Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Laboratorul AI „Prometheus”, condus de Jeff Bezos , ar fi aproape de o finanțare de 10 miliarde de dolari (aprox. 46 mld. lei) la o evaluare de 38 miliarde de dolari (aprox. 175 mld. lei) , ceea ce l-ar propulsa între cele mai bine capitalizate start-up-uri aflate încă la început de drum, potrivit IT之家 . Informația este atribuită de publicație unui material Financial Times. Prometheus este descris ca un laborator de „fizică inginerească” aplicată în inteligență artificială, condus de fondatorul Amazon, Jeff Bezos. De ce contează: o rundă care schimbă rapid raportul de forțe în AI Dacă tranzacția se închide în termenii vehiculați, noua rundă ar urma să fie realizată la o evaluare de 38 miliarde de dolari, pentru un total de 10 miliarde de dolari finanțare. Surse citate de Financial Times, potrivit IT之家, spun că investitori precum JPMorgan și BlackRock ar participa la rundă. Publicația notează că tranzacția este așteptată să fie finalizată „în curând”, însă termenii nu ar fi încă definitiv stabiliți, ceea ce indică faptul că detaliile pot suferi modificări până la semnare. Context: start-up-ul ar fi strâns deja 6,2 miliarde de dolari Prometheus ar fi atras în noiembrie anul trecut 6,2 miliarde de dolari (aprox. 28,5 mld. lei) ca finanțare inițială. O nouă infuzie de capital de dimensiunea discutată acum ar consolida rapid capacitatea proiectului de a investi agresiv în infrastructură, echipe și dezvoltare, chiar înainte de a ajunge la maturitate comercială. Ce urmează: discuții pentru o structură de tip holding și achiziții în industrie Separat de această rundă, Prometheus ar purta negocieri pentru finanțarea înființării unei companii de tip holding. Planul menționat în material vizează achiziția, „pentru câteva zeci de miliarde de dolari”, a unor companii din industria prelucrătoare (manufacturieră) ale căror modele operaționale ar putea fi afectate semnificativ de AI, potrivit aceleiași surse. [...]
Meta testează monetizarea directă a WhatsApp printr-un abonament de 2,49 euro (aprox. 12 lei) pe lună , într-un demers de diversificare a veniturilor dincolo de publicitate, potrivit The Next Web . Inițiativa vine în contextul în care compania își extinde „nivelurile premium” în mai multe aplicații și, în paralel, își crește masiv cheltuielile de capital pentru infrastructura de inteligență artificială. WhatsApp a început să testeze un abonament pentru consumatori, numit WhatsApp Plus, disponibil la circa 2,49 euro pe lună în Europa. Testul urmează lansării Instagram Plus, introdus pe 30 martie în Mexic, Japonia și Filipine. Împreună, cele două produse reprezintă prima încercare a Meta de a rula simultan abonamente plătite pentru utilizatori obișnuiți în zona de mesagerie și social media. Ce primești în WhatsApp Plus și cât de „premium” este, de fapt Pachetul WhatsApp Plus este descris ca unul preponderent cosmetic, fără schimbări ale funcțiilor de bază. Include: 18 teme noi pentru chat; 14 pictograme alternative ale aplicației; 10 tonuri de apel exclusive; pachete de stickere animate; posibilitatea de a fixa până la 20 de conversații (față de trei în varianta gratuită). Mesajele, apelurile audio-video și criptarea end-to-end (cap la cap) rămân gratuite. În forma actuală, nu sunt incluse beneficii precum spațiu suplimentar de stocare, acces la un asistent AI sau alte îmbunătățiri funcționale, în afara extinderii numărului de chat-uri fixate și a opțiunilor de organizare. Un purtător de cuvânt Meta a declarat pentru TechCrunch că WhatsApp Plus este „conceput pentru utilizatorii care vor mai multe modalități de a-și organiza și personaliza experiența” și că testul începe la scară mică pentru a colecta feedback. Din punct de vedere operațional, abonamentul este disponibil doar pentru o mică parte dintre cei 3,3 miliarde de utilizatori activi lunar ai WhatsApp, limitat la Android beta (versiunea 2.26.15.11) în anumite piețe; suportul pentru iOS este planificat ulterior. De ce contează: Meta caută venituri noi, dar miza reală e infrastructura pentru AI Meta obține în continuare peste 95% din venituri din publicitate, iar veniturile totale au ajuns la 201 miliarde de dolari (aprox. 930 miliarde lei) în 2025. În același timp, compania estimează cheltuieli de capital de 115–135 miliarde de dolari (aprox. 535–628 miliarde lei) în acest an pentru infrastructura AI. Publicația notează că abonamentele pentru consumatori nu pot acoperi singure acest efort investițional: chiar și la o rată de conversie de 1% din baza WhatsApp, veniturile anuale ar fi de ordinul a circa 1 miliard de dolari la prețul european, respectiv sub 325 milioane de dolari la prețul din Pakistan (conform calculelor din articol). Cu toate acestea, abonamentele ar reduce dependența Meta de un model aproape exclusiv publicitar, într-un moment în care interfețele bazate pe AI ar putea diminua timpul petrecut de utilizatori în fluxuri unde sunt afișate reclame. Separat, WhatsApp are deja un motor de venituri din zona de business: serviciul plătit de mesagerie pentru companii a depășit o rată anualizată de 2 miliarde de dolari în T4 2025, cu o creștere de 54% de la an la an. WhatsApp Plus ar fi, astfel, un flux suplimentar, orientat către personalizare pentru consumatori. Dimensiunea de reglementare în UE: ocolirea „pay or consent” În Europa, strategia de abonamente a Meta se desfășoară sub presiune de reglementare. Comisia Europeană a concluzionat în iulie 2024 că modelul „plătești sau consimți” (9,99 euro pe lună sau acceptarea publicității comportamentale) a încălcat Digital Markets Act (DMA) , obligând compania să ofere și o variantă gratuită cu publicitate mai puțin personalizată. WhatsApp Plus evită această zonă sensibilă prin faptul că nu promite „fără reclame” (WhatsApp nu are publicitate în interfața de mesagerie), ci vinde opțiuni de personalizare peste un produs care este deja fără reclame în zona de chat. Distincția este relevantă din perspectivă legală: nu condiționează confidențialitatea de plată, ci oferă un pachet opțional de cosmetizare. Ce urmează: abonamentele ca „schelă” pentru funcții AI Articolul indică faptul că Meta ar putea extinde în timp aceste abonamente către beneficii mai funcționale, inclusiv capabilități AI. În acest context, este menționată achiziția startup-ului Manus (decembrie 2025) pentru aproximativ 2 miliarde de dolari (aprox. 9,3 miliarde lei) și integrarea tehnologiei sale în aplicațiile Meta. În forma actuală, testul WhatsApp Plus rămâne unul modest: compania verifică infrastructura de abonare, sensibilitatea la preț în piețe diferite și disponibilitatea utilizatorilor de a plăti pentru beneficii care nu schimbă fundamental modul de utilizare al aplicației. [...]
Samsung își împinge strategia de „AI pentru viața de zi cu zi” într-o vitrină publică la Milan Design Week 2026 , prin expoziția „Design Is an Act of Love”, care pune accent pe modul în care inteligența artificială este integrată ca experiență unificată pe dispozitive și în medii diferite, potrivit Samsung News . Evenimentul are loc la Superstudio Più din Milano, în perioada 20–26 aprilie, și este organizat în 12 zone în cadrul Samsung Design Open Lab. Expoziția este prezentată ca un „laborator deschis”, gândit pentru explorare și experimentare, nu ca o declarație finală despre direcția de design a companiei. Structura în 12 zone urmărește două dimensiuni ale experienței: „centrarea pe om” și „designul expresiv”, care funcționează ca punct de intrare în viziunea Samsung Design. Ce urmărește Samsung: AI ghidată de intenție și empatie În centrul mesajului, Samsung plasează o abordare a inteligenței artificiale „orientată către oameni”, formulată ca AI x (EI + HI), unde valoarea nu ar sta în tehnologie în sine, ci în felul în care este direcționată de „intenție, empatie și imaginație umană”. Compania leagă această direcție de o filozofie de design pe care spune că o urmează de peste 30 de ani: oamenii în centrul inovației. În același context, Mauro Porcini, președinte și director de design (CDO) al diviziei Device eXperience (DX), argumentează că designul ar trebui să reflecte diversitatea stilurilor de viață și să modeleze experiențe „relevante, personale și semnificative”. „Designul ar trebui să reflecte diversitatea umanității — îmbrățișând diferite stiluri de viață, valori și moduri în care oamenii trăiesc.” Ce include expoziția: 12 zone și peste 120 de produse Samsung spune că în expoziție sunt prezentate peste 120 de produse din 36 de categorii, incluzând atât concepte de design, cât și produse deja disponibile pe piață. Printre zonele evidențiate de companie se numără: The Welcome Show : o introducere a viziunii despre AI ca „sistem unificat”, care reunește AI personal și partajat, pe dispozitive și în medii diferite. Unfold Your Story : o explorare a designului pliabil Galaxy, cu accent pe culori, forme și experiențe asociate unor stiluri de viață diferite. Wearable & Culinary Intelligence : direcții de design de la dispozitive purtabile până la medii conectate de bucătărie și locuire. Transparent Symphony & All That Music : zone audiovizuale cu difuzoare și ecrane transparente și „designuri conceptuale”. Two Expressions of the Same Technology : două interpretări de design pentru un ecran Micro RGB de 130 de inci, construit pe aceeași tehnologie. Artful Living : o zonă în care ecranele sunt prezentate ca mijloace expresive, inclusiv prin televizorul OLED S95H și „forme de povestire” bazate pe AI. The Goodbye Show : închiderea expoziției, cu interacțiuni naturale bazate pe AI și o componentă senzorială (muzică, lumină, atingere). Program și acces Expoziția are loc la Superstudio Più (Via Tortona 27, Milano) , iar intrarea este gratuită , în următorul program: 20 aprilie: 11:00–21:00 21 aprilie: 11:00–16:00 22 aprilie: 11:00–17:00 23–25 aprilie: 11:00–21:00 26 aprilie: 11:00–18:00 Pentru conținut suplimentar (știri, fotografii, videoclipuri), compania indică platformele Samsung Newsroom și Samsung Design pe durata Milan Design Week 2026. [...]
O nouă scurgere indică patru culori pentru iPhone 18 Pro, cu „Dark Cherry” drept nuanță-vedetă , un detaliu care contează comercial prin rolul culorilor „hero” în diferențierea gamei și în declanșarea rapidă a imitațiilor în piața Android. Informațiile apar în GSMArena , care citează un leaker din China și o imagine cu nuanțele aplicate pe metalul „insulei” camerei (zona în relief din jurul camerelor). Potrivit publicației, culorile ar urma să se numească Dark Gray, Dark Cherry, Silver și Light Blue , iar ele ar fi valabile pentru iPhone 18 Pro și, „probabil”, și pentru iPhone 18 Pro Max . Spre deosebire de o scurgere anterioară care arăta doar nuanțe Pantone, de data aceasta culorile sunt prezentate pe componenta metalică a telefonului, ceea ce sugerează o apropiere mai mare de aspectul final — fără a confirma însă oficial planurile Apple. „Dark Cherry”, pariul de diferențiere și efectul de copiere în piață „Dark Cherry” este descrisă ca o culoare de tip „vin roșu” și este prezentată ca fiind, cel mai probabil, nuanța „hero” a seriei. Aceasta ar înlocui „Cosmic Orange”, culoarea asociată anterior cu iPhone 17 Pro și Pro Max. GSMArena notează și o consecință de piață: nuanța ar urma să fie copiată rapid de producători Android din China , un tipar care, conform aceleiași surse, s-a văzut și în cazul „Cosmic Orange”. Ce se mai știe despre celelalte culori Din descrierea scurgerii: Light Blue ar semăna cu „Light Blue” folosită de Apple la MacBook Air; Dark Gray și Silver sunt prezentate ca opțiuni tradiționale; Silver ar fi „identică” cu nuanța Silver de pe iPhone 17 Pro și Pro Max. Apple nu a confirmat informațiile, iar detaliile rămân, deocamdată, la nivel de scurgere. [...]
Google Photos adaugă pe Android un set de instrumente de retușare pentru selfie-uri , o schimbare cu impact operațional direct pentru utilizatori, deoarece mută editările „cosmetice” uzuale (piele, ochi, dinți) în editorul standard al aplicației, fără a mai apela la aplicații separate, potrivit 9to5Google . Noile opțiuni, anunțate și pe blogul companiei , sunt prezentate de Google ca „îmbunătățiri subtile” pentru selfie-uri sau fotografii cu prieteni. În editorul de imagini, utilizatorul selectează o față din fotografie și poate aplica diverse efecte, fiecare cu un cursor de intensitate pentru ajustarea rezultatului. Instrumentele disponibile includ: netezirea texturii pielii și eliminarea imperfecțiunilor; reducerea aspectului de „cearcăne”; evidențierea irisului și albirea dinților; ajustări pentru sprâncene și buze. Disponibilitate și cerințe minime Funcțiile ajung „treptat” la utilizatorii din întreaga lume, în aplicația Google Photos de pe telefon. Pentru a le folosi este necesar un dispozitiv cu Android 9.0 și cel puțin 4 GB RAM, conform articolului. Context: retușarea, într-un moment sensibil pentru platforme Publicația notează că Google încearcă să minimizeze în comunicare riscurile asociate retușării, mai ales în zone precum moda și modelingul. Lansarea vine și pe fondul discuțiilor despre efectele rețelelor sociale asupra adolescenților, menționând că Google a pierdut luna trecută un proces legat de rolul YouTube în astfel de probleme, potrivit NPR . [...]
Deutsche Telekom mizează pe „AI suveran” ca infrastructură pentru industrie , iar mesajul CEO-ului Tim Höttges către companii este că avantajul competitiv va veni din combinația dintre aplicații de inteligență artificială și controlul asupra datelor și platformelor, potrivit Mobile World Live . Declarațiile au fost făcute în keynote-ul de la Hannover Messe , unde executivul a legat direct adoptarea AI în mediile industriale de nevoia unei infrastructuri „suverane”. Höttges a susținut că Germania are „toate ingredientele” pentru a juca un rol global de vârf în ceea ce el a numit „AI fizic” – adică utilizarea AI în medii industriale. În același timp, a avertizat că beneficiile nu vin automat: companiile trebuie să aleagă aplicațiile potrivite și să își reproiecteze procesele de business, ținând cont și de efectele în lanț asupra forței de muncă. „Progresul se întâmplă acolo unde AI și suveranitatea se întâlnesc.” Ce înseamnă „suveranitate” pentru clienții enterprise În oferta către companii, CEO-ul Deutsche Telekom a descris „niveluri” diferite de suveranitate, în funcție de caz de utilizare și industrie. Acestea includ: produse pentru procesarea de date sensibile, astfel încât să fie respectate cerințele de reglementare; „suveranitate operațională” pentru procesele de bază ale afacerii; „suveranitate tehnologică” pentru companiile care vor să își îndepărteze arhitectura IT de furnizori din afara Europei. Investiții și miza 6G pentru industrie Höttges a folosit intervenția și pentru a promova investițiile Deutsche Telekom în Germania orientate către segmentul industrial. Printre acestea se află un proiect „AI Factory” la München, realizat împreună cu partenerii Nvidia, SAP și Siemens, precum și întărirea arhitecturii de rețea pentru a susține tehnologiile actuale și viitoare. Operatorul indică faptul că investește anual 6 miliarde euro (aprox. 30 miliarde lei) în rețele și alte infrastructuri în Germania. În paralel, avansează și dezvoltarea 6G, despre care se așteaptă să permită sisteme capabile să gestioneze operațiunile de rețea „în mare parte autonom”, și să deschidă calea către aplicații noi pentru industrie. [...]
Un prototip timpuriu de iPhone arată cât de „brut” era începutul unui produs care avea să schimbe o industrie , iar imaginile și detaliile despre dispozitiv au reapărut într-un material prezentat de Mobilissimo , pe baza unui interviu video cu Tim Cook realizat de The Wall Street Journal . Miza pentru piață nu e nostalgia, ci lecția operațională: înainte ca iPhone-ul să devină un standard de design și integrare hardware–software, Apple lucra cu prototipuri voluminoase, construite în jurul unor soluții de test care nu aveau nimic „consumer” în ele. În clip, Cook prezintă inclusiv primul patent al companiei și prototipuri care nu fuseseră văzute public până acum. Cum arăta „primul iPhone” în faza de prototip Potrivit articolului, prototipul prezentat drept primul creat vreodată pentru iPhone-ul original includea o placă de bază foarte mare , conectată la smartphone. Practic, dispozitivul funcționa ca o platformă de test, nu ca un produs finit, ceea ce subliniază distanța dintre faza de dezvoltare și forma comercială care avea să ajungă pe piață. Materialul notează și o nuanță relevantă pentru felul în care sunt evaluate pariurile interne în companii: Cook spune că iubea ideea unui astfel de telefon, dar „pare că nu a avut încredere în succesul său pe termen lung”, în formularea Mobilissimo. Contextul interviului: de la iPod la Apple Watch și „produsul următor” Discuția pornește de la iPod (lansat în 2001), iar în interviu este menționată și prima piesă ascultată de Tim Cook pe un iPod din prima generație: „The Beatles – Hey Jude”, conform articolului. În același material video este prezentat și unul dintre primele prototipuri de Apple Watch: inițial testat pe o placă de dezvoltare cu senzori și ecran, apoi într-o formă care putea fi conectată la iPhone prin cablu, detaliu pe care Mobilissimo îl descrie ca fiind ceva „ce nu am mai văzut până acum”. Spre final, jurnalistul Ben Cohen indică o pereche de ochelari, însă Cook evită să discute despre acest „produs misterios”. Tot acolo apar întrebări despre o eventuală plecare a CEO-ului: Cook spune că va ști când va sosi ziua și că se va asigura că succesorul va fi pregătit pentru rol. Interviul video este indicat în articol ca fiind publicat pe YouTube („Via: youtube.com”), iar The Wall Street Journal este menționat ca realizator al materialului. [...]
Costurile de licențiere și riscul de litigii împing unii producători să taie suportul HEVC , chiar și atunci când hardware-ul îl poate rula, ceea ce mută problema (și uneori costul) către utilizatori, arată o analiză din Ars Technica . HEVC/H.265 (High Efficiency Video Coding) este un standard de compresie video folosit pe scară largă pentru conținut 4K și HDR, inclusiv de servicii precum Netflix și Apple TV+, tocmai pentru că este mai eficient decât AVC/H.264. Când suportul HEVC este dezactivat la nivel de sistem, efectele sunt imediate: redarea 4K/HDR poate să nu mai funcționeze în browsere și aplicații, iar fișierele HEVC (de exemplu, filmări de pe iPhone) pot deveni greu de deschis în aplicații uzuale; în plus, editarea/exportul în programe precum Adobe Premiere Pro poate încetini, pentru că procesarea cade în sarcina software-ului, nu a accelerării hardware. De ce renunță furnizorii la HEVC: costuri, contracte și expunere juridică Analiza notează mai multe cazuri recente în care companii au redus sau eliminat funcționalități HEVC din produse care, tehnic, erau capabile să le ofere: Dell și HP au dezactivat suportul HEVC bazat pe hardware pe anumite PC-uri, deși funcția exista în procesoare Intel și AMD încă din 2015. Synology a eliminat în 2024 suportul de transcodare HEVC, AVC și VC-1 din DiskStation Manager (DSM) și BeeStation OS. Acer și Asus au fost împiedicate să vândă PC-uri în Germania din ianuarie, în urma unei decizii a unei instanțe din München legate de un brevet HEVC al Nokia. În cazul HP, un purtător de cuvânt a spus anterior că dezactivarea a vizat „anumite dispozitive”, fără să explice motivul. Ars Technica observă însă că multe dintre modelele menționate sunt laptopuri business mai accesibile, fără ecrane 4K sau plăci grafice dedicate, ceea ce sugerează o decizie de optimizare a costurilor și reducere a riscului de litigii pentru o funcție considerată mai puțin folosită pe acea categorie. Dell a oferit o justificare mai explicită: HEVC ar rămâne activ doar pe „sisteme premium” care au elemente precum ecrane 4K integrate, plăci grafice dedicate, Dolby Vision sau software Blu-ray de la CyberLink. Synology, la rândul său, a indicat că a evaluat utilizarea transcodării HEVC pe gama sa de NAS-uri și a concluzionat că majoritatea clienților nu se bazau pe transcodare pe server, deoarece procesarea era făcută pe dispozitivele de redare (telefoane, tablete, televizoare). Compania a mai spus că renunțarea la codec a ajutat la eficiență și scalare în medii cu mulți utilizatori, iar costurile de licențiere au fost „o considerație”, dar nu motivul principal. Cum funcționează licențierea și de ce „hardware-ul are codec” nu înseamnă „e acoperit legal” HEVC este acoperit de brevete deținute de mai multe companii (inclusiv Ericsson, InterDigital și Nokia), iar utilizarea lui într-un produs implică taxe de licențiere și redevențe (royalties). Ars Technica descrie un sistem fragmentat, în care licențele pot fi obținute direct de la deținătorii de brevete sau prin „pool-uri de brevete” (mecanisme prin care mai mulți deținători își agregă brevetele și oferă o licență comună). În SUA, Access Advance și Velos Media sunt prezentate ca administratori non-licențiatori ai licențelor HEVC; Access a preluat în decembrie programul HEVC/VVC al Via Licensing Alliance. Access administrează pool-uri care acoperă circa 80% din brevetele HEVC la nivel global, potrivit articolului, iar Velos susține că acoperă 450 de brevete legate de HEVC (deși și-a închis pool-ul HEVC în 2023). Un punct important pentru producători: chiar dacă un laptop are un procesor care include decodare/encodare HEVC, asta nu înseamnă automat că licența este „plătită” de producătorul de cipuri pentru produsul final. Potrivit lui John Pint (SVP licensing la Access), Access licențiază produse orientate către consumatori (de exemplu, laptopul), nu cipul în sine. În plus, Access nu are un mecanism prin care producătorii de cipuri să plătească redevențele în numele OEM-urilor (producătorii de echipamente), spre deosebire de un model mai vechi folosit în alte pool-uri. Redevențe în creștere și contracte pe termen lung Articolul discută și speculațiile privind creșterea redevențelor în pool-ul HEVC Advance administrat de Access. Noile tarife urmau să intre în vigoare în ianuarie, dar au fost amânate pentru 1 iulie. Pint spune că licențiații HEVC Advance semnează contracte pe 10 ani, cu tarife garantate neschimbate în primii cinci ani; ulterior, redevențele pot crește cu până la 20%, în funcție de decizia licențiatorilor. Un detaliu relevant pentru cazul Dell și HP: potrivit lui Pint, cele două companii nu ar fi afectate de noile tarife, fiind în contracte de 10 ani, cu rate „blocate” până în 2030; o eventuală creștere (tot plafonată la 20%) ar putea apărea pentru perioada 2031–2035. Pint consideră totuși improbabil un salt al redevențelor în 2031 și invocă faptul că brevetele expiră, ceea ce ar reduce natural acoperirea în intervalul 2032–2033. Litigiile, factorul care poate cântări mai greu decât taxele Dincolo de costuri, Ars Technica subliniază riscul de procese ca motiv de descurajare. Nokia, de exemplu, a dat în judecată mai multe companii în SUA (HP, Hisense, Amazon, Paramount și Warner Bros. Discovery) pe teme HEVC; unele cazuri s-au încheiat prin acorduri de licențiere, iar altele sunt în derulare. În Germania, instanța din München a respins argumentele Acer și Asus privind accesul la licențiere în condiții FRAND (Fair, Reasonable and Non-Discriminatory – „echitabile, rezonabile și nediscriminatorii”), într-un litigiu legat de un brevet HEVC al Nokia. Pint sugerează că eliminarea HEVC poate fi mai degrabă o reacție la riscul de litigii din partea deținătorilor de brevete care nu lucrează prin pool-uri și care ar cere o parte „disproporționată” din totalul redevențelor. Nokia, în schimb, afirmă că urmărește „compensație echitabilă” și menținerea unui „teren de joc” corect pentru companiile care plătesc deja, descriind litigiul ca „ultimă soluție”. Ce rămâne pentru utilizatori Când suportul HEVC este dezactivat, utilizatorii pot ajunge să caute soluții pe cont propriu. Ars Technica notează că în unele situații se poate plăti pentru o extensie video HEVC din Microsoft Store (1 dolar, aprox. 5 lei) pentru a restaura accelerarea hardware, iar o altă variantă este folosirea unor playere cu decodare inclusă, precum VLC. Totuși, aceste ocoliri nu acoperă toate scenariile (de exemplu, nu poți lua un episod 4K descărcat din Netflix și să-l redai în VLC). Miza, pe termen scurt, este una operațională: suportul pentru 4K/HDR și fluxurile de lucru cu video modern pot deveni impredictibile pe anumite dispozitive, nu din motive tehnice, ci din cauza costurilor și a expunerii juridice asociate licențierii HEVC. [...]
China a testat un sistem care poate ține dronele în aer ore întregi fără aterizare , prin transfer de energie cu microunde de la sol către aparatul aflat în zbor, ceea ce ar putea schimba modul de operare al flotelor de drone în misiuni prelungite. Demonstrația este descrisă de Interesting Engineering . Sistemul se bazează pe un emițător mobil la sol care direcționează energia către o rețea de antene montată sub dronă, permițând alimentare continuă fără conexiuni fizice. Un element notabil al testului este că transmisia a rămas stabilă chiar și în condițiile în care atât drona, cât și unitatea de la sol erau în mișcare, depășind scenariile statice prezentate de obicei în astfel de experimente. Ce au arătat testele și de ce contează operațional În probe, sistemul montat pe vehicul a susținut drone cu aripă fixă în zbor timp de până la 3,1 ore, la o altitudine de aproximativ 49 de picioare (circa 15 metri), potrivit unui material al South China Morning Post citat de publicație. Rezultatele au fost publicate în revista de specialitate „Aeronautical Science & Technology” și sunt atribuite unei echipe de la Xidian University , instituție asociată cu tehnologii legate de apărare. Miza operațională este reducerea dependenței de ciclurile de aterizare și schimbare a bateriilor, cu efect direct asupra: supravegherii continue, misiunilor de lovire, războiului electronic, prin menținerea mai îndelungată a dronelor în zona de interes. Provocarea tehnică: alinierea fasciculului în mișcare Coordonatorul proiectului, Song Liwei, indică drept obstacol major menținerea alinierii precise a emițătorului cu drona în timp ce ambele platforme se deplasează. Soluția descrisă combină poziționare GPS, un mecanism de urmărire în timp real și sisteme de control al zborului la bord, pentru corecții continue ale direcției fasciculului. Microunde vs. laser: compromisuri și scalare Articolul plasează demonstrația în contextul unei competiții mai largi pentru alimentarea dronelor în zbor. În SUA, DARPA a susținut mai multe inițiative de transfer de energie fără fir, inclusiv prin radiofrecvență și laser, iar companii private au prezentat concepte de încărcare cu laser. Diferențele evidențiate: sistemele cu laser pot oferi precizie mai mare și distanțe mai lungi, dar sunt vulnerabile la ceață, praf și turbulențe atmosferice și pot genera semnături în infraroșu detectabile; transmisia cu microunde este descrisă ca fiind, în general, mai robustă în condiții meteo nefavorabile și mai puțin afectată de degradarea „linie de vizare”, iar un singur emițător ar putea alimenta simultan mai multe drone, ceea ce ar favoriza utilizarea în medii operaționale dense. Publicația notează și un posibil efect de design: dacă alimentarea în zbor devine viabilă, dronele ar putea depinde mai puțin de baterii mari la bord, eliberând spațiu și greutate pentru încărcături utile mai mari și senzori suplimentari. Limitarea importantă: materialul nu oferă detalii despre randament, puterea transmisă sau distanța efectivă de transfer, dincolo de altitudinea testului. [...]
Hesai mizează pe lidar „full-colour” pentru a crește fiabilitatea funcțiilor autonome , într-un moment în care producătorii auto din China accelerează trecerea către condus autonom de nivel 3, iar furnizorii din lanțul de aprovizionare încearcă să livreze senzori mai capabili la costuri mai mici, potrivit South China Morning Post . Compania din Shanghai, descrisă drept cel mai mare producător din lume de senzori lidar pentru vehicule, a prezentat o platformă „6D full-colour” care adaugă detectarea culorii la informațiile pe care le captează senzorul. „6D” se referă la capacitatea de a identifica poziția unui obiect (coordonatele X, Y, Z), plus reflectivitatea, viteza și culoarea, cu scopul de a îmbunătăți identificarea obiectelor și, implicit, funcțiile de conducere autonomă. Ce aduce nou senzorul ETX și când ar urma să intre pe piață Hesai spune că senzorii săi ETX, așteptați să ajungă pe piață în a doua jumătate a acestui an, ar fi primii de acest tip. CEO-ul David Li Yifan a susținut, într-un briefing de presă, că tehnologia nu este „hype” de piață, ci o inovație fundamentală. O notă de cercetare a Deutsche Bank, citată de publicație, argumentează că detectarea culorii ar elimina nevoia de „asamblare” complexă a datelor sau de inferențe (adică estimări ale sistemului), astfel încât software-ul de conducere autonomă să nu mai fie nevoit să „ghicească” la identificarea unor obiecte critice precum semafoarele, marcajele de bandă sau semnele din șantiere. Implicația economică: cererea pentru lidar crește, iar Hesai își extinde capacitatea Hesai nu a precizat ce producători auto vor primi primul lot de senzori ETX. În schimb, compania a indicat că vrea să reducă costurile prin creșterea capacității și a capabilităților de producție. În 2025, Hesai a raportat un profit net de 435,9 milioane yuani (63,9 milioane dolari, aprox. 287 milioane lei), după o pierdere netă de 102,4 milioane yuani în anul anterior. Publicația notează că aceasta ar fi făcut din Hesai primul producător de senzori lidar auto care raportează profit pe întreg anul, pe fondul cererii în creștere din partea constructorilor chinezi. Livrările de lidar ale companiei au urcat cu 223% în 2025, la 1,62 milioane de unități, iar Hesai intenționează să își dubleze capacitatea anuală la 4 milioane de unități în acest an. Context: China împinge către nivelul 3, iar testele sunt deja în derulare Aproape toți marii producători auto din China dezvoltă funcții de condus autonom „hands off” (fără mâinile pe volan) pentru a câștiga avantaj competitiv într-o piață foarte agresivă, mai arată articolul. În decembrie, Beijingul a acordat primele aprobări pentru construirea de vehicule electrice cu capabilități de conducere autonomă de nivel 3 (L3) . La acest nivel, mașina poate opera independent în condiții predefinite, însă șoferul trebuie să fie pregătit să preia controlul oricând. Operațiuni pilot L3 au început pe anumite drumuri urbane din Chongqing și pe autostrăzi din Beijing, cu așteptări de noi aprobări. Separat, Hesai a mai anunțat că senzorii ETX vor funcționa cu un cip dezvoltat intern, numit Picasso, care va fi folosit și într-un dispozitiv portabil nou, Kosmo, descris ca un „ochi fizic AI” pentru captarea și înregistrarea spațiilor în 3D. [...]
OnePlus mizează pe autonomie și rezistență ca diferențiator în segmentul Nord CE , odată cu lansarea din 7 mai în India a seriei Nord CE 6, care readuce și o variantă „Lite” după o pauză de un an, potrivit Gizmochina . Seria include OnePlus Nord CE 6 și OnePlus Nord CE 6 Lite, iar brandul a confirmat oficial o parte din specificații înainte de debutul comercial. Nord CE 6: accent pe performanță susținută și baterie mare Nord CE 6 este prezentat ca un model „all-round”, cu o configurație pe două cipuri: Snapdragon 7s Gen 4 și un cip dedicat „Touch Reflex”, gândit pentru stabilitate în utilizarea de zi cu zi și în jocuri. Telefonul promite până la 144 fps în anumite titluri și o rată de eșantionare la atingere de 3.200 Hz, pentru răspuns mai rapid. Pentru control în jocuri, include un giroscop pe 6 axe. Răcirea este asigurată de o cameră de vapori cu o suprafață de peste 33.000 mm², menită să mențină performanța în sesiuni mai lungi. Pe zona de durabilitate, OnePlus indică certificări IP66, IP68, IP69 și IP69K, plus certificare MIL-STD-810H , ceea ce sugerează o poziționare mai „rugged” (rezistentă la mediu) decât media segmentului. Ecranul are diagonală de 6,78 inci, rezoluție 1,5K și rată de refresh de 144 Hz. Un punct central al pachetului este bateria de 8.000 mAh, cu încărcare rapidă la 80 W, despre care compania susține că ar oferi „peste două zile” de utilizare la o singură încărcare. Mai sunt menționate încărcarea „bypass” (alimentare directă pentru reducerea încălzirii în utilizare intensă) și încărcare inversă pe fir de 27 W. Nord CE 6 Lite: specificații cheie pentru segmentul mai accesibil Nord CE 6 Lite revine în gamă cu un ecran de 144 Hz, chipset Dimensity 7400 Apex și o baterie de 7.000 mAh, fiind poziționat ca opțiune pentru zona mai accesibilă a seriei. La nivel de culori, Nord CE 6 ar urma să fie disponibil în Fresh Blue, Lunar Pearl și Pitch Black, iar varianta Lite în Vivid Mint și Hyper Black. Lansarea în India este programată pentru 7 mai; publicația nu oferă în acest material detalii despre prețuri sau disponibilitate în alte piețe. [...]
Parteneriatul Google–Gucci pentru ochelari inteligenți, așteptați „probabil” în 2027, poate accelera intrarea marilor grupuri de lux în zona de wearables și poate împinge piața dincolo de experimente izolate , într-un moment în care rivalii urmăresc deja îndeaproape segmentul, potrivit Android Police . Informația despre calendarul „probabil” pentru ochelarii Gucci a fost oferită de Luca de Meo , CEO al Kering, într-un interviu pentru Reuters, însă fără detalii despre design, funcții sau data exactă. Miza, dincolo de un produs punctual, este că Gucci ar fi primul nume mare de designer care indică public o înțelegere cu Google pentru smartglasses. De ce contează: efect de antrenare în industria luxului Android Police argumentează că parteneriatul poate fi mai important prin prisma structurii Kering: Gucci este parte dintr-un grup care deține și Kering Eyewear, dar și branduri precum Saint Laurent, Balenciaga, McQueen, Bottega Veneta și Boucheron. În acest context, o colaborare cu Google pe ochelari inteligenți poate deveni un „șablon” replicabil și pentru alte mărci din portofoliu, dacă produsul prinde tracțiune. Publicația leagă această direcție de mesajele lui de Meo despre o „revizie” mai amplă a Kering și de interesul său pentru tehnologie, menționat în acoperirea Fashion Network. La Kering Innovation Day, Snap a demonstrat experiențe de realitate augmentată (AR) asociate brandurilor grupului, iar Google a prezentat funcții de „probă virtuală” (virtual try-on) bazate pe inteligență artificială. Google își extinde rețeaua de parteneri pentru smartglasses Gucci nu ar fi primul partener din zona ochelarilor: Google lucrează deja cu Warby Parker și cu Gentle Monster pentru ochelarii săi cu funcții AI, notează Android Police. Publicația spune că a testat un prototip de „AI glasses” la MWC 2026 și că, deși produsul este într-un stadiu relativ timpuriu, atât tehnologia, cât și potrivirea pe față au fost „impresionante”. Presiune competitivă: LVMH urmărește segmentul Un posibil efect secundar este reacția competitorilor. Android Police indică faptul că, dacă Kering intră în smartglasses prin Gucci, LVMH ar putea decide să facă același lucru cu unele dintre brandurile sale de ochelari (Dior, Celine, Fendi sunt menționate ca exemple). Într-un interviu pentru Vogue Business (mijlocul lui 2025), Alessandro Zanardo, CEO al diviziei de eyewear Thélios (LVMH), a spus că grupul urmărește „cu mare interes” evoluțiile, dar că nu a decis încă dacă va intra în categorie și că va evalua mai întâi dacă tehnologia este potrivită pentru ochelari de lux. Ce urmează și ce rămâne neclar Deocamdată, parteneriatul Google–Gucci este conturat mai degrabă ca direcție decât ca produs: nu există informații publice despre preț, specificații, piețe de lansare sau volum. Singurul reper de timp menționat este că ochelarii ar putea ajunge „probabil” în 2027, conform declarației lui Luca de Meo citate de Android Police. [...]