DIS$103.72-1.16%WBD$30.97+0.44%

Midjourney cere instanței să oblige studiourile care o dau în judecată să-și dezvăluie propriile practici de AI, într-o mișcare care poate schimba regulile jocului în litigiile de drepturi de autor, potrivit The Next Web.

Compania, care dezvoltă un generator de imagini cu inteligență artificială, a solicitat unui judecător federal din SUA să intervină și să forțeze Disney, Universal și Warner Bros. Discovery să arate cum folosesc AI în interiorul organizațiilor, inclusiv ce date și modele utilizează. Informația a fost relatată inițial de Variety.

Miza: „descoperirea” (discovery) poate deveni armă în apărarea „fair use”

În centrul demersului este etapa de „discovery” – procedura prin care părțile dintr-un proces sunt obligate să facă schimb de documente și informații relevante. Midjourney a depus săptămâna aceasta o cerere (motion) către judecătorul John Kronstadt, prin care cere extinderea obligațiilor de divulgare ale studiourilor.

Concret, Midjourney vrea acces la materiale precum:

• planuri de afaceri legate de AI;
• rapoarte de cercetare;
• seturi de date de antrenare (training datasets);
• „greutăți” ale modelelor (model weights – parametrii interni ai unui model AI);
• prezentări către consiliile de administrație despre AI.

Anterior, în iunie, un judecător magistrat limitase divulgarea la instrumente „orientate către consumatori” („consumer-facing”). Midjourney cere acum anularea acestei limitări.

Cum s-a ajuns aici: acuzații de copiere a personajelor și despăgubiri cerute

Disney și Universal au dat în judecată Midjourney în iunie 2025, acuzând compania că a antrenat AI pe personajele lor fără permisiune și că permite încălcări pe scară largă, invocând exemple precum Darth Vader, Bart Simpson și Elsa. În septembrie, Warner Bros. Discovery s-a alăturat procesului, invocând personaje precum Superman, Batman și Bugs Bunny și cerând 150.000 de dolari (aprox. 690.000 lei) pentru fiecare operă încălcată.

Apărarea Midjourney se bazează pe „fair use” (utilizare legitimă) – argumentul că antrenarea pe imagini publice este legală.

„Unclean hands”: dacă reclamanții fac același lucru, cazul se complică

Midjourney își sprijină cererea pe doctrina „unclean hands” („mâini murdare”), folosită în litigii civile pentru a susține că o parte nu poate cere remedii dacă are un comportament similar cu cel pe care îl condamnă.

Avocatul Midjourney, Bobby Ghajar, a argumentat că, dacă studiourile folosesc la rândul lor conținut neautorizat pentru a antrena modele (de exemplu, pentru storyboard-uri), acest lucru ar putea deveni relevant atât pentru apărarea de „fair use”, cât și pentru „unclean hands”, inclusiv prin ideea de „practică uzuală în industrie”.

Studiourile: „expediție de pescuit”, nu o cerere relevantă

Studiourile resping solicitarea, numind-o o manevră. Avocatul lor principal, David Singer, a descris demersul drept o „fishing expedition” (căutare speculativă de informații) și a susținut că reclamanții nu urmăresc să oprească tehnologia AI sau să închidă afacerea Midjourney, ci să oprească folosirea personajelor lor.

Totuși, materialul notează că studiourile nu sunt străine de AI: Disney ar fi planificat un acord de 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) pentru a-și integra personajele în Sora (produs OpenAI), acord care a eșuat după ce Sora a fost închis.

De ce contează pentru industrie

Dincolo de disputa Midjourney–Hollywood, o decizie care ar obliga studiourile să-și expună propriile date și practici de antrenare ar putea redesena linia dintre protecția drepturilor de autor și dezvoltarea modelelor generative. Într-un moment în care, potrivit articolului, editori dau în judecată companii de AI, iar unii deținători de drepturi aleg în schimb acorduri de licențiere, rezultatul acestei bătălii procedurale poate influența strategii și riscuri juridice în întreg sectorul.