Știri
Știri din categoria Tehnologie
Biren pariază pe un gol de ofertă creat de restricțiile SUA și strânge 892,5 milioane de dolari (aprox. 4,1 miliarde lei) pentru a accelera producția de GPU-uri în China, potrivit The Next Web. Compania din Shanghai vinde acțiuni noi în valoare de 7 miliarde dolari HK (aprox. 892,5 milioane dolari) pentru a crește capacitatea de producție, mizând că cererea din partea clienților de cloud și centre de date va rămâne ridicată și că poate livra volumele necesare.
Biren va emite 153 milioane de acțiuni noi la 46,2 dolari HK pe acțiune, la un discount de 9,9% față de închiderea de vineri, conform South China Morning Post (citată de publicație). Deși compania s-a listat în Hong Kong abia în ianuarie, acțiunile au urcat de atunci cu aproape 150%, însă în această săptămână investitorii au fost mai prudenți: titlurile au crescut la începutul ședinței, apoi au închis luni cu 5,4% mai jos.
Alocarea banilor este orientată în principal către scalare industrială:
Ridicarea de capital este una agresivă, iar compania arde rapid resursele: Biren cheltuise deja peste 70% din banii atrași la listare până la finalul lunii iunie, potrivit articolului.
Momentul finanțării este legat direct de controalele de export ale Washingtonului, care limitează accesul clienților chinezi la cele mai avansate cipuri AI ale Nvidia. În acest context, se deschide o piață internă profitabilă pentru furnizori locali, iar Biren încearcă să ocupe rapid spațiul lăsat liber.
În documentele companiei, Biren susține că cererea nu este problema, invocând extinderea implementărilor de calcul AI de către furnizori de cloud, centre de date AI și clienți enterprise. Compania își justifică finanțarea prin nevoia de capital pentru a crește producția și a livra comenzile la timp.
Biren concurează pe aceeași piață cu Moore Threads, MetaX și Cambricon, toate vizând cumpărători similari. În paralel, cursa de finanțare și listări se accelerează: MetaX a spus în iunie că va urmări o listare în Hong Kong, iar Kunlunxin (divizia de cipuri a Baidu) ar urmări o evaluare de cel puțin 100 miliarde yuani (aprox. 14,7 miliarde dolari, adică aprox. 67,6 miliarde lei) pentru o listare în Hong Kong, potrivit informațiilor citate în articol.
Publicația notează însă și limita: Biren nu este „un Nvidia”, iar cipurile sale rămân în urma liderului de piață. În plus, cele mai puternice acceleratoare AI din China tind să fie designuri personalizate (cipuri proiectate pentru sarcini specifice) de la Huawei și alții, nu GPU-uri de uz general.
În pofida acestui decalaj, blocajul pe oferta externă face ca „suficient de bun” și „fabricat în China” să devină un model de business finanțabil — iar cei aproape 900 milioane de dolari atrași arată miza economică a ferestrei create de restricțiile la export.
Recomandate
Dezvoltarea „la minut” cu AI riscă să mărească suprafața de atac dacă firmele nu țin pasul cu controalele de securitate , avertizează o analiză publicată de Bleeping Computer , care descrie cum „Vibe Coding” și inteligența artificială generativă accelerează producția de software mai repede decât pot fi aplicate practicile clasice de securizare. Textul trece în revistă evoluția metodologiilor de dezvoltare – de la Waterfall (planificare liniară, documentație și etape secvențiale), la Agile (iterații scurte și adaptare continuă) și DevOps (livrare continuă prin automatizare) – pentru a arăta cum fricțiunea dintre idee și aplicație a scăzut constant. În acest context, AI generativă schimbă rolul inginerului software: de la „constructor” la designer, arhitect, reviewer și coordonator, în timp ce implementarea efectivă este produsă tot mai mult de modele AI pe baza intenției exprimate în limbaj natural. „Vibe Coding”: prototipuri în minute, dar cu riscuri greu de văzut Potrivit analizei, „Vibe Coding” înseamnă că dezvoltarea poate porni direct de la un prompt în limbaj obișnuit, iar aplicația este rafinată prin conversație, în cicluri repetate, până la rezultatul dorit. Consecința operațională este majoră: prototipuri funcționale pot apărea în minute, nu în săptămâni, iar crearea de software devine accesibilă și utilizatorilor care nu sunt programatori. Problema, subliniază autorul, este că viteza nu elimină riscurile tehnice. Codul generat „în secunde” poate include: vulnerabilități și defecte de arhitectură; probleme de licențiere; vulnerabilități de escaladare a privilegiilor (obținerea de drepturi mai mari decât ar trebui); riscuri de conformitate. În plus, modelele AI pot produce aplicații care „par corecte”, dar ascund slăbiciuni subtile, greu de detectat fără verificări specializate. Rezultatul este un paradox: cu cât software-ul se produce mai repede, cu atât organizațiile își pot crește neintenționat suprafața de risc. Ce rămâne obligatoriu: disciplinele clasice de securitate Analiza insistă că practicile tradiționale de inginerie software sigură nu devin opționale odată cu AI, ci rămân esențiale: modelarea amenințărilor (threat modeling), revizuirea codului, testarea de vulnerabilități, securitatea identității, principiul „celui mai mic privilegiu” (acces minim necesar) și controale de guvernanță. În lipsa acestor măsuri, „Vibe Coding” ar putea ajunge echivalentul modern al „shadow IT” (soluții create și folosite în afara controlului IT): foarte productiv și inovator, dar periculos prin multitudinea de vectori de atac pe care îi poate deschide. Următorul pas: ecosisteme autonome de dezvoltare Autorul anticipează că următoarea etapă ar putea include ecosisteme complet autonome, în care agenți AI colectează cerințe, generează arhitecturi, scriu cod, testează, remediază vulnerabilități, implementează actualizări și monitorizează producția cu și mai puțină intervenție umană. În acest scenariu, oamenii ar rămâne responsabili de viziune, guvernanță, etică și asumarea răspunderii, în timp ce „mecanica” dezvoltării devine tot mai mult o marfă automatizată. Materialul este semnat de Morey J. Haber (BeyondTrust) și este prezentat ca „sponsored and written by BeyondTrust”, ceea ce indică un conținut sponsorizat, dar cu un mesaj aplicabil practic: dacă software-ul se scrie „cu viteza gândului”, controalele de securitate trebuie să evolueze la fel de rapid pentru ca organizațiile să nu transforme accelerația în risc. [...]
Trecerea Sony la jocuri doar digitale riscă să schimbe fundamental „proprietatea” asupra conținutului , avertizează designerul Hideo Kojima , care spune că utilizatorii ar putea ajunge să nu mai dețină efectiv datele jocurilor, ci doar un drept de acces condiționat de abonament, potrivit TechRadar . Kojima a comentat informația că Sony ar urma să oprească producția discurilor fizice pentru jocurile PlayStation în ianuarie 2028, spunând că este „foarte trist” din cauza atașamentului său față de mediile fizice, cu care a crescut. Declarațiile au fost făcute la festivalul Il Cinema in Piazza din Roma, într-o intervenție tradusă automat, conform publicației. De ce contează: de la „cumperi un joc” la „închiriezi accesul” Miza, în lectura lui Kojima, nu este doar dispariția discurilor, ci o posibilă mutare către streaming (rulare de la distanță, din centre de date), care ar schimba raportul de control dintre utilizator și furnizor. El diferențiază situația actuală — în care jocurile descărcate rămân pe hardware-ul utilizatorului — de un scenariu în care jocurile ar fi accesate exclusiv prin streaming. „E ca abonamentele de streaming pentru filme. Ca Netflix sau Amazon, există un server undeva, iar tu ai doar dreptul să deschizi robinetul.” În acest model, spune el, „o companie” ar deține serverul și ar putea condiționa accesul de o taxă lunară, iar distribuția datelor s-ar putea opri la un moment dat, ceea ce ar face imposibilă accesarea titlurilor preferate. „Dacă se întâmplă asta, nu voi deține datele.” Context operațional: semne că decizia e greu de întors Reacțiile fanilor au inclus un val de critici, însă TechRadar notează că este puțin probabil ca Sony să revină asupra deciziei. Ca indiciu, publicația amintește că o fabrică istorică PlayStation care a produs 24 de miliarde de discuri de jocuri este deja în curs de transformare într-un laborator de micro-optică, pe măsură ce producția se reduce. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre planul comercial al Sony (de exemplu, ce rol vor avea edițiile fizice până în 2028 sau ce alternative vor exista), avertismentul lui Kojima rămâne, în esență, unul despre direcția industriei: dacă distribuția se mută complet în cloud, „proprietatea” asupra jocurilor poate deveni, practic, un contract de acces revocabil. [...]
Un joc indie cu 97% recenzii pozitive ajunge la 1,49 dolari (aprox. 7 lei), un prag rar pentru un titlu „evergreen” în Steam Summer Sale, reducerea fiind semnificativ mai mare decât discounturile obișnuite din ultimii ani, potrivit Notebookcheck . Este vorba despre The Binding of Isaac: Rebirth , roguelike lansat în 2014, disponibil cu 90% reducere pe Steam până la 9 iulie, la prețul de 1,49 dolari (aprox. 7 lei). În mod normal, jocul costă în jur de 15 dolari pe platformă. De ce contează: reducerea coboară sub minimul istoric menționat de SteamDB Notebookcheck notează că, potrivit SteamDB, cea mai bună ofertă anterioară ar fi fost o reducere de 67% în timpul Winter Sale 2024, iar după aceea discounturile au fost, de regulă, în intervalul 40%–50%. Prin comparație, reducerea de 90% „taie” considerabil sub precedentul minim, ceea ce poate influența decizia de cumpărare pentru utilizatorii sensibili la preț și poate crește volumul de vânzări pe termen scurt. Publicația precizează și că prețul redus era valabil la momentul redactării și poate fi afectat de limitări de timp sau de disponibilitate. Context: un titlu definitoriu pentru gen, cu volum mare de recenzii Rebirth este un remake complet al jocului indie The Binding of Isaac (2011), dezvoltat de studioul american Nicalis în colaborare cu creatorul seriei, Edmund McMillen. Jocul este construit pe „run-uri” generate procedural, care se încheie definitiv la moartea personajului, iar progresul se bazează pe combinații de obiecte (peste 450, conform sursei) ce pot schimba radical stilul de joc. La nivel de reputație, Notebookcheck indică: pe Steam, 97% din peste 400.000 de recenzii sunt pozitive; pe Metacritic, un Metascore de 88 și un User Score de 8,2; jocul este „Steam Deck Verified”, adică rulează fără probleme pe consola portabilă Steam Deck. Publicația menționează și o evaluare istorică a revistei germane GameStar (85/100), care a apreciat rejucabilitatea și varietatea, dar a criticat stilul vizual neconvențional și caracterul punitiv al genului; totodată, jocul abordează teme sensibile (abuz asupra copiilor, fanatism religios), ceea ce îl poate face nepotrivit pentru o parte din public. [...]
A treia rundă de beta-uri pentru iOS 27 și macOS 27 mută testarea mai aproape de lansările din toamnă , iar pentru dezvoltatori și companii asta înseamnă încă o fereastră de validare a aplicațiilor și a compatibilității înainte ca noile versiuni să ajungă la publicul larg, potrivit AppleInsider . Programul de testare pentru generația „27” continuă cu a treia serie de build-uri, după ce a doua rundă a fost livrată pe 22 iunie pentru majoritatea sistemelor de operare, iar pentru watchOS 27 a venit ulterior (23 și 25 iunie). Miza operațională este reducerea riscului de incompatibilități și erori la momentul lansării din toamnă, prin corecturi și ajustări succesive în perioada de beta. Ce versiuni beta 3 au fost publicate (build-uri) AppleInsider enumeră următoarele build-uri pentru a treia versiune beta destinată dezvoltatorilor: iOS 27 beta 3: 24A5380h (înlocuiește 24A5370h) iPadOS 27 beta 3: 24A5380h (înlocuiește 24A5370h) macOS 27 beta 3: 26A5378j (înlocuiește 26A5368g) tvOS 27 beta 3: 24J5315i (înlocuiește 24J5305f) watchOS 27 beta 3: 24R5315i (înlocuiește 24R5305g) visionOS 27 beta 3: 24M5316k (înlocuiește 24M5306i) Context: ce a adus până acum seria iOS 27 în beta Primele build-uri pentru iOS 27, iPadOS 27, macOS 27, tvOS 27, visionOS 27 și watchOS 27 au fost puse la dispoziție pe 8 iunie. În etapa inițială, schimbările menționate includ ajustări la „Liquid Glass”, o revizie a Siri aflată de mai mult timp în așteptare, funcții de protecție pentru copii și alte modificări mai mici. În a doua versiune beta pentru iOS 27, Apple a introdus și o actualizare în aplicația Home, unde Apple TV apare similar unui dispozitiv conectat de tip HomePod/HomePod mini. Tot atunci, Apple Wallet a primit o opțiune nouă de „insights”, descrisă ca fiind prezentă, dar nefuncțională. De ce contează pentru utilizatori și dezvoltatori: riscul rămâne ridicat Publicația reamintește că versiunile beta pentru dezvoltatori sunt destinate testării pe dispozitive secundare, nu pe cele folosite zilnic sau „critice”, deoarece sistemele sunt încă în dezvoltare și pot conține erori, inclusiv unele care pot afecta funcționarea dispozitivului. În paralel, aceste build-uri sunt și instrumentul prin care dezvoltatorii își pregătesc aplicațiile pentru lansarea publică programată mai târziu în 2026. [...]
Cea mai nouă versiune Android Auto provoacă blocări repetate în timpul utilizării , iar problema pare suficient de răspândită încât utilizatorii dependenți de sistem să fie nevoiți să amâne actualizarea sau să revină la o versiune mai veche, potrivit Android Police . Actualizarea indicată de utilizatori este Android Auto 17.2.662404 , iar sesizările descriu întreruperi care apar la câteva minute după pornirea Android Auto și se repetă chiar și după repornirea aplicației. Publicația notează că nu există, deocamdată, un „declanșator” clar: blocările sunt raportate pe Android 16 și Android 17 , pe mai multe modele de telefoane și în mai multe mașini. Cine este afectat și în ce condiții apare problema Din relatările centralizate de Android Police, blocările nu par legate de un singur producător sau de un singur mod de conectare: apar atât pe conexiune wireless , cât și pe cablu ; sunt raportate pe telefoane Pixel, Samsung, OnePlus și Moto ; se manifestă rapid după inițierea sesiunii Android Auto și tind să reapară după relansarea aplicației. Informațiile provin din postări ale utilizatorilor pe Reddit , preluate de Android Police, care menționează și că subiectul a fost semnalat „via” Android Authority . Ce opțiuni au utilizatorii: amânare sau revenire la o versiune anterioară Ca soluții de avarie, publicația indică două variante, cu rezultate inegale: revenirea (rollback) la Android Auto v17 , care „pare să funcționeze” pentru unii utilizatori; repornirea telefonului , metodă care, potrivit relatărilor, nu a ajutat în majoritatea cazurilor. În lipsa unei remedieri rapide, recomandarea practică este ca utilizatorii care se bazează intens pe Android Auto să ia în calcul revenirea la versiunea anterioară, iar cei care nu au instalat încă update-ul să amâne actualizarea . Google nu a confirmat problema, iar contextul e incomod Android Police precizează că Google nu a recunoscut oficial acest bug de blocare și sugerează că nu ar trebui așteptată o rezolvare rapidă. Situația este cu atât mai frustrantă cu cât apare la mai puțin de o lună după un update de „Play System services” din iunie, care ar fi avut ca obiectiv reducerea problemelor persistente de conectare ale Android Auto — fără ca efectul să fie cel dorit. [...]
Primul iPhone pliabil al Apple ar putea ajunge în magazine cu săptămâni întârziere , deși ar urma să fie prezentat în septembrie alături de iPhone 18 Pro, din cauza limitărilor de producție, potrivit 91mobiles , care citează estimările analistului de lanț de aprovizionare Ming-Chi Kuo . Publicația notează că Apple ar putea repeta scenariul din 2017, când iPhone X a fost anunțat în septembrie împreună cu iPhone 8, dar precomenzile au fost amânate până spre finalul lui octombrie, pe fondul constrângerilor de producție. În cazul pliabilului, Kuo se așteaptă ca precomenzile să înceapă abia în trimestrul al patrulea din 2026, chiar dacă debutul public ar avea loc la evenimentul din septembrie. Ce înseamnă, practic, pentru piață: disponibilitate mică și livrări lungi Miza principală a informației este una operațională: dacă producția inițială este limitată, disponibilitatea la lansare ar putea fi redusă, iar termenele de livrare ar putea crește semnificativ. Kuo anticipează estimări de livrare de patru până la șase săptămâni (sau mai mult) după deschiderea precomenzilor, iar cererea ar putea depăși oferta suficient cât revânzătorii să aplice „prime” consistente la preț. În același timp, Kuo estimează că furnizorii Apple ar urma să livreze circa 7–8 milioane de unități de iPhone pliabil în 2026, mult sub proiecția de 20–22 milioane de unități cumulate pentru iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max. Doar o mică parte dintre pliabile ar fi gata în jurul momentului lansării, ceea ce explică riscul de întârziere la vânzare. Preț și poziționare: „Ultra” ca produs de volum mic Conform informațiilor din articol, pliabilul — vehiculat sub numele iPhone Ultra — ar urma să fie un model „ultra-premium”, cu preț estimat la 2.299–2.499 dolari (aprox. 10.600–11.500 lei), ceea ce l-ar face cel mai scump iPhone de până acum. Publicația mai arată că Apple intră într-o categorie unde există deja modele pliabile de la Samsung, OPPO, Google, Huawei și Honor , iar strategia sugerată de aceste estimări nu pare să fie una de volum sau preț competitiv, ci de produs exclusivist, cu disponibilitate inițială limitată. Specificații vehiculate (neconfirmate oficial) Materialul menționează și câteva detalii „pe surse” despre design și echipare: format pliabil „carte” (nu tip clapetă); ecran exterior de 5,5 inci și ecran interior de 7,8 inci, cu raport 4:3; grosime sub 5 mm când este deschis; posibil Touch ID în loc de Face ID, din cauza spațiului necesar pentru sistemul TrueDepth. Apple nu a confirmat oficial existența produsului, calendarul sau specificațiile; informațiile sunt prezentate ca estimări și zvonuri din lanțul de aprovizionare. [...]
