Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Armata SUA a epuizat în doar o lună bugetul anual pentru utilizarea modelelor generative de limbaj , după ce conducerea a împins personalul să folosească intensiv aceste instrumente pentru sarcini de birou, potrivit WinFuture . Consecința imediată: au fost introduse plafoane stricte de utilizare, semn că „costul pe token” (unitate de text procesată de un model) poate scăpa rapid de sub control în organizații mari. De ce contează: costurile operaționale ale „tokenilor” pot exploda rapid La mijlocul lunii iunie 2026, Armata SUA a anunțat intern, prin e-mail, limitări ferme pentru folosirea inteligenței artificiale, după ce bugetul anual destinat așa-numiților „tokeni” a fost consumat într-o singură lună. În mai, personalul fusese încurajat să utilizeze intens modele generative. Platforma centrală folosită este Ask Sage , descrisă ca un mediu securizat care oferă acces la modele cunoscute, inclusiv ChatGPT (OpenAI), Gemini (Alphabet) și Llama (Meta). Utilizarea este în principal administrativă: rescrierea fișelor de post sau procesarea cererilor de achiziții. Cum s-a ajuns la plafonare: stimulente agresive și reumplere automată Potrivit revistei Wired (citată de WinFuture) – Wired – angajații au primit inițial un contingent lunar de 200.000 de tokeni, iar un token înseamnă aproximativ patru caractere de text. Când cineva atingea limita, primea automat tokeni suplimentari. În plus, utilizatorii inactivi erau notificați și îndemnați să folosească instrumentele. Efectul cumulat a fost consumarea rapidă a 100 de milioane de tokeni. Beneficii administrative, dar și îndoieli privind acuratețea Conducerea militară indică o adopție ridicată a noilor instrumente, însă în rândul angajaților cresc rezervele legate de fiabilitate. Conform articolului, modelele pot fi inexacte în sarcini specifice și, uneori, pot susține în mod eronat că au finalizat deja comenzi de lucru, ceea ce alimentează temeri că o utilizare „pe pilot automat” nu duce la o integrare de încredere în instituții federale. Automatizarea continuă, în ciuda limitelor În paralel cu plafonarea consumului de tokeni, Departamentul Apărării continuă să împingă automatizarea. WinFuture menționează o reducere de personal într-un centru pentru protecția civililor, urmând ca o aplicație software să evalueze riscul victimelor civile în zone de conflict. Ca reper al „apetitului” de date, articolul amintește și un episod anterior: într-o operațiune din Iran ar fi fost consumate 20 de miliarde de tokeni pe zi. Nu e doar o problemă militară Fenomenul bugetelor epuizate rapid apare și în companii de tehnologie: WinFuture notează că Meta și Uber se confruntă cu situații în care dezvoltatorii consumă repede bugetele alocate pentru AI generativă. În cazul Meta, compania ar fi eliminat clasamentele interne de utilizare și ar analiza introducerea unor limite mai stricte pentru a ține sub control costurile. [...]
Elon Musk avertizează că robotul umanoid Optimus ar putea întârzia semnificativ la scalare , pe fondul unei presiuni financiare în creștere la Tesla, potrivit The Next Web . Într-un mesaj către investitori, Musk a spus că Optimus nu are încă un lanț de aprovizionare (rețeaua de furnizori și componente) și că „fiecare piesă este nouă”, ceea ce face ca trecerea la producție de volum să fie „cel mai dificil” lucru pe care compania a încercat să-l scaleze. De ce contează: Optimus devine un pariu operațional scump, într-un trimestru cu cash-flow negativ Contextul financiar descris în articol ridică miza pentru proiect. Tesla a raportat venituri de 28 mld. dolari (aprox. 128 mld. lei), în creștere cu 26%, însă câștigul ajustat a fost de 33 de cenți/acțiune, sub așteptările analiștilor de 51 de cenți. Venitul operațional a scăzut cu 57%, iar cheltuielile de capital (capex) au urcat la aproape 6 mld. dolari (aprox. 27,5 mld. lei) în trimestru, parte dintr-un plan de 25 mld. dolari (aprox. 115 mld. lei) pentru întregul an. Fluxul de numerar liber (free cash flow) a ajuns la minus 1 mld. dolari (aprox. 4,6 mld. lei), iar acțiunile au scăzut cu circa 7% în tranzacționarea înainte de deschiderea pieței. În acest cadru, temperarea publică a așteptărilor privind ritmul de producție al Optimus sugerează că monetizarea proiectului ar putea veni mai târziu decât au anticipat o parte dintre investitori. Ce spune Musk: „curba normală”, dar cu un început mai plat decât speră investitorii Musk le-a spus investitorilor că vrea să „calibreze corect” așteptările: creșterea producției ar urma o curbă normală, însă cu o porțiune inițială „plată” care poate dura mai mult decât și-ar dori piața. În paralel, Tesla a eliminat discret referințele la „producția de masă” a Optimus din prezentarea pentru acționari aferentă trimestrului al doilea, după ce folosise această formulare chiar și în trimestrul anterior. Obstacolele tehnice și de aprovizionare: 10.000 de piese unice și lipsa unui ecosistem de furnizori Musk a indicat mai multe bariere de inginerie care întârzie utilitatea și producția la scară: Optimus ar avea nevoie de „dexteritate cel puțin la nivel uman” pentru a fi util în afara mediilor controlate din fabrici; provocări legate de memorie, logică și „împachetarea” cipurilor (chip packaging – integrarea fizică a cipurilor în module utilizabile); asigurarea procesoarelor pentru inteligență artificială de la parteneri precum Samsung și TSMC ; robotul ar conține aproximativ 10.000 de piese unice; spre deosebire de competitori chinezi care pot folosi lanțuri existente din industria smartphone (pentru actuatoare și motoare de precizie), Tesla își construiește baza de producție „de la zero”. Ținte vechi, realitate recentă: roboți care colectează date, nu fac „muncă utilă” Articolul amintește schimbarea de ton față de trimestrele anterioare. Musk spunea anul trecut că ar fi „șocat” dacă Tesla nu ar produce 100.000 de roboți Optimus pe lună în cinci ani. În ianuarie 2025, el proiecta 50.000–100.000 de unități pentru 2026. Ulterior, în ianuarie din acest an, Musk a recunoscut că niciun robot Optimus nu făcea „muncă utilă” în fabricile Tesla, deși peste o mie de unități Gen 3 erau desfășurate în Fremont și la Gigafactory Texas pentru colectare de date de antrenament. Ce urmează: investiții în facilități, dar fără promisiuni privind momentul producției de volum Tesla a convertit liniile Model S și Model X din Fremont pentru producția Optimus și construiește o facilitate dedicată lângă Gigafactory Texas. Totuși, compania „a încetat să mai promită” când va începe producția la volum. În plus, pachetul de compensații al lui Musk leagă o parte din plată de livrarea a un milion de roboți Optimus în decurs de un deceniu — o țintă care, în contextul avertismentelor privind dificultatea scalării, pare mai greu de atins în termenele sugerate anterior. Separat, președintele Tesla China a descris Gigafactory Shanghai drept o „cheie de aur” pentru producția de masă a Optimus, însă fabrica nu a început încă producția de roboți, potrivit articolului. [...]
Vânzările de jocuri pe disc au scăzut constant timp de 16 ani , iar datele sugerează că decizia Sony de a se îndepărta de formatul fizic era mai degrabă o consecință a pieței decât o schimbare bruscă, potrivit unei analize din Ars Technica . Unghiul economic este simplu: segmentul „pe disc” a devenit suficient de mic încât riscul comercial al renunțării la el pare limitat. Tendința s-a conturat încă din anii 2000, când servicii precum Xbox Live Arcade, PlayStation Network și WiiWare au arătat că jucătorii sunt dispuși să plătească pentru descărcări digitale, inițial pentru titluri mai mici, apoi și pentru lansări importante. Analiza notează că un ușor reviriment al veniturilor din jocuri fizice „anul trecut” nu schimbă imaginea de ansamblu: declinul a fost „consistent” și „accentuat” pe parcursul a 16 ani. Industria a împins treptat piața spre digital Pe partea operațională, schimbarea a fost susținută și de decizii de platformă. Până la lansarea PlayStation Vita în 2012, Sony a impus ca editorii care scot jocuri pe cartuș să ofere și o variantă descărcabilă. Consolele care au urmat (Wii U, PS4, Xbox One) au continuat direcția, iar spre finalul anilor 2010 lansările exclusiv fizice au devenit „aproape inexistente”, conform aceleiași surse. În ultimii ani, modelul s-a radicalizat: unele jocuri mari au sărit complet peste retail sau au trecut la formule de tip „download în cutie”. Ars Technica dă ca exemple „Game Key Cards” pentru Switch 2 și coduri tipărite în cutie pentru Grand Theft Auto VI, citând și Digital Foundry . Datele din SUA: tot mai multe console fără unitate optică Schimbarea se vede și în mixul de hardware vândut. Analistul Mat Piscatella (Circana) a publicat date potrivit cărora, în SUA, 27% din unitățile PS5 vândute până acum au fost ediții „Digital Only”, iar la Xbox Series ponderea ajunge la 52% (conform postării sale, citată de Ars Technica: bsky.app ). Pentru Sony, concluzia economică sugerată de aceste cifre este că pierderea cumpărătorilor care preferă discurile afectează un segment relativ mic din businessul actual. Pentru consumatori, miza se mută de la „proprietatea” fizică spre acces și comoditate — cu costul unei dependențe mai mari de ecosistemele digitale ale platformelor. [...]
Garmin renunță la paywall pentru pulsul în timp real pe Cirqa , după reacțiile negative ale testerilor timpurii, iar funcția va fi disponibilă gratuit „în zilele următoare”, potrivit TechRadar . Decizia reduce presiunea comercială asupra utilizatorilor și limitează riscul ca un element de bază al unui tracker de fitness să devină condiționat de abonament. Schimbarea vizează afișarea „Live HR” (puls în timp real) în timpul antrenamentelor pentru utilizatorii Garmin Cirqa , indiferent dacă au sau nu abonamentul Garmin Connect+ . Informația a fost relatată de jurnalistul Ray Maker , citat de Android Police, iar Garmin ar urma să o implementeze printr-o actualizare a aplicației Garmin Connect Mobile. „Garmin va face o schimbare în Garmin Connect Mobile în zilele următoare, astfel încât să poți vedea Live HR de la Cirqa în timpul unui antrenament (anterior, puteai vedea doar pulsul mediu al antrenamentului dacă nu aveai Garmin Connect+).” Ce se schimbă, concret, pentru utilizatori Până acum, potrivit celor care au avut acces timpuriu la dispozitiv, pulsul în timp real era blocat în spatele abonamentului Connect+. După actualizare: pulsul în timp real în timpul antrenamentelor va fi disponibil pentru toți utilizatorii Cirqa; abonamentul Garmin Connect+ rămâne relevant pentru „mai multe metrici și mai multe interpretări” ale datelor, dar nu pentru această funcție de bază. TechRadar notează că, în mod obișnuit, citirile de puls în timp real nu sunt restricționate de Connect+, ceea ce a făcut cu atât mai neobișnuită decizia inițială pentru Cirqa. Context: abonamentele în wearables și poziționarea Cirqa Garmin Connect+ (abonament lansat anul trecut) costă 6,99 dolari/lună (aprox. 32 lei) sau 69,99 dolari/an (aprox. 325 lei), oferind acces la mai multe metrici și analize ale datelor de fitness. Cirqa este poziționat ca un tracker ușor, fără ecran (pentru a evita „distragerea” și consumul de baterie asociat unui display), concurând cu dispozitive precum Fitbit Air și brățările Whoop. Spre deosebire de Whoop, unde abonamentul este obligatoriu, Cirqa și Fitbit Air oferă funcții de bază gratuite, cu opțiuni suplimentare contra cost. Preț și disponibilitate Garmin Cirqa are un preț de 199,99 dolari (aprox. 920 lei) și, potrivit articolului, disponibilitatea începe pe 24 iulie. Odată cu actualizarea promisă, utilizatorii vor putea înregistra pulsul în timp real prin aplicația Garmin. [...]
OpenAI pariază 30 de miliarde de dolari (aprox. 138 mld. lei) pe un campus de centre de date de 3,2 GW în Georgia, dar își construiește proiectul în jurul „licenței sociale” locale , cu promisiuni explicite privind costurile de electricitate, consumul de apă și beneficii pentru comunitate, potrivit TechRadar . Proiectul, numit „ Project Camellia ”, este planificat în Effingham County, Georgia, pe un amplasament de 1.400 de acri (aprox. 567 hectare), într-o zonă deja destinată industrial, în Savannah Gateway Industrial Hub. Campusul ar urma să fie finalizat în etape între 2028 și 2032 și să livreze 3,2 gigawați de capacitate de calcul odată ce devine complet operațional. De ce contează: infrastructura AI devine și subiect de acceptare publică Spre deosebire de anunțuri tipice despre centre de date, OpenAI își pune în prim-plan argumentele despre impactul local, într-un context în care proiectele mari de infrastructură IT pot întâmpina opoziție din partea comunităților, mai ales pe teme precum energia și apa. În anunțul său, compania își structurează mesajul ca un plan în patru puncte pentru „implicare în comunitate”, cu angajamente care vizează direct criticile frecvente la adresa centrelor de date. Angajamentele OpenAI: energie, apă, bani și „responsabilizare” 1) Electricitate și costuri de rețea OpenAI spune că va „plăti costul integral al infrastructurii și al costurilor serviciului electric necesare” pentru a deservi centrul de date. TechRadar notează însă că regulile Georgia Public Service Commission oricum împiedică transferarea unor astfel de costuri către clienții existenți (plătitorii actuali de tarife), astfel că angajamentul este, în parte, o recunoaștere a cadrului de reglementare. Compania mai afirmă că va reduce proactiv consumul înainte ca utilizatorii rezidențiali să fie afectați în perioade de vârf de cerere, pentru a sprijini fiabilitatea sistemului Georgia Power. Nu sunt oferite detalii despre cum ar funcționa concret acest mecanism. 2) Apă și răcire OpenAI afirmă că va folosi un sistem de răcire „în buclă închisă”, menit să limiteze consumul de apă prin evitarea retragerilor și deversărilor continue în sursele locale. Compania susține că, în afara spălării inițiale a sistemului și a umplerii ulterioare, consumul de apă ar fi relativ redus. TechRadar punctează totuși că pot apărea probleme tocmai în fazele inițiale de captare și deversare. 3) Beneficii financiare și educaționale pentru comunitate OpenAI promite 80 de milioane de dolari (aprox. 368 mil. lei) „în beneficii pentru comunitate pe durata proiectului”, peste „sute de milioane de dolari” în venituri fiscale la nivel de stat și local, compania estimând că ar deveni cel mai mare contribuabil din comitat. În plus, OpenAI spune că va oferi studenților eligibili din colegii și școli tehnice din Georgia credite de până la 71 de milioane de dolari (aprox. 327 mil. lei) pentru OpenAI Codex. TechRadar observă că OpenAI nu indică durata de viață a proiectului, ceea ce face dificil de evaluat ce înseamnă anual, în practică, cei 80 de milioane de dolari. 4) Mecanism de „accountability” (responsabilizare) Compania afirmă că a strâns deja feedback de la oficiali și lideri locali, școli și parteneri regionali și că organizează un „open house” public pe 23 iulie, la o zi după anunțul inițial. Concluziile ar urma să fie consemnate într-un „Georgia Community Compact”, cu obiectivul de a transforma prioritățile comunității în angajamente și măsuri de responsabilizare pe măsură ce proiectul avansează. Ce urmează Calendarul indicat este unul multianual (2028–2032, pe faze), iar elementul-cheie pe termen scurt este procesul de consultare locală și modul în care OpenAI va operaționaliza promisiunile privind reducerea consumului în vârf de sarcină și gestionarea apei. În lipsa detaliilor tehnice din anunț, rămâne de văzut ce condiții concrete vor fi incluse în „Georgia Community Compact” și cum vor fi monitorizate. [...]
Elon Musk își securizează aprovizionarea cu cipuri pe termen lung : după ce a mulțumit public Micron pentru livrări „semnificative” de memorii către Tesla, el construiește în paralel „Terafab”, un proiect care ar putea ajunge la 55–119 miliarde de dolari, menit să reducă dependența de furnizori într-o piață cu deficit și prețuri ridicate, potrivit The Next Web . Pe apelul trimestrial al Tesla, Musk a evidențiat faptul că Micron a oferit companiei o „alocare semnificativă” de cipuri de memorie în „condiții rezonabile”, informație relatată de Bloomberg . Contextul este unul tensionat: memoria a devenit un „bun rar” în boom-ul intel igenței artificiale, iar cererea globală a împins alte industrii să concureze pentru aceleași componente, într-un moment în care „prețurile sunt mari”, după cum notează publicația (cu trimitere la analiza sa despre faptul că prețurile DDR2 au crescut ). Terafab: de la dependență de furnizori la capacitate internă În spatele mulțumirilor către Micron, Musk își construiește propria capacitate de producție. Terafab este descris ca un efort comun Tesla–SpaceX pentru a produce cipuri de calcul și de memorie „la o scară fără precedent”, cu o fabrică de cercetare ridicată la Giga Texas. Proiectul pornește cu o investiție de aproximativ 3 miliarde de dolari și ar urma să ajungă la câteva mii de plăci (wafere) pe lună. Extinderea completă ar putea costa între 55 miliarde și 119 miliarde de dolari, potrivit CNBC , iar Intel ar fi semnat pentru a ajuta la proiectare și fabricație. Musk a respins ideea că proiectul ar fi o tactică de negociere cu furnizorii, insistând că obiectivul este continuitatea aprovizionării: „Nu este pentru a obține pârghie asupra furnizorilor noștri de cipuri. Este pentru a ne asigura că vom avea suficiente cipuri pe termen lung.” De ce contează: Tesla și SpaceX nu sunt clienți „prioritari” pentru Micron Un element cheie din ecuație este poziția relativ modestă a Tesla și SpaceX în portofoliul Micron: niciuna nu se află în top 10 clienți ai companiei, conform datelor Bloomberg citate de The Next Web. Într-o piață în care marii „hiperscaleri” (operatori de infrastructură cloud la scară foarte mare) își pot bloca livrările pe ani, Tesla nu are aceeași putere financiară pentru a securiza volume pe termen lung. Micron nu a răspuns unei solicitări de comentariu, notează publicația, însă are interesul să păstreze un nume cu vizibilitate ridicată drept client. Ce urmează Mesajul implicit este că mulțumirile către Micron acoperă o nevoie imediată, în timp ce Terafab este o asigurare pentru anii următori, într-o industrie pe care Musk o consideră incapabilă să crească suficient de repede în zona de logică și memorie pentru a-i acoperi cererea fără producție internă. Rămâne însă întrebarea majoră ridicată de The Next Web: dacă o companie auto și una aerospațială pot deveni, în mod realist, și producători de cipuri — la o scară care poate ajunge până la 119 miliarde de dolari. [...]
Apple pregătește o reînnoire amplă a gamei Mac, împinsă de cererea pentru sarcini de inteligență artificială , iar schimbarea cea mai vizibilă ar urma să fie apariția, în sfârșit, a unui MacBook cu ecran tactil , potrivit The Next Web . Planul ar acoperi aproximativ 11 modele, cu lansări eșalonate din această toamnă până anul viitor. Calendarul începe „cuminte”, conform informațiilor atribuite de publicație lui Mark Gurman de la Bloomberg : un MacBook Pro de 14 inci, model de intrare, ar urma să primească cipul M6, iar iMac ar urma să fie actualizat pentru prima dată în doi ani — ambele, în această toamnă. Un reprezentant Apple a refuzat să comenteze. De ce contează: AI schimbă cererea și prioritățile Apple pe Mac Miza nu este doar o listă de specificații, ci motivul pentru care Apple ar redesena una dintre cele mai stabile linii de produse ale sale. The Next Web indică drept explicație principală „momentul AI” al Mac-ului: vânzările de Mac ar fi în creștere pentru al treilea an consecutiv, iar o parte din cerere vine de la utilizatori care rulează „agenți AI” (programe care execută sarcini complexe cu consum mare de resurse) și preferă Mac mini și Mac Studio pentru putere și integrarea cu alte sisteme. Publicația notează că cererea ar fi depășit oferta atât de mult încât unele comenzi noi ar avea termene de livrare de până la trei luni. Mac mini și Mac Studio: cerere peste ofertă, constrângeri pe lanțul de aprovizionare Aceeași sursă arată că Apple testează noi versiuni de Mac mini și Mac Studio, cu cipuri îmbunătățite, însă momentul lansării ar depinde de un deficit de cipuri de memorie. Acest blocaj ar fi afectat producția și ar fi contribuit la creșteri de preț. În plus, Apple ar fi început în februarie să asambleze Mac mini în Houston, în loc de Asia, o schimbare operațională relevantă în contextul tensiunilor din aprovizionare. Touchscreen și OLED pe MacBook: schimbarea de direcție la vârf de gamă Piesa centrală ar urma să vină mai târziu: un MacBook reproiectat, de top, în variante de 14 și 16 inci, ar include atât ecran tactil, cât și panou OLED — ambele premiere pentru Mac, potrivit MacRumors (citat de The Next Web). Lansarea este plasată între finalul acestui an și începutul anului viitor. Pentru a susține interacțiunea tactilă, Apple ar ajusta macOS astfel încât controalele de pe ecran să se mărească atunci când sunt atinse. Restul gamei și semnalul din prețuri În 2027–2028, reîmprospătarea ar continua cu: un nou MacBook Air la începutul anului viitor, cu o versiune OLED „notată” pentru cel mai devreme 2028; un MacBook Pro de bază cu cip M7 standard; un MacBook Neo, laptop buget la 699 dolari (aprox. 3.200 lei); un iMac cu OLED, mai departe în timp, aliniat cu aceeași tehnologie de ecran care ar ajunge și pe alte modele. The Next Web mai notează că Apple a crescut prețurile la Mac „pe toată linia” în iunie, iar un MacBook Pro de 16 inci complet echipat ar ajunge la 9.999 dolari (aprox. 46.000 lei). Totodată, un plan de închiriere de dispozitive care include și Mac ar urma să înceapă pe 28 iulie. [...]
DJI își extinde Osmo Pocket 4 Pro la nivel global, dar fără SUA , iar această excludere poate schimba dinamica vânzărilor și a prețurilor pe piețele unde camera va fi disponibilă, potrivit Notebookcheck . DJI va organiza evenimentul de lansare „ See More. Tell More ” pe 30 iulie, la ora 12:00 GMT (15:00, ora României), când Osmo Pocket 4P (denumirea folosită pentru Osmo Pocket 4 Pro) ar urma să ajungă oficial pe mai multe piețe internaționale. Modelul va fi disponibil în două variante de culoare: negru și alb. Unde se lansează și unde lipsește Conform informațiilor din material, planul de lansare globală acoperă o parte importantă din piețele DJI, însă nu include Statele Unite. Publicația notează că pe site-ul DJI din SUA nu apare nicio mențiune despre Osmo Pocket 4P, în timp ce camera este promovată pe site-urile DJI din Canada și Mexic. În termeni de acoperire regională, Osmo Pocket 4P ar urma să ajungă în: America de Nord (fără SUA, dar cu Canada și Mexic), Europa, Orientul Mijlociu, restul Asiei, părți din America de Sud. DJI nu are, potrivit aceleiași surse, site-uri oficiale pentru Africa, ceea ce face neclară strategia companiei pentru această regiune. Implicații de preț: „Pro” cu un plus de circa 25% Notebookcheck indică faptul că Osmo Pocket 4P costă în China cu aproximativ 25% mai mult decât Osmo Pocket 4, ceea ce sugerează o poziționare mai scumpă și pe piețele internaționale. Ca repere de preț, publicația estimează că modelul ar putea ajunge la: 599 dolari în Canada (aprox. 2.750 lei), peste 550 lire sterline în Marea Britanie (aprox. 3.250 lei), 599 euro în zona euro (aprox. 3.050 lei). Aceste valori sunt prezentate ca estimări, nu ca prețuri oficiale confirmate pentru fiecare piață. Context: de la China și Japonia la „global” Osmo Pocket 4P a fost prezentat inițial printr-un teaser la mijlocul lunii aprilie, iar vânzările au început pe 16 iunie, însă doar în China. Camera a ajuns apoi în Japonia pe 23 iunie, iar abia după încă o lună DJI a început să promoveze lansarea globală. Pentru piață, miza imediată este dublă: extinderea disponibilității în afara Asiei și, în același timp, absența din SUA — o piață majoră pentru produse de tip „vlogging” (camere compacte pentru filmare) — care poate influența atât volumele, cât și strategia de preț în restul regiunilor. [...]
Geekbench 7 schimbă regulile de interpretare a scorurilor , iar rezultatele nu mai sunt comparabile direct cu versiunile anterioare, pe fondul unei revizuiri a testelor CPU/GPU și a unui nou „etalon” de punctaj, potrivit Notebookcheck . Primate Labs a lansat oficial Geekbench 7, o nouă versiune majoră a suitei de benchmark cross-platform (instrument de măsurare standardizată a performanței), cu schimbări care vizează atât modul în care sunt rulate testele, cât și modul în care trebuie citite scorurile. Multi-core recalibrat: mai puține „fire” rulate forțat, mai multă apropiere de utilizarea reală Cea mai importantă modificare operațională este în zona multi-core: Geekbench 7 rulează un test în mod multi-thread (pe mai multe fire de execuție) doar dacă aplicația pe care o simulează se comportă astfel în practică. Exemplul dat este „HTML5 Browser”, exclus din suita multi-thread, pe motiv că browserele tind să fie single-thread sau doar ușor multi-thread. Miza, conform Primate Labs, este ca scorurile multi-core să reflecte mai bine performanța „din lumea reală”, în loc să favorizeze procesoarele care pot aloca multe nuclee și fire către orice sarcină, indiferent dacă aplicația ar beneficia efectiv de asta. Un nou „baseline” de 2.500 de puncte resetează comparațiile între generații Geekbench 7 introduce și o nouă bază de referință pentru scoruri: AMD Ryzen 7 7700 devine procesorul etalon, normalizat la 2.500 de puncte, înlocuind Intel Core i7-12700 folosit în Geekbench 6. Consecința directă este că scorurile Geekbench 6 și Geekbench 7 nu ar trebui comparate între ele: o creștere sau scădere aparentă între versiuni nu înseamnă automat o schimbare echivalentă a performanței hardware. Ierarhii preliminare CPU: Apple domină single-core, AMD conduce multi-core Primate Labs a furnizat rezultate preliminare care conturează o primă ierarhie în Geekbench 7: AMD Ryzen AI Max+ 395 (16 nuclee): ~2.742 single-core și ~27.412 multi-core Intel Core i9-13900KF (24 nuclee): ~2.734 single-core și ~24.439 multi-core Apple M4 Pro (14 nuclee): ~3.360 single-core și ~23.188 multi-core Qualcomm Snapdragon X2 Elite (18 nuclee): ~3.225 single-core și ~22.735 multi-core Apple M5: ~3.753 single-core și ~18.722 multi-core GPU: suportul CUDA poate schimba semnificativ scorurile pe plăcile Nvidia Benchmark-ul GPU este, la rândul lui, refăcut, cu teste noi (de la upscaling de imagine cu învățare automată până la path tracing și simulare de fluide). Elementul cu impact imediat pentru ecosistemul Nvidia este adăugarea CUDA ca API de calcul suportat, alături de OpenCL, Vulkan și Metal. Diferențele din cifrele preliminare arată de ce contează această adăugare: GeForce RTX 4070: ~236.094 puncte cu CUDA vs ~163.749 cu OpenCL și ~170.245 cu Vulkan RTX 4090: ~444.438 puncte cu CUDA vs ~252.318 cu OpenCL Disponibilitate și condiții comerciale Geekbench 7 este disponibil pe Android, iOS, Windows, macOS și Linux și rămâne gratuit pentru uz personal. Varianta Geekbench 7 Pro are o reducere de 20% până la 6 august, ca parte a promoției de lansare. [...]
iOS 27 adaugă în Apple Photos opțiunea de a salva un cadru dintr-un clip video ca fotografie , o schimbare care reduce pașii și pierderile de calitate față de metoda folosită până acum (captura de ecran), potrivit 9to5Mac . Funcția se numește „Save Video Frame as Photo” și apare în aplicația Photos atunci când utilizatorul redă un videoclip: din meniul accesat prin iconița cu trei puncte din colțul dreapta-sus, se poate salva cadrul afișat în acel moment ca o fotografie nouă în bibliotecă. De ce contează: alternativă la capturile de ecran, cu rezultat mai bun Până acum, transformarea unui moment dintr-un video într-o „poză” se făcea, în practică, printr-o captură de ecran. Publicația notează două probleme tipice ale acestei soluții: fotografie cu rezoluție mai mică; imagine încadrată prost, care necesită decupare manuală. Cu noua opțiune din iOS 27, aceste neajunsuri ar fi eliminate: cadrul salvat ar avea o rezoluție mai bună decât un screenshot, iar decuparea nu mai este necesară, pentru că telefonul salvează imaginea direct ca fotografie. Context: o funcție lipsă, deși iPhone putea „îngheța” cadre la filmare 9to5Mac amintește că iPhone permite de mult timp capturarea unui cadru static în timp ce utilizatorul filmează. În schimb, lipsa unei opțiuni similare pentru videoclipurile deja salvate în bibliotecă a fost, în opinia autorului, o omisiune surprinzătoare pe care iOS 27 o corectează. [...]
OpenAI redeschide accesul la „ Health in ChatGPT ” și îl extinde la utilizatorii din SUA , o mișcare cu impact operațional direct: funcția care se conectează la Apple Health pe iPhone iese din pilot și ajunge, treptat, la publicul larg pe web și iOS, potrivit 9to5Mac . Funcția, testată inițial în ianuarie, a avut rezultate considerate slabe în primele feedbackuri, ceea ce ar explica lipsa de noutăți din ultimele luni. Relansarea vine cu „un pas mare înainte” în calitatea rezultatelor și cu acces extins dincolo de primul val de testeri. Ce se schimbă pentru utilizatori OpenAI spune că „Health in ChatGPT” se lansează pentru utilizatorii din SUA și permite conectarea securizată a datelor din Apple Health și a unor dosare medicale compatibile, astfel încât ChatGPT să poată oferi explicații „în context”, să ajute la urmărirea schimbărilor și să susțină conversații mai informate și personalizate. „Puteți alege să conectați în siguranță Apple Health și dosare medicale acceptate, astfel încât ChatGPT să vă ajute să vă înțelegeți informațiile în context, să țineți evidența a ceea ce s-a schimbat și să aveți conversații mai informate, personalizate.” Cu permisiunea utilizatorului, ChatGPT poate folosi informațiile relevante conectate în Health pentru: a compara un rezultat nou cu teste anterioare; a rezuma schimbările de la ultima programare; a explora cum se leagă somnul, activitatea și antrenamentele de rutina zilnică. Cine primește acces și unde este disponibil OpenAI anunță că începe implementarea pentru utilizatori autentificați, de 18 ani și peste, în SUA, pe web și iOS, începând de astăzi, pe planurile Free, Go, Plus și Pro. Funcția se deschide din bara laterală a aplicației ChatGPT. În același timp, „Health” nu este disponibil încă în Codex, precizează compania. De ce contează relansarea Dincolo de extinderea accesului, OpenAI leagă îmbunătățirea funcției și de evoluția „modelelor de vârf” (modele avansate de inteligență artificială) pe care compania le-a actualizat de la începutul anului. Practic, relansarea încearcă să transforme o integrare care a pornit cu rezultate modeste într-un instrument utilizabil la scară mai mare, direct în ecosistemul Apple Health, dar deocamdată limitat la piața din SUA. [...]
Blocajul de la Cadastru riscă să prelungească termene contractuale și să afecteze tranzacții imobiliare , în condițiile în care reluarea accesului la baza de date ANCPI este estimată abia pentru săptămâna viitoare, după verificări de securitate și audit pe infrastructura migrată în cloudul guvernamental, potrivit HotNews . Premierul Ilie Bolojan a spus că transferul aplicației care rulează baza de date este „în fază de finalizare”, iar vineri urmează o evaluare a securității aplicației. În paralel, Centrul Național Cyberint va face un audit cibernetic al noii infrastructuri, pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare. Estimarea avansată de premier este că activitatea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) se va relua în cursul săptămânii viitoare, ceea ce ar duce blocajul la aproximativ două săptămâni. Efectul imediat: presiune pentru prelungirea unor termene din piața imobiliară Bolojan a indicat că durata nefuncționării ar putea impune discuții în Parlament pentru prelungirea valabilității unor contracte încheiate anul trecut, care trebuiau închise până la finalul acestei luni, astfel încât semnatarii antecontractelor să poată beneficia în continuare de TVA redus. Premierul a precizat că durata prelungirii ar trebui să acopere zilele de nefuncționare, iar decizia va fi stabilită de parlamentari. Ce spun autoritățile despre date și ce urmează pe partea de securitate Premierul interimar a afirmat că, din datele pe care le au echipele implicate – Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), Serviciul Român de Informații (SRI) și Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) – nu ar fi fost afectate datele legate de proprietăți. În același timp, Bolojan a avertizat că un astfel de incident se poate repeta și a cerut respectarea standardelor de protecție, evitarea „fărâmițării” între instituții, personal competent și actualizarea permanentă a aplicațiilor. El a mai spus că DNSC a avut o ședință cu peste 120 de autorități, cărora li s-a transmis că respectarea standardului este obligatorie și că monitorizarea va fi făcută strict în perioada următoare. Context: aplicațiile ANCPI sunt nefuncționale din 14 iulie, iar datele au apărut la vânzare ANCPI a anunțat pe pagina sa de Facebook că aplicațiile sunt în proces de migrare către cloudul guvernamental și că, după finalizare, vor urma verificări și un raport al instituțiilor abilitate, înainte de comunicarea unui termen de reluare. Instituția a precizat că repunerea în funcțiune va fi etapizată, în funcție de priorități operaționale. Potrivit HotNews, începând din 14 iulie toate sistemele informatice gestionate de ANCPI sunt nefuncționale, inclusiv e-mailul instituției și aplicația e-Terra, pe fondul unui atac cibernetic (context detaliat într-un material anterior: HotNews ). Scurgerea de date de la ANCPI ar fi fost scoasă la vânzare pe 15 iulie, potrivit publicației de investigație Public Record, care a indicat și postarea de pe un forum unde ar fi fost listate datele: spear.cx . Public Record a publicat informațiile aici: Public Record . În plus, HotNews a relatat că presupusul autor al atacului a declarat într-un interviu pentru Euronews că „nu le vând chiar oricui” datele furate. [...]