Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Retailerii au început să-și facă stocuri pentru Cupa Mondială , iar livrările globale de televizoare au urcat cu 6% în T1 2026, la 50,3 milioane de unități , potrivit datelor dintr-un raport Omdia citat de IT Home . Impulsul vine din pregătirea anticipată a canalelor de retail pentru evenimentul sportiv din 2026, cu efecte vizibile mai ales în piețele din afara Chinei continentale. Raportul arată că, în afara Chinei continentale, toate regiunile au înregistrat creșteri anuale ale livrărilor. China continentală a fost singura zonă în scădere, pe fondul slăbirii efectelor politicilor de stimulare din 2025 și al unei cereri interne descrise ca „în continuare slabă”. Unde s-a văzut creșterea și de ce contează Cele mai rapide avansuri au fost raportate în economii în curs de dezvoltare: Asia și Oceania : +13% față de T1 2025 America Latină : +12% Omdia leagă această dinamică de faptul că, pe fondul cererii interne slabe, producătorii chinezi au orientat mai multe volume către export , ceea ce a alimentat creșterea în aceste regiuni. Și America de Nord a avut o evoluție puternică, cu +11% , deși este descrisă drept o piață „foarte saturată”. În SUA, Omdia indică drept factor important statutul de co-gazdă a Cupei Mondiale , care oferă retailerilor un context comercial mai favorabil pentru promovarea televizoarelor. Presiune pe modele de business în retail: cazul Walmart În același context de competiție intensă între retaileri, raportul evidențiază exemplul Walmart, care urmărește extinderea ecosistemului Vizio OS (platformă software pentru televizoare, folosită pe modele Onn. și Vizio) și monetizarea prin venituri din publicitate , nu doar prin marja din vânzarea hardware. Tehnologia RGB LED intră în monitorizare, dar pornește de la volume mici Omdia spune că a început să urmărească în baza sa de date televizoarele RGB LED , o tehnologie poziționată inițial ca rival direct pentru OLED în segmentul premium. În T1 2026, livrările au fost încă reduse, la 39.400 de unități (pondere mică în total), însă Omdia anticipează o creștere a importanței acestei tehnologii în 2026 și în anii următori, pe măsură ce mai mulți producători lansează modele. Managerul de cercetare Omdia pentru televizoare, Matthew Rubin, afirmă că China conduce adopția RGB LED în principal datorită lansărilor timpurii ale TCL și Hisense și că, odată cu apariția de noi modele înainte de Cupa Mondială, livrările ar putea accelera rapid. În ansamblu, datele indică un ciclu de aprovizionare înainte de Cupa Mondială care începe să se vadă în cifrele de livrări, cu o redistribuire a volumelor către piețe externe și cu presiuni suplimentare asupra strategiilor comerciale ale retailerilor, inclusiv prin accent mai mare pe platforme software și publicitate. [...]
Google pregătește opțiuni mai fine pentru backup-urile Android , o schimbare care ar putea reduce situațiile în care utilizatorii își pierd datele sau își restaurează „la grămadă” aplicații și setări nedorite, potrivit Android Headlines . Miza este una operațională: backup-ul Android a rămas, în practică, o funcție relativ opacă pentru mulți utilizatori, cu puține setări ușor de înțeles privind ce se salvează și ce se restaurează atunci când schimbi telefonul sau resetezi dispozitivul. Publicația notează că Google ar putea introduce un control mai bun asupra acestor copii de siguranță, adică mai multă granularitate în administrarea lor. Din informațiile disponibile în material, direcția ar fi să existe o separare mai clară între tipurile de date incluse în backup și posibilitatea de a gestiona mai precis procesul de restaurare. În termeni simpli, utilizatorul ar putea ajunge să decidă mai ușor ce păstrează în cloud și ce aduce înapoi pe telefon, în locul unui mecanism care, de multe ori, funcționează „totul sau nimic”. De ce contează pentru utilizatori și pentru ecosistem Un control mai bun asupra backup-urilor ar putea avea efecte directe în două zone: migrarea între telefoane (mai ales când treci la un model nou): restaurări mai curate, cu mai puține erori și mai puține aplicații reinstalate inutil; recuperarea după resetare sau pierdere : șanse mai mici să lipsească setări sau date importante, dar și mai multă flexibilitate în ce alegi să readuci pe dispozitiv. Materialul nu indică un calendar ferm și nici nu confirmă lansarea ca funcție finală pentru toți utilizatorii; este vorba despre o posibilă schimbare pe care Google „ar putea” să o aducă, deci rămâne de văzut dacă și când va ajunge în versiuni stabile de Android. [...]
Anthropic își pregătește IPO-ul cu Morgan Stanley și Goldman Sachs, dar miza reală este factura de infrastructură dezvăluită indirect: un acord de calcul cu SpaceX de 1,25 miliarde de dolari pe lună (aprox. 5,8 miliarde lei), potrivit The Next Web . Alegerea băncilor și calendarul vizat (octombrie) conturează o listare care ar putea deveni una dintre cele mai mari din tehnologie, însă costurile recurente pentru capacitate de calcul ridică întrebări despre marje și riscuri operaționale înainte de intrarea pe bursă. Anthropic a selectat Morgan Stanley și Goldman Sachs pentru a conduce oferta publică inițială (IPO), cu JPMorgan Chase implicată în tranzacție, după ce compania a depus confidențial documentele pentru listare. Conform informațiilor citate de publicație dintr-un material Bloomberg , echipa de bănci ar putea fi extinsă, iar parametrii ofertei se pot modifica. Contractul SpaceX: 325.000 de cipuri Nvidia și 1,25 miliarde dolari pe lună Detaliul cu cel mai mare impact economic nu vine din comunicările Anthropic, ci din documentația de listare a SpaceX (S-1), care arată că SpaceX furnizează către Anthropic capacitate de calcul pentru inteligență artificială, inclusiv aproximativ 325.000 de cipuri Nvidia, la un cost de 1,25 miliarde de dolari pe lună (aprox. 5,8 miliarde lei). Acordul se întinde până în mai 2029 și poate fi reziliat de oricare dintre părți cu un preaviz de 90 de zile, după o perioadă inițială de trei luni. Publicația notează că această relație face din SpaceX simultan furnizor pentru Anthropic, competitor (prin chatbotul Grok) și, în același timp, candidat la propria listare. La nivel anualizat, contractul ar echivala cu 15 miliarde de dolari (aprox. 69 miliarde lei) doar pentru calcul, ceea ce pune în perspectivă dimensiunea dependenței de infrastructură și presiunea pe profitabilitate. Ce poate deveni „material” în prospectul de listare The Next Web subliniază că, odată ce documentul S-1 al Anthropic va fi public, compania ar trebui să prezinte acest acord ca o relație relevantă pentru investitori, în contextul suprapunerii competitive dintre părți. În practică, astfel de aranjamente sunt urmărite atent pentru riscuri de continuitate a serviciului, putere de negociere și potențiale conflicte de interese. În paralel, Anthropic intră într-o „aglomerare” de listări mari în tehnologie, cu SpaceX și OpenAI menționate ca alte nume care se pregătesc pentru piața publică, ceea ce poate intensifica competiția pentru capital și poate influența evaluările. Context: creștere accelerată, dar și un risc de reglementare Pe lângă componenta de infrastructură, un alt element de risc menționat este desemnarea de către Pentagon a Anthropic ca risc pe lanțul de aprovizionare , după ce compania ar fi refuzat acces nerestricționat la modele pentru zona militară; Anthropic a spus că situația ar putea pune în pericol miliarde de dolari în venituri. Modul în care acest risc va fi descris și cuantificat în documentația de listare este prezentat ca un punct sensibil pentru investitorii de pe piețele publice. În acest cadru, IPO-ul Anthropic devine mai mult decât o simplă alegere de bănci: este un test despre cât de mult sunt dispuși investitorii să plătească pentru creștere în AI atunci când costul de bază — calculul — poate ajunge la niveluri de ordinul zecilor de miliarde de dolari anual. [...]
NASA intră în faza care poate debloca schimbarea regulilor pentru zborurile supersonice deasupra uscatului , odată cu primul test în care aeronava experimentală X-59 va depăși bariera sunetului luna aceasta, potrivit Adevărul . Miza nu este doar tehnologică, ci și de reglementare: demonstrarea unui „boom sonic” redus la o „bătaie înfundată” ar putea crea baza pentru rescrierea normelor care au interzis din 1973 zborurile supersonice civile deasupra teritoriului american. Testul-cheie: „boom” redus și parametri de zbor supersonic NASA pregătește primul zbor supersonic al X-59 după un prim zbor de test în octombrie 2025 și încă 14 misiuni de calibrare derulate din primăvara acestui an. Conform planificării agenției, aeronava ar urma să atingă Mach 1,4 (aproximativ 1.489 km/h) la o altitudine de 16,7 kilometri. „Ne îndreptăm spre punctul de testare a condițiilor de misiune pentru care a fost proiectat X-59.” Cathy Bahm, managerul proiectului Low Boom Flight Demonstrator, spune că acesta este momentul în care NASA începe să valideze aeronava „în mediul pentru care a fost creată”. De ce contează pentru reguli: de la interdicția FAA la „Quiet Supersonic” Interdicția zborurilor supersonice civile deasupra uscatului în SUA a fost introdusă în 1973 de autoritățile americane (FAA), din cauza impactului boomului sonic asupra populației și clădirilor. X-59 este proiectat tocmai pentru a împiedica undele de șoc să se combine într-un boom sonic tradițional, printr-o geometrie aerodinamică alungită. Zborul supersonic programat pentru luna aceasta încheie „Faza 1” a programului, axată pe siguranță și performanțe la viteze mici. În a doua parte a anului, NASA ar urma să înceapă „Faza 2”, în care X-59 va survola comunități din Statele Unite, iar eficiența conceptului „Quiet Supersonic” va fi evaluată cu senzori la sol și prin feedback de la populație. Datele colectate ar urma să fie transmise autorităților de reglementare globale, cu obiectivul de a fundamenta actualizarea regulilor aviației civile internaționale. Tehnologie cu efect direct asupra operării: cockpit fără parbriz Din cauza botului foarte lung, X-59 nu folosește un parbriz frontal clasic, deoarece pilotul nu ar avea vizibilitate adecvată. În loc, NASA a implementat eXternal Vision System (XVS), un sistem de camere de înaltă rezoluție care transmit imagini în timp real, procesate și afișate pe un ecran cu realitate augmentată în fața pilotului, pentru a „elimina” vizual botul avionului din câmpul de vedere. În ultimele săptămâni, X-59 a atins Mach 0,95 (1.009 km/h), a realizat primele două zboruri în aceeași zi și a testat escamotarea trenului de aterizare în zbor, repere pe care NASA le leagă de stabilitatea sistemelor înaintea fazei critice. Context de piață: presiune și din zona privată Publicația notează că, pe lângă NASA, companii private precum Boom Supersonic dezvoltă proiecte similare, iar anul trecut compania a realizat un zbor supersonic de succes cu un demonstrator civil deasupra teritoriului american. În acest context, programul X-59 este prezentat ca o punte între demonstrația tehnologică și acceptarea socială necesară pentru schimbarea regulilor. Dacă tehnologia de reducere a boomului sonic se confirmă în testele de comunitate din „Faza 2”, următorul pas ar fi folosirea datelor pentru actualizarea cadrului de reglementare — condiția esențială pentru revenirea zborurilor comerciale supersonice deasupra uscatului, după mai bine de jumătate de secol. [...]
Microsoft scoate din Edge parola principală pentru managerul de parole , iar accesul la datele salvate va trece la metode de autentificare la nivel de dispozitiv, precum Windows Hello , potrivit TechRadar . Schimbarea intră în vigoare pe 4 iunie și afectează modul în care utilizatorii își gestionează parolele și alte informații sensibile stocate în browser. Edge, bazat pe Chromium, include un manager de parole integrat care poate păstra nu doar parole, ci și alte „secrete” precum nume de utilizator, informații de plată sau, în unele cazuri, adrese. Până acum, accesul la acest instrument putea fi protejat cu o „parolă principală” (master password). De acum, această opțiune este retrasă și înlocuită cu autentificare bazată pe dispozitiv: Windows Hello (PIN, amprentă sau recunoaștere facială). Impact operațional: accesul la parole devine dependent de dispozitiv Pentru utilizatori și organizații, schimbarea mută controlul de acces de la o parolă memorată la mecanismele de securitate ale dispozitivului. Practic, accesul la datele din managerul de parole din Edge va depinde de configurarea și disponibilitatea Windows Hello pe sistemul folosit. În același timp, pentru cei care preferă în continuare o parolă principală, alternativa rămâne migrarea către manageri de parole terți, care păstrează acest model de autentificare, notează publicația. De ce împinge Microsoft spre „fără parolă” Într-un comunicat citat de TechRadar Pro, NordVPN arată că retragerea parolei principale face parte din tranziția către metode mai noi, inclusiv passkeys (chei de acces) și biometrie. Ignas Valancius, vicepreședinte de inginerie la NordPass , argumentează că biometria și passkeys sunt considerate mai comode și mai sigure decât parolele, mai ales în contextul în care utilizatorii ajung să refolosească parole sau să creeze variații simple, ceea ce amplifică riscul ca o compromitere să se propage între conturi. Ce urmează Valancius anticipează totuși reacții negative din partea unor utilizatori, din inerție și obișnuință, dar consideră că direcția către autentificare fără parolă este una pozitivă. În practică, utilizatorii Edge vor trebui fie să adopte autentificarea prin Windows Hello, fie să ia în calcul un manager de parole extern dacă vor să păstreze accesul bazat pe „parolă principală”. [...]
OpenAI își extinde accesul „trusted-access” la GPT‑Rosalind , un model pentru cercetare în științele vieții, mizând pe o combinație de capabilități avansate de lucru cu instrumente și pe evaluări specializate care promit eficiență mai bună în fluxuri de analiză și laborator. Potrivit OpenAI , actualizarea din seria GPT‑Rosalind este construită pentru cercetare la scară „enterprise” (organizații mari) și este disponibilă în „research preview” (acces limitat, de test) pentru organizații eligibile la nivel global. Modelul combină capabilități de „agentic coding” și utilizare de instrumente (adică poate planifica și executa pași de lucru cu ajutorul unor unelte software) cu o inteligență mai puternică în domenii-cheie pentru descoperirea de medicamente, precum chimia medicinală și genomica. OpenAI susține că, în evaluările interne, versiunea actualizată arată câștiguri de performanță pe sarcini de cercetare, inclusiv întrebări complexe de chimie medicinală, biologie cantitativă și depanare de proceduri de laborator („wet lab”). De ce contează: acces controlat și integrare în fluxuri de lucru, nu doar „răspunsuri” mai bune Unghiul principal al actualizării este operațional: OpenAI împinge GPT‑Rosalind către utilizare în organizații, în condiții de acces controlat și cu integrare în fluxuri repetabile, auditate. Publicația spune că extinde disponibilitatea globală printr-o structură de implementare „trusted-access”, destinată organizațiilor care desfășoară cercetare legitimă cu beneficiu public, au guvernanță și supraveghere de siguranță și pot asigura acces controlat cu securitate de nivel „enterprise”. În paralel, OpenAI anunță și un „managed workspace” (spațiu de lucru administrat de OpenAI) pentru organizațiile calificate care nu au un cont Enterprise. Cum își măsoară OpenAI progresul: LifeSciBench, MedChemBench, GeneBench și LabWorkBench Pentru a urmări impactul în sarcini „valoroase științific”, OpenAI spune că a construit LifeSciBench, un set de evaluare judecat de experți externi, care acoperă șase zone de flux de lucru: gestionarea dovezilor, analiză, proiectare și optimizare, raționament științific, validare și operațiuni, respectiv traducere și comunicare. Pe lângă acesta, compania descrie alte evaluări și rezultate comparative cu GPT‑5.5: MedChemBench (chimie medicinală): GPT‑Rosalind depășește GPT‑5.5 la scor (27,5% vs. 25,1%) și folosește cu 7,2% mai puțini „tokeni” (unități de text procesate, relevante pentru cost și timp de rulare). GeneBench (genomică și biologie cantitativă, evaluare „agentică” pe sarcini de durată): GPT‑Rosalind folosește cu 31% mai puțini tokeni și are acuratețe mai mare (21,6% vs. 20,4%). LabWorkBench (asistență pe protocoale reale de laborator): GPT‑Rosalind obține 63,2% vs. 55,8% pentru GPT‑5.5, cu 5,3% mai puțini tokeni; datele folosite sunt descrise ca proprietare, pentru a evita contaminarea. Stratul de execuție: pluginuri pentru dovezi și analiză NGS, plus vizualizatoare de fișiere biologice OpenAI leagă actualizarea de un set de instrumente care duc modelul din zona de raționament în cea de execuție a fluxurilor de lucru. Compania indică două pluginuri: Life Sciences Research (recuperare de dovezi cu surse și interpretare biologică) Life Sciences NGS Analysis (execuție bioinformatică pentru analize NGS – „next-generation sequencing”, adică secvențiere de nouă generație) Ambele sunt accesibile prin Codex, iar utilizatorii enterprise calificați pot folosi GPT‑Rosalind pentru a le alimenta. OpenAI mai spune că a adăugat vizualizatoare interactive pentru tipuri de fișiere „native” în biologie (secvențe, alinieri, structuri), astfel încât cercetătorii să poată rămâne „aproape de dovezi” în timpul analizei și să poată pune întrebări în contextul vizualizării active. Parteneriatul cu Novo Nordisk și ce urmează În contextul extinderii accesului, OpenAI menționează că Novo Nordisk folosește capabilități de inteligență artificială avansată pentru a ajuta cercetătorii să analizeze seturi de date complexe, să identifice tipare și să testeze ipoteze mai rapid. În material este inclusă o declarație a lui Mishal Patel (Group Vice President, AI & Digital Innovation, R&D – Novo Nordisk) despre nevoia ca modelele avansate să fie ancorate în date de încredere, conectate la instrumente validate și integrate în fluxurile reale de lucru. În continuare, OpenAI afirmă că va îmbunătăți raționamentul biologic al modelului, va extinde suportul pentru fluxuri de lucru „tool-heavy” (cu multe instrumente) și de durată și va evalua impactul în utilizare reală, inclusiv în proiecte cu beneficiu public precum descoperirea de medicamente, sănătate publică, pregătire și biodefense, în linie cu inițiativa Rosalind Biodefense . [...]
Acer își extinde oferta de tablete Android pentru productivitate , mizând pe ecrane cu raport 3:2 și conectică orientată spre lucru „din mers”, potrivit GSMArena . Compania a prezentat la Computex 2026 trei modele din seria Iconia Duo, cu diferențiere clară între segmentul „premium” (OLED mare și porturi mai multe) și o variantă mai accesibilă. Ce aduce modelul de vârf: Iconia Duo S14 Iconia Duo S14 este poziționată ca tabletă „top”, cu ecran OLED de 14,2 inci și rezoluție 2.880 x 1.840 pixeli, într-un format 3:2, ales explicit pentru productivitate. Hardware-ul include un chipset MediaTek Dimensity 8300, 8 GB RAM și până la 256 GB stocare, extensibilă prin microSD până la 1 TB. Un element operațional relevant este conectica: tableta are două porturi USB-C și un DisplayPort „bidirecțional”, ceea ce înseamnă că poate fi folosită și ca ecran extern, nu doar ca dispozitiv independent. Acer mai menționează un sistem cu patru difuzoare, încărcare 20 W prin USB Power Delivery (standard de încărcare rapidă prin USB-C) și o baterie de 10.000 mAh. Modelele de 12,2 inci: S12 (OLED) și D12 (LCD) Iconia Duo S12 coboară ca poziționare sub S14, dar păstrează direcția de productivitate: ecran OLED de 12,2 inci, raport 3:2 și rată de refresh de 120 Hz. Diferențele țin de compromisuri practice: un singur port USB-C, baterie de 8.000 mAh și un chipset MediaTek Dimensity 7400. Iconia Duo D12 este alternativa de buget: tot 12,2 inci, însă cu panou LCD și rezoluție 2.400 x 1.600 pixeli. La capitolul performanță, Acer folosește MediaTek Helio G99, păstrând 8 GB RAM. Bateria rămâne la 8.000 mAh, la fel ca pe S12. Disponibilitate: întâi America de Nord, din august Primele piețe care vor primi noile tablete sunt cele din America de Nord. Modelele Iconia Duo S12 și Duo D12 sunt programate pentru august, iar Iconia Duo S14 ar urma să ajungă mai târziu, în septembrie, conform informațiilor publicate. Pentru detalii oficiale de produs, Acer a publicat pagini dedicate pentru Iconia Duo S14 , Iconia Duo S12 și Iconia Duo D12 . [...]
Google începe să înlocuiască Google Assistant pe Android Go cu Gemini Go , o versiune „simplificată” a asistentului bazat pe inteligență artificială, gândită pentru telefoane cu specificații de intrare, potrivit 9to5Google . Schimbarea contează operațional pentru utilizatorii de Android Go: interacțiunile vocale și comenzile rapide trec de la Assistant Go la Gemini, pe măsură ce Google continuă retragerea vechiului asistent. Gemini Go este destinat dispozitivelor Android Go cu cel puțin 2 GB RAM și poate fi lansat prin apăsare lungă pe butonul Home sau pe tasta Power. Publicația notează că Google îl descrie drept o experiență mai conversațională, însă compania nu a publicat capturi de ecran odată cu acest anunț. Ce poate face Gemini Go pe Android Go Conform descrierii din material, scenariile de utilizare includ: Comunicare : inițiere de apeluri sau trimitere de mesaje către contacte. Informații locale : întrebări despre trafic sau căutări mai complexe (de exemplu, găsirea unui restaurant deschis la o anumită oră, cu facilități specifice). Planificare : setarea de alarme și crearea de evenimente în calendar. Încărcare de fișiere : adăugarea de documente și fotografii pentru context în conversații. Redare media : pornirea muzicii, inclusiv pe criterii precum stare sau activitate. Cum ajunge Gemini pe Android Go: prin aplicația de Căutare Pe Android Go, „Gemini este disponibil ca parte a aplicației Google Search”, iar Gemini Go se distribuie treptat ca actualizare pentru ceea ce ar trebui să fie aplicația Google Go , menționează 9to5Google. În același context, Google are și aplicații „Go” precum Gmail Go și Maps Go , optimizate pentru telefoane cu resurse limitate. Context: retragerea Google Assistant continuă Lansarea Gemini Go este prezentată ca un nou pas în procesul de retragere a Google Assistant, care „continuă” odată cu această actualizare pentru Android Go. Materialul precizează explicit că Gemini Go înlocuiește Assistant Go , aducând o experiență conversațională direct pe telefon. [...]
Microsoft împinge dezvoltarea pe Windows pe ARM spre zona de „stație de lucru” cu Surface RTX Spark Dev Box , un mini PC gândit pentru sarcini grele de dezvoltare și testare, potrivit Android Headlines . Miza nu este un nou „gadget” Surface, ci un semnal operațional: Microsoft vrea să facă mai ușor pentru dezvoltatori să construiască și să ruleze aplicații pe platforme ARM, cu accelerare grafică de la NVIDIA. Din informațiile publicate, dispozitivul este prezentat ca un „dev box” (un PC dedicat dezvoltării software), într-un format compact, dar orientat către performanță. Asocierea dintre brandingul Surface și o soluție NVIDIA sugerează o încercare de a reduce fricțiunile clasice ale ecosistemului Windows pe ARM: compatibilitate, testare și performanță în fluxurile de lucru care cer GPU (de exemplu, randare, simulări sau anumite scenarii de inteligență artificială). De ce contează pentru companii și echipe tehnice Pentru organizațiile care dezvoltă aplicații Windows, un astfel de „dev box” poate însemna un mod mai direct de a standardiza mediile de lucru și de a valida aplicațiile pe ARM fără a depinde de laptopuri sau configurații improvizate. În practică, asta poate reduce timpul de testare și poate accelera portarea (adaptarea) aplicațiilor către arhitectura ARM, acolo unde există interes pentru eficiență energetică și dispozitive mai subțiri sau mai silențioase. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii complete despre preț, disponibilitate sau configurații exacte, astfel că impactul comercial (costuri, poziționare în piață) rămâne deocamdată neclar. Ce urmează Dacă Microsoft va susține produsul cu disponibilitate largă și instrumente software bine integrate, Surface RTX Spark Dev Box ar putea deveni un reper pentru dezvoltarea pe Windows pe ARM în mediile profesionale. În lipsa unor informații complete în sursa citată (specificații, calendar, piețe), rămâne de urmărit cum va fi încadrat dispozitivul: ca unealtă de nișă pentru dezvoltatori sau ca o piesă centrală în strategia Microsoft de a crește adopția Windows pe ARM. [...]
Microsoft își mută centrul de greutate în AI către modele proprii, cu efect direct asupra costurilor din Azure , într-o încercare de a reduce dependența de furnizori externi precum OpenAI și Anthropic, potrivit Antena 3 . Compania a prezentat la conferința Build 2026 o familie de șapte modele dezvoltate intern, semnalând o schimbare operațională importantă pentru ecosistemul său de produse și pentru clienții care consumă AI prin Azure. Microsoft a anunțat modelele la Build, evenimentul anual organizat la San Francisco, iar mesajul central este că vrea să se bazeze „mai puțin” pe OpenAI și alte companii în care a investit masiv. În același timp, compania indică faptul că rularea modelelor proprii pe infrastructura Azure ar reduce costurile plătite până acum către furnizori externi și că economiile ar urma să ajungă și la dezvoltatori. Ce modele a prezentat Microsoft și unde le poziționează Lansarea principală este MAI-Thinking-1 , descris ca primul model de tip „reasoning” (raționament) al Microsoft, antrenat de la zero pe date „curate”, licențiate comercial, fără distilare din alte sisteme AI. Conform informațiilor din articol, modelul are: 35 de miliarde de parametri activi (indicator al dimensiunii modelului); fereastră de context de 256.000 de tokeni (cantitatea de text pe care o poate „ține minte” într-o sesiune); utilizare țintită pentru sarcini complexe, raționament pe mai mulți pași, texte lungi și generare de cod. Separat, Microsoft a lansat MAI-Code-1-Flash , un model specializat pe programare, care transformă descrieri în limbaj natural în cod pentru aplicații și site-uri. Acesta este deja integrat în GitHub Copilot și Visual Studio Code , ceea ce sugerează o direcție de implementare rapidă în instrumentele folosite de dezvoltatori. Miza operațională: costuri mai mici și control mai mare în Azure Șeful diviziei Microsoft AI, Mustafa Suleyman, a afirmat că, după ajustări făcute pentru firma de consultanță McKinsey, modelele companiei ar fi depășit GPT-5.5 la capitolul calitate și ar fi „de până la zece ori” mai eficiente din punct de vedere al costurilor, pe baza unor date publice de prețuri raportate la scară. Articolul nu detaliază metodologia completă a comparației, dincolo de referirea la date publice și la ajustarea pentru un client. În plus, Microsoft spune că, în evaluări „oarbe” realizate de Surge (partener independent de testare), MAI-Thinking-1 a fost preferat în fața lui Claude Sonnet 4.6 de la Anthropic și ar egala Claude Opus 4.6 la teste de coding. „Credem că a venit momentul ca fiecare companie să treacă de la simpla utilizare a unui model de vârf la participarea directă la acest nivel”, a declarat CEO-ul Satya Nadella în cadrul conferinței. Context: investițiile în OpenAI și Anthropic rămân, dar dependența se reduce Mișcarea vine într-un moment în care companiile în care Microsoft a investit se pregătesc pentru posibile listări la bursă, potrivit articolului. Antena 3 notează că Microsoft a investit 13 miliarde de dolari (aprox. 59,8 miliarde lei) în OpenAI și până la 5 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) în Anthropic, iar modelele ambelor companii sunt în continuare disponibile prin Azure. În același timp, articolul menționează că Anthropic a depus confidențial actele pentru un IPO pe 1 iunie, după o rundă de finanțare care ar fi ridicat evaluarea companiei, iar OpenAI s-ar afla, la rândul său, în pregătiri pentru un proces similar de listare. Ce urmează să se vadă în piață Din informațiile prezentate, efectul imediat urmărit de Microsoft este reducerea costurilor și creșterea controlului asupra lanțului tehnologic (model AI + infrastructură Azure + integrare în produse precum Copilot și Visual Studio Code). Rămâne de văzut în ce măsură promisiunea de economii „care vor ajunge și la dezvoltatori” se va reflecta în prețuri și condiții comerciale concrete, detalii care nu apar în material. [...]
DeepSeek își consolidează evaluarea la aproape 60 mld. dolari prin prima rundă externă de finanțare, într-un moment în care competiția pentru capital și talente în inteligența artificială se intensifică în China, potrivit South China Morning Post . Start-up-ul ar finaliza o rundă de peste 50 miliarde yuani (7,4 miliarde dolari, aprox. 34 miliarde lei), la o evaluare „puțin sub” 60 miliarde dolari (aprox. 276 miliarde lei), de circa șase ori peste nivelul de 10 miliarde dolari din aprilie. Mutarea marchează o schimbare de strategie pentru DeepSeek, care ar fi respins anterior capitalul extern. Sursele citate de publicație indică faptul că firma urmărește să „fixeze” o evaluare oficială într-o piață hipercompetitivă și să își apere echipa, oferind un reper de evaluare a participațiilor (equity) pentru angajați, pe fondul tentativelor rivalilor de a atrage specialiști de top. Cine intră în rundă și ce sume sunt vehiculate Investitori orientați spre piață și giganți tech chinezi ar fi angajat circa 30 miliarde yuani, conform uneia dintre surse. Printre participanții așteptați: Tencent Holdings: 10 miliarde yuani NetEase: aprox. 3 miliarde yuani JD.com: aprox. 3 miliarde yuani Contemporary Amperex Technology Limited (CATL): aprox. 5 miliarde yuani Fonduri de venture capital: IDG Capital, Monolith, Loyal Valley Capital și Shixiang Tech (fără sume detaliate) Fondatorul și CEO-ul Liang Wenfeng ar urma să contribuie cu aproximativ 20 miliarde yuani din capital propriu, potrivit informațiilor din articol. Separat, fonduri susținute de stat ar avea și ele un rol, însă termenii finali – inclusiv vehiculele prin care ar veni banii – nu ar fi încă stabiliți, conform unei alte surse. Indicii că tranzacția a trecut de faza de discuții Deși termenii rămân „sub rezerva schimbării”, documente locale și înregistrări corporative sugerează că tranzacția a avansat. Publicația notează că, potrivit serviciului de registru corporativ QCC.com, mai multe vehicule investiționale (special purpose vehicles) legate de potențialii finanțatori au fost înființate la mijlocul și spre finalul lunii mai. Un exemplu menționat este entitatea Hangzhou Chengce Business Consultation, înființată pe 19 mai, care ar împărți adresa înregistrată a DeepSeek, cu Liang indicat drept „controlor efectiv”. Context: presiune pe costuri și integrare cu hardware local DeepSeek a atras atenția globală anul trecut cu modele open-source precum V3 și R1, susținând că poate dezvolta AI avansată la costuri mult mai mici decât rivali americani precum OpenAI și Anthropic. Compania continuă strategia de eficiență a costurilor cu modelul V4, despre care afirmă că egalează performanța unor modele americane „închise” (closed-source) în zone-cheie. În mai, DeepSeek a anunțat o reducere permanentă de 75% a prețului pentru V4 Pro și a indicat tarife de până la 0,0036 dolari per 1 milion de tokeni de intrare „în cache” și 0,87 dolari per 1 milion de tokeni de ieșire. Compania a mai spus că prețurile ar urma să scadă semnificativ în a doua jumătate a anului, pe măsură ce supernodurile Huawei Ascend 950PR „se livrează la scară”, deși platforma ar fi avut întreruperi intermitente de serviciu după lansarea V4. În paralel, V4 ar fi declanșat o cursă între producătorii chinezi de cipuri pentru optimizarea hardware-ului, iar Huawei ar fi anunțat adaptarea completă a V4 la platforma Ascend 950PR, alături de adaptări din partea Cambricon și MetaX. [...]
Google testează un comutator în Search Console care le permite proprietarilor de site-uri să iasă din rezultatele generate de AI , o schimbare cu impact direct asupra traficului și măsurării performanței pentru publisheri și branduri, potrivit Google . Miza este una operațională: pe măsură ce funcțiile de căutare cu inteligență artificială generativă (precum AI Overviews și AI Mode) capătă amploare, administratorii de site-uri primesc un instrument explicit prin care pot decide dacă își lasă conținutul să fie folosit pentru a „ancora” (a fundamenta) răspunsurile AI din Search. De ce contează: opțiunea de „opt-out” vine cu pierderea traficului din AI Noul control, introdus ca un „toggle” (comutator) în Search Console, le permite proprietarilor de site-uri să aleagă dacă site-ul lor: apare în funcțiile de căutare generativă (AI Overviews, AI Mode sau AI Overviews în Discover); contribuie la fundamentarea răspunsurilor generate de AI. Google precizează că site-urile care aleg să se retragă („opt out”) nu vor primi trafic sau afișări (impressions) din funcțiile generative AI . În același timp, compania spune că această setare nu va fi folosită ca semnal de clasare pentru rezultatele de căutare din afara acestor funcții AI. Context: utilizare mare pentru AI Overviews și AI Mode, schimbare de comportament în căutare Google susține că funcțiile sale de căutare cu AI generativă cresc satisfacția utilizatorilor și frecvența căutărilor. Compania indică: AI Overviews : peste 2,5 miliarde de utilizatori activi lunar; AI Mode : peste un miliard de utilizatori lunar. În paralel, Google afirmă că utilizatorii adresează „tipuri complet noi de întrebări”, ceea ce ar crea oportunități noi pentru branduri, publisheri și creatori să ajungă la public. Ce se schimbă în măsurare: noi informații în Search Console despre apariția în răspunsurile AI Pe lângă comutator, Google începe să introducă și noi informații (insights) în Search Console despre felul în care paginile apar în funcțiile generative AI. Conform companiei, acestea includ: metrici de tip impressions ; informații despre ce pagini apar în răspunsuri AI ; în ce țări apar respectivele pagini în aceste răspunsuri. Google spune că va adăuga „metrici suplimentare” în timp, în funcție de feedbackul primit de la proprietarii de site-uri. Unde și când: test inițial în Marea Britanie, extindere globală ulterior Funcțiile sunt lansate inițial către un subset de proprietari de site-uri din Marea Britanie , pentru testare, urmând ca apoi să fie extinse global. Google menționează și că discută cu autorități de reglementare, inclusiv cu Competition and Markets Authority din Regatul Unit, în contextul evoluției preferințelor utilizatorilor și al impactului asupra ecosistemului web. [...]