribuirea acestor actualizări în ecosistem, însă disponibilitatea poate varia în funcție de regiune și de hardware. Utilizatorii pot verifica manual actualizările din meniul de setări de confidențialitate, în secțiunea „System services” („servicii de sistem”), conform sursei. Materialul nu include o listă completă de regiuni și nici un calendar detaliat privind momentul în care toate dispozitivele vor primi noile funcții. iThome mai notează că au fost menționate și alte detalii în spațiul public (inclusiv de Mishaal Rahman), precum extinderea compatibilității între platforme, funcții anti-fraudă și funcții de siguranță pentru copii, fără ca articolul să precizeze ce anume intră efectiv în pachetul disponibil pentru fiecare utilizator. [...]
Google le dă, în sfârșit, editorilor un buton de „nu” pentru rezumatele AI din căutare , o schimbare care poate influența direct traficul și veniturile din publicitate ale site-urilor care depind de Google Search, potrivit Android Headlines . Miza este una operațională și economică: „ AI Search Overviews ” (rezumatele generate de inteligență artificială afișate deasupra rezultatelor) pot reduce nevoia utilizatorului de a mai da click pe site-ul sursă. Posibilitatea de a ieși din acest tip de afișare oferă editorilor o pârghie de control asupra modului în care conținutul lor este reutilizat în interfața de căutare. Ce se schimbă pentru site-uri Publicația notează că Google introduce o opțiune prin care website-urile pot alege să nu fie incluse în rezumatele AI din căutare și în „AI Mode” (un mod de căutare asistat de AI). Practic, editorii pot decide dacă acceptă ca paginile lor să fie folosite pentru astfel de sinteze afișate direct în Google. Pentru companii, schimbarea contează în special în două zone: trafic : dacă utilizatorul primește răspunsul în rezumat, poate să nu mai acceseze pagina; monetizare : mai puține vizite pot însemna mai puține afișări de reclame și, implicit, venituri mai mici. De ce apare acum opțiunea de „opt-out” Contextul, așa cum reiese din material, este presiunea tot mai mare din partea editorilor și a industriei de conținut, care cer de mai mult timp control asupra felului în care AI-ul platformelor mari „rezumă” și redistribuie informația. Android Headlines tratează această mișcare ca pe un pas de echilibrare a relației dintre Google și publisheri: compania păstrează funcționalitățile AI în căutare, dar introduce un mecanism prin care site-urile pot refuza participarea. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile în sursă, nu rezultă detalii complete despre implementare (de exemplu, cum se aplică tehnic opțiunea la nivel de site sau pagină și dacă există efecte secundare în clasarea rezultatelor). În lipsa acestor clarificări, rămâne de urmărit cât de ușor va fi de folosit opțiunea și câți editori vor alege să iasă din rezumatele AI, în funcție de impactul asupra traficului. [...]
Vivo testează un ecran 2K de 6,85 inci pentru X500 Pro Max , iar telefonul ar putea urca din nou spre o baterie din „clasa” 8.000 mAh, potrivit unor informații din lanțul de zvonuri citate de Gizmochina . Miza, dacă se confirmă, este una operațională: autonomie mai mare fără compromisuri evidente la nivel de afișaj, într-un segment în care diferențierea se face tot mai mult prin eficiență și consum. Informațiile vin dintr-o postare pe Weibo a tipsterului Digital Chat Station , care susține că prototipul de inginerie al Vivo X500 Pro Max este testat cu un panou BOE 2K, de circa 6,85 inci, cu design plat 2.5D și rame foarte înguste, obținute prin tehnologia de ambalare LIPO (o metodă de integrare care poate reduce marginile ecranului). La capitolul parametri de utilizare, sursa indică o rată de reîmprospătare de 144 Hz și reglaj de luminozitate prin PWM (modulare în impulsuri) la frecvență înaltă pe întreaga plajă de luminozitate — o specificație urmărită de unii utilizatori pentru confort vizual, deși efectul poate varia de la persoană la persoană. Bateria: „începe cu 8”, dar încă nu e finalizată În comentariile aceleiași postări, Digital Chat Station afirmă că bateria „nu a intrat încă în etapa de matrițare”, dar reia o declarație anterioară potrivit căreia capacitatea planificată „începe cu cifra 8”. Formularea sugerează o baterie din zona 8.000 mAh, însă rămâne un indiciu, nu o confirmare de specificație finală. Ce alte componente sunt vehiculate pentru X500 Pro Max Pe baza unor informații anterioare menționate de publicație, Vivo X500 Pro Max ar putea veni cu: chipset MediaTek Dimensity 9600 Pro pe 2 nm (potrivit unor rapoarte anterioare); cameră principală de 50 MP cu tehnologie LOFIC (menită să reducă supraexpunerea în scene foarte luminoase); cameră ultra-wide de 50 MP; cameră periscopică telefoto de 200 MP. Deocamdată, toate aceste detalii rămân la nivel de scurgeri de informații și specificații de prototip, iar configurația finală poate fi ajustată până la lansare. [...]
Samsung își repoziționează pliabilul de vârf sub eticheta „Ultra” , o schimbare de nume confirmată printr-o certificare Bluetooth SIG , care sugerează o delimitare mai clară a gamei și loc pentru un al doilea model „Z Fold 8” în portofoliu, potrivit Android Authority . Certificarea Bluetooth SIG indică faptul că succesorul lui Galaxy Z Fold 7 (model SM-F966) va purta numele Galaxy Z Fold 8 Ultra (model SM-F976). Informația a fost observată de SumahoDigest, preluată via SamMobile, iar listarea menționează cinci variante ale dispozitivului: SC-56G, SCG39, SM-F976C, SM-F976Q și SM-F976Z . De ce contează: Samsung își poate separa mai agresiv gama Fold Confirmarea numelui „Ultra” pentru succesorul direct al lui Z Fold 7 întărește scenariul în care Samsung pregătește două pliabile tip „Fold” : unul poziționat mai sus („Ultra”) și un altul care ar putea folosi numele „Galaxy Z Fold 8”. Publicația notează că nu există încă o confirmare oficială pentru denumirea pliabilului „mai lat” vehiculat în zvonuri, însă numele „Galaxy Z Fold 8” rămâne „liber” pentru acest rol. Ce se știe despre specificații (din scurgeri de informații) Certificarea Bluetooth SIG nu include detalii tehnice, dar Android Authority amintește că a relatat anterior despre mai multe scurgeri de informații privind ambele modele. Conform acestor informații neconfirmate oficial: Galaxy Z Fold 8 ar urma să aibă procesor Snapdragon 8 Elite Gen 5 , încărcare rapidă pe fir de 45W , o greutate de 201 g și două camere pe spate. Galaxy Z Fold 8 Ultra ar putea veni cu trei camere pe spate, inclusiv o cameră principală de 200 MP , una ultra-wide de 50 MP și „probabil” același teleobiectiv 10 MP cu zoom optic 3x de pe Z Fold 7. Calendar posibil: lansare în iulie, la Londra Samsung ar putea lansa telefoanele luna viitoare , la un eveniment Galaxy Unpacked „vehiculat” pentru 22 iulie, la Londra , mai notează publicația. Până atunci, este de așteptat ca ritmul scurgerilor de informații să crească, în special pe zona de diferențiere între varianta „Ultra” și un posibil „Z Fold 8” separat. [...]
Microsoft mută „AI-ul local” în zona premium, cu două Surface-uri pe RTX Spark și 128GB memorie unificată , o combinație care poate reduce dependența de servicii cloud plătite „la consum” pentru dezvoltatori și creatori, potrivit unui hands-on publicat de The Verge . Microsoft pregătește pentru „mai târziu în acest an” două dispozitive Surface noi, ambele bazate pe cipurile Nvidia RTX Spark: Surface Laptop Ultra și Surface RTX Spark Dev Box. Deși folosesc același cip, ele sunt poziționate diferit: laptopul urmărește un echilibru între performanță și autonomie, iar Dev Box-ul este gândit ca un PC compact pentru sarcini susținute, în special pentru încărcări de lucru de inteligență artificială (AI) rulate local. Surface Laptop Ultra: performanță și ecran foarte luminos, cu compromis de greutate Surface Laptop Ultra este descris ca un laptop „clamshell” (carcasă clasică, fără balamale transformabile), comparat ca aspect și senzație cu un MacBook Pro de 16 inci. Microsoft a ales un panou mini LED de 15 inci, cu luminozitate HDR de până la 2.000 niți, pe care autorul spune că a văzut-o atinsă într-o cameră întunecată; ar fi, totodată, cel mai luminos ecran pus de Microsoft pe un Surface până acum. Un alt element pe care compania îl împinge în față este trackpad-ul mai mare, cu suport nou de „haptics” în Windows 11 (feedback tactil prin vibrații fine), inclusiv indicii la aliniere sau la interacțiuni cu elemente din interfață. Într-un interviu acordat publicației, Andrew Hill, vicepreședinte corporate pentru Surface, spune că ordinea priorităților de design a fost „performanță” și „autonomie”, urmate de „display”, acceptând că asta poate însemna și alte compromisuri, inclusiv la capitolul greutate. AI pe dispozitiv și răcire: 128GB memorie unificată, două ventilatoare În demonstrațiile văzute de autor, laptopul a rulat un model AI local care consuma „mult” din cei 128GB de memorie unificată, în timp ce jocul „Indiana Jones and the Great Circle” rula la un nivel jucabil. La capitolul termic, este menționat un „hot spot” deasupra tastaturii; dispozitivul s-a simțit cald în acea zonă și în partea din spate, dar nu suficient de fierbinte încât să fie inconfortabil pe genunchi. Microsoft folosește două ventilatoare, iar zgomotul ar fi fost abia perceptibil chiar și aproape de sarcină maximă. Porturi multe și un USB-C „misterios”; fără Surface Connect Laptopul vine cu o selecție de porturi mai generoasă decât media din zona premium: stânga: două porturi USB-C și un HDMI; dreapta: un USB-C, un USB-A și un cititor SD full-size. Un detaliu aparte este că portul USB-C din dreapta ar fi „puțin mai lat” decât cele din stânga. Întrebat despre acest lucru, Hill a spus că Microsoft va oferi mai multe detalii „mai târziu în acest an”. Surface Laptop Ultra nu mai are portul magnetic Surface Connect, ceea ce ridică întrebarea dacă Microsoft pregătește o alternativă bazată pe USB-C. Surface RTX Spark Dev Box: „envelopă termică” mai mare pentru sarcini susținute Surface RTX Spark Dev Box este prezentat ca un mini-PC pentru birou, orientat către dezvoltatori care vor să ruleze local încărcări AI, tot cu 128GB memorie unificată. Carcasa este din aluminiu imprimat 3D și include 1.000 de fante de aerisire, asociate simbolic cu „1.000 teraflopși” de performanță de calcul, conform descrierii din material. La conectică, în spate sunt menționate două USB-C, USB-A, HDMI, Ethernet și jack pentru căști. Microsoft spune că în interior rulează același cip ca laptopul, dar cu „diferențe minore” pe care nu le detaliază încă. Diferența operațională importantă: Dev Box are o „envelopă termică” de 100W, față de „până la 80W” la Surface Laptop Ultra. Asta ar trebui să îl ajute la sarcini susținute, mai ales cele care folosesc nucleele Tensor ale Nvidia (accelerare pentru AI). Publicația notează că aceste nuclee sunt folosite și pentru DLSS (tehnologie de upscaling), astfel că jocurile pe Dev Box ar putea rula „ușor mai bine” decât pe laptop. Ce urmează: prețurile, marea necunoscută Microsoft nu a comunicat încă prețurile, iar materialul notează că scumpirea memoriei RAM („RAMageddon”) a împins deja în sus prețurile noilor Surface-uri cu procesoare Intel. În acest context, autorul se așteaptă ca dispozitivele cu RTX Spark să fie poziționate în vârful segmentului premium, cu detalii care ar urma să fie anunțate „mai târziu în acest an”. [...]
Comisia Europeană pregătește măsuri pentru a reduce dependența UE de tehnologia americană , cu implicații directe pentru achizițiile publice de cloud, finanțarea industriei de cipuri și orientarea investițiilor în centre de date, potrivit Adevărul . Strategia ar urma să fie prezentată pe 3 iunie și vizează diminuarea vulnerabilităților din zone-cheie ale economiei digitale. Documentele citate în material (consultate de POLITICO) indică faptul că Bruxellesul tratează dependențele tehnologice ca „riscuri strategice”, pe fondul tensiunilor geopolitice și al fragilității lanțurilor globale de aprovizionare. Țintele menționate includ servicii cloud, inteligența artificială, semiconductorii, software-ul și centrele de date. Patru direcții care pot schimba prioritățile de investiții și achiziții 1) Evaluarea dependenței de cloud străin în administrațiile publice Una dintre propuneri prevede ca instituțiile publice din statele membre să analizeze cât de dependente sunt de furnizori externi de servicii cloud și să testeze reziliența sistemelor după criterii europene de „suveranitate tehnologică”. Planul nu obligă guvernele să renunțe la furnizorii actuali, dar le oferă instrumente pentru identificarea vulnerabilităților; decizia privind eventuale schimbări rămâne la nivel național. 2) Accelerarea industriei europene de semiconductori Comisia intenționează să revizuiască legislația privind semiconductorii pentru a încuraja investiții în proiecte industriale mari. Conform proiectului, companiile din producția de cipuri ar putea primi acces mai rapid la finanțare publică, autorizări simplificate și acces prioritar la infrastructuri de cercetare și testare. Strategia continuă obiectivele Actului European privind Cipurile (2023), dar pune accent mai mare pe capacități industriale și pe stimularea cererii interne. 3) Promovarea tehnologiilor open-source Executivul european vede software-ul cu cod sursă deschis (open-source) ca o cale de reducere a dependenței de furnizori dominanți. Strategia ar include sprijin pentru companiile europene din domeniu, proiecte comune între state și un mecanism dedicat întreținerii și actualizării soluțiilor dezvoltate în Europa. În document este menționată o estimare: UE ar cheltui anual aproximativ 264 de miliarde de euro (aprox. 1.320 miliarde lei) pe soluții software proprietare, majoritatea provenind de la companii americane. 4) Mobilizarea investițiilor private în infrastructură și cercetare Comisia estimează că extinderea capacității centrelor de date europene până în 2036 ar necesita aproximativ 200 de miliarde de euro (aprox. 1.000 miliarde lei), la care s-ar adăuga alte sume pentru cercetare în inteligență artificială, infrastructură digitală și digitalizarea sectorului energetic. Bruxellesul mizează pe investiții private și analizează măsuri precum „regiuni de excelență pentru semiconductori” și „zone de accelerare pentru centre de date”, menite să grăbească dezvoltarea proiectelor strategice. Ce urmează și unde rămâne incertitudinea Strategia este descrisă ca fiind încă supusă modificărilor înainte de publicare. În plus, rămâne deschisă întrebarea dacă statele membre vor susține investițiile necesare și dacă pachetul va fi suficient pentru a reduce influența companiilor americane pe piața europeană, în condițiile în care o parte din măsuri se bazează pe decizii naționale și pe capital privat. [...]