Știri
Știri din categoria Tehnologie
Parteneriatul Google–Gucci pentru ochelari inteligenți, așteptați „probabil” în 2027, poate accelera intrarea marilor grupuri de lux în zona de wearables și poate împinge piața dincolo de experimente izolate, într-un moment în care rivalii urmăresc deja îndeaproape segmentul, potrivit Android Police.
Informația despre calendarul „probabil” pentru ochelarii Gucci a fost oferită de Luca de Meo, CEO al Kering, într-un interviu pentru Reuters, însă fără detalii despre design, funcții sau data exactă. Miza, dincolo de un produs punctual, este că Gucci ar fi primul nume mare de designer care indică public o înțelegere cu Google pentru smartglasses.
Android Police argumentează că parteneriatul poate fi mai important prin prisma structurii Kering: Gucci este parte dintr-un grup care deține și Kering Eyewear, dar și branduri precum Saint Laurent, Balenciaga, McQueen, Bottega Veneta și Boucheron. În acest context, o colaborare cu Google pe ochelari inteligenți poate deveni un „șablon” replicabil și pentru alte mărci din portofoliu, dacă produsul prinde tracțiune.
Publicația leagă această direcție de mesajele lui de Meo despre o „revizie” mai amplă a Kering și de interesul său pentru tehnologie, menționat în acoperirea Fashion Network. La Kering Innovation Day, Snap a demonstrat experiențe de realitate augmentată (AR) asociate brandurilor grupului, iar Google a prezentat funcții de „probă virtuală” (virtual try-on) bazate pe inteligență artificială.
Gucci nu ar fi primul partener din zona ochelarilor: Google lucrează deja cu Warby Parker și cu Gentle Monster pentru ochelarii săi cu funcții AI, notează Android Police. Publicația spune că a testat un prototip de „AI glasses” la MWC 2026 și că, deși produsul este într-un stadiu relativ timpuriu, atât tehnologia, cât și potrivirea pe față au fost „impresionante”.
Un posibil efect secundar este reacția competitorilor. Android Police indică faptul că, dacă Kering intră în smartglasses prin Gucci, LVMH ar putea decide să facă același lucru cu unele dintre brandurile sale de ochelari (Dior, Celine, Fendi sunt menționate ca exemple).
Într-un interviu pentru Vogue Business (mijlocul lui 2025), Alessandro Zanardo, CEO al diviziei de eyewear Thélios (LVMH), a spus că grupul urmărește „cu mare interes” evoluțiile, dar că nu a decis încă dacă va intra în categorie și că va evalua mai întâi dacă tehnologia este potrivită pentru ochelari de lux.
Deocamdată, parteneriatul Google–Gucci este conturat mai degrabă ca direcție decât ca produs: nu există informații publice despre preț, specificații, piețe de lansare sau volum. Singurul reper de timp menționat este că ochelarii ar putea ajunge „probabil” în 2027, conform declarației lui Luca de Meo citate de Android Police.
Recomandate
Google Photos adaugă pe Android un set de instrumente de retușare pentru selfie-uri , o schimbare cu impact operațional direct pentru utilizatori, deoarece mută editările „cosmetice” uzuale (piele, ochi, dinți) în editorul standard al aplicației, fără a mai apela la aplicații separate, potrivit 9to5Google . Noile opțiuni, anunțate și pe blogul companiei , sunt prezentate de Google ca „îmbunătățiri subtile” pentru selfie-uri sau fotografii cu prieteni. În editorul de imagini, utilizatorul selectează o față din fotografie și poate aplica diverse efecte, fiecare cu un cursor de intensitate pentru ajustarea rezultatului. Instrumentele disponibile includ: netezirea texturii pielii și eliminarea imperfecțiunilor; reducerea aspectului de „cearcăne”; evidențierea irisului și albirea dinților; ajustări pentru sprâncene și buze. Disponibilitate și cerințe minime Funcțiile ajung „treptat” la utilizatorii din întreaga lume, în aplicația Google Photos de pe telefon. Pentru a le folosi este necesar un dispozitiv cu Android 9.0 și cel puțin 4 GB RAM, conform articolului. Context: retușarea, într-un moment sensibil pentru platforme Publicația notează că Google încearcă să minimizeze în comunicare riscurile asociate retușării, mai ales în zone precum moda și modelingul. Lansarea vine și pe fondul discuțiilor despre efectele rețelelor sociale asupra adolescenților, menționând că Google a pierdut luna trecută un proces legat de rolul YouTube în astfel de probleme, potrivit NPR . [...]
Google pregătește o repoziționare a ecosistemului Fitbit sub brandul „Google Health” , odată cu lansarea unei noi brățări de fitness fără ecran, care ar urma să se numească „Google Fitbit Air”, potrivit ITmedia . Mișcarea sugerează că Google vrea să lege mai strâns serviciile de sănătate de marca sa principală, nu de Fitbit, chiar dacă dispozitivul va păstra în continuare numele Fitbit. Ce se știe despre „Google Fitbit Air” Publicația notează că, la finalul lunii martie, Google a început să „încălzească” (teasing) o brățară Fitbit fără ecran, iar 9to5Google ar fi aflat că produsul va fi lansat sub numele „Fitbit Air”. Conform unor persoane „la curent cu situația”, denumirea completă ar fi „Google Fitbit Air”. Un detaliu de marketing deja vizibil: starul NBA Stephen Curry ar purta dispozitivul de câteva luni, iar într-un clip de promovare menționat în material apare la final doar sigla „G” de la Google, fără marcaj Fitbit. De ce contează: schimbări de nume și de poziționare pentru servicii Dincolo de hardware, informația cu impact operațional este reorganizarea software-ului și a serviciilor asociate: abonamentul cu funcții de inteligență artificială „Fitbit Premium” ar urma să fie redenumit „Google Health”; funcția aflată în test public, „personal health coach”, ar urma să se numească oficial „Google Health Coach”. În testele anterioare, aplicația ar fi fost etichetată simplu „Coach”, fără un brand atașat. În interpretarea publicației, aceste schimbări indică o mutare a funcțiilor de sănătate către brandul Google, nu către Fitbit. „Air” ca semnal de design și calendarul lansării ITmedia amintește că Fitbit a folosit „Air” și în 2019, la cântarul inteligent de compoziție corporală „Aria Air”, vândut la 49,95 dolari (aprox. 230 lei). În cazul brățării, „Air” ar face probabil trimitere la un design mai subțire, potrivit pentru purtare permanentă. Lansarea oficială a produsului este așteptată „în următoarele săptămâni”, fără o dată confirmată în material. Pentru context suplimentar, publicația trimite la un articol anterior despre apariția brățării fără ecran și faptul că Curry ar fi purtat-o deja: IT之家 . [...]
Google pregătește o reorganizare a secțiunii de jocuri din Play Store , menită să reducă fricțiunea la căutare și să crească „descoperirea” titlurilor – o schimbare cu impact direct asupra vizibilității dezvoltatorilor și, implicit, asupra instalărilor – potrivit Android Headlines . Publicația scrie că redesignul vizează în special navigarea pe genuri, astfel încât utilizatorii să ajungă mai repede la tipul de joc dorit, fără să „sape” prin meniuri sau liste mai puțin intuitive. Miza operațională este una simplă: dacă utilizatorul găsește mai ușor jocuri relevante, crește probabilitatea de instalare, iar competiția pentru atenție se mută și mai mult în zona de clasificare și încadrare corectă pe categorii. Ce se schimbă, pe scurt Din informațiile prezentate, modificările urmăresc să facă mai „curată” și mai directă explorarea jocurilor după gen, printr-o structură de navigare mai ușor de parcurs. Articolul nu oferă, însă, un calendar de lansare și nici nu precizează dacă schimbarea va fi disponibilă simultan pentru toate piețele sau va fi introdusă gradual. De ce contează pentru dezvoltatori și publisheri O astfel de ajustare de interfață poate avea efecte imediate asupra modului în care jocurile sunt descoperite organic (fără reclame), mai ales pentru studiourile care depind de trafic din Play Store. În practică, o navigare mai „pe gen” poate: să favorizeze titlurile încadrate mai precis în categorii; să crească importanța metadatelor (descrieri, etichete, elemente de prezentare) care ajută la potrivirea cu intenția utilizatorului; să redistribuie vizibilitatea între jocurile „de top” și cele de nișă, în funcție de cum sunt construite noile liste și filtre. Ce nu este încă limpede Materialul nu indică versiunea aplicației Play Store în care apare schimbarea și nici dacă Google testează redesignul pe un eșantion limitat de utilizatori. În lipsa acestor detalii, rămâne neclar cât de repede se va vedea impactul în instalări și în poziționarea jocurilor în secțiunile de gen. [...]
Google își mută serviciile de sănătate din „Fitbit Premium” sub brandul „ Google Health ”, odată cu pregătirea lansării unei noi brățări Fitbit fără ecran, „ Fitbit Air ”, potrivit 9to5Google . Schimbarea contează mai ales operațional: utilizatorii ar urma să vadă o rebranduire a abonamentului și a funcțiilor software asociate, nu doar un nou dispozitiv. Noua brățară, aflată în pregătire de la finalul lui martie, ar urma să fie comercializată ca „Fitbit Air”, iar, potrivit surselor publicației, denumirea completă ar fi „Google Fitbit Air”. Dispozitivul este descris ca un competitor pentru Whoop și nu ar avea ecran, iar în contextul numelui „Air” publicația indică un design mai subțire, gândit pentru purtare permanentă. Rebranduire: „Fitbit Premium” devine „Google Health” Pe partea de software și servicii, mutarea este mai amplă decât la nivel de nume. Conform informațiilor obținute de 9to5Google, abonamentul „Fitbit Premium”, care deblochează funcții cu inteligență artificială, ar urma să fie redenumit „Google Health”. Totodată, „personal health coach” (un asistent digital pentru sănătate) aflat în prezent în „public preview” ar urma să se numească „Google Health Coach”. În perioada de testare, compania ar fi evitat să branduiască explicit software-ul dincolo de termenul generic „Coach”, notează publicația. De ce contează: Google împinge sănătatea spre brandul principal Mișcarea sugerează o asociere mai strânsă a funcțiilor de sănătate și wellness cu brandul „Google”, nu cu Fitbit. 9to5Google amintește că „Google Health” a fost folosit anterior ca umbrelă pentru inițiativele companiei în domeniu, însă între timp această zonă a fost denumită „Google for Health”. În același context, publicația spune că acest lucru ar explica și de ce un teaser distribuit de Stephen Curry s-ar fi încheiat cu „G”-ul în degrade, fără branding Fitbit. Un anunț oficial este așteptat „în următoarele săptămâni”, potrivit sursei. [...]
Un prototip timpuriu de iPhone arată cât de „brut” era începutul unui produs care avea să schimbe o industrie , iar imaginile și detaliile despre dispozitiv au reapărut într-un material prezentat de Mobilissimo , pe baza unui interviu video cu Tim Cook realizat de The Wall Street Journal . Miza pentru piață nu e nostalgia, ci lecția operațională: înainte ca iPhone-ul să devină un standard de design și integrare hardware–software, Apple lucra cu prototipuri voluminoase, construite în jurul unor soluții de test care nu aveau nimic „consumer” în ele. În clip, Cook prezintă inclusiv primul patent al companiei și prototipuri care nu fuseseră văzute public până acum. Cum arăta „primul iPhone” în faza de prototip Potrivit articolului, prototipul prezentat drept primul creat vreodată pentru iPhone-ul original includea o placă de bază foarte mare , conectată la smartphone. Practic, dispozitivul funcționa ca o platformă de test, nu ca un produs finit, ceea ce subliniază distanța dintre faza de dezvoltare și forma comercială care avea să ajungă pe piață. Materialul notează și o nuanță relevantă pentru felul în care sunt evaluate pariurile interne în companii: Cook spune că iubea ideea unui astfel de telefon, dar „pare că nu a avut încredere în succesul său pe termen lung”, în formularea Mobilissimo. Contextul interviului: de la iPod la Apple Watch și „produsul următor” Discuția pornește de la iPod (lansat în 2001), iar în interviu este menționată și prima piesă ascultată de Tim Cook pe un iPod din prima generație: „The Beatles – Hey Jude”, conform articolului. În același material video este prezentat și unul dintre primele prototipuri de Apple Watch: inițial testat pe o placă de dezvoltare cu senzori și ecran, apoi într-o formă care putea fi conectată la iPhone prin cablu, detaliu pe care Mobilissimo îl descrie ca fiind ceva „ce nu am mai văzut până acum”. Spre final, jurnalistul Ben Cohen indică o pereche de ochelari, însă Cook evită să discute despre acest „produs misterios”. Tot acolo apar întrebări despre o eventuală plecare a CEO-ului: Cook spune că va ști când va sosi ziua și că se va asigura că succesorul va fi pregătit pentru rol. Interviul video este indicat în articol ca fiind publicat pe YouTube („Via: youtube.com”), iar The Wall Street Journal este menționat ca realizator al materialului. [...]
Costurile de licențiere și riscul de litigii împing unii producători să taie suportul HEVC , chiar și atunci când hardware-ul îl poate rula, ceea ce mută problema (și uneori costul) către utilizatori, arată o analiză din Ars Technica . HEVC/H.265 (High Efficiency Video Coding) este un standard de compresie video folosit pe scară largă pentru conținut 4K și HDR, inclusiv de servicii precum Netflix și Apple TV+, tocmai pentru că este mai eficient decât AVC/H.264. Când suportul HEVC este dezactivat la nivel de sistem, efectele sunt imediate: redarea 4K/HDR poate să nu mai funcționeze în browsere și aplicații, iar fișierele HEVC (de exemplu, filmări de pe iPhone) pot deveni greu de deschis în aplicații uzuale; în plus, editarea/exportul în programe precum Adobe Premiere Pro poate încetini, pentru că procesarea cade în sarcina software-ului, nu a accelerării hardware. De ce renunță furnizorii la HEVC: costuri, contracte și expunere juridică Analiza notează mai multe cazuri recente în care companii au redus sau eliminat funcționalități HEVC din produse care, tehnic, erau capabile să le ofere: Dell și HP au dezactivat suportul HEVC bazat pe hardware pe anumite PC-uri, deși funcția exista în procesoare Intel și AMD încă din 2015. Synology a eliminat în 2024 suportul de transcodare HEVC, AVC și VC-1 din DiskStation Manager (DSM) și BeeStation OS. Acer și Asus au fost împiedicate să vândă PC-uri în Germania din ianuarie, în urma unei decizii a unei instanțe din München legate de un brevet HEVC al Nokia. În cazul HP, un purtător de cuvânt a spus anterior că dezactivarea a vizat „anumite dispozitive”, fără să explice motivul. Ars Technica observă însă că multe dintre modelele menționate sunt laptopuri business mai accesibile, fără ecrane 4K sau plăci grafice dedicate, ceea ce sugerează o decizie de optimizare a costurilor și reducere a riscului de litigii pentru o funcție considerată mai puțin folosită pe acea categorie. Dell a oferit o justificare mai explicită: HEVC ar rămâne activ doar pe „sisteme premium” care au elemente precum ecrane 4K integrate, plăci grafice dedicate, Dolby Vision sau software Blu-ray de la CyberLink. Synology, la rândul său, a indicat că a evaluat utilizarea transcodării HEVC pe gama sa de NAS-uri și a concluzionat că majoritatea clienților nu se bazau pe transcodare pe server, deoarece procesarea era făcută pe dispozitivele de redare (telefoane, tablete, televizoare). Compania a mai spus că renunțarea la codec a ajutat la eficiență și scalare în medii cu mulți utilizatori, iar costurile de licențiere au fost „o considerație”, dar nu motivul principal. Cum funcționează licențierea și de ce „hardware-ul are codec” nu înseamnă „e acoperit legal” HEVC este acoperit de brevete deținute de mai multe companii (inclusiv Ericsson, InterDigital și Nokia), iar utilizarea lui într-un produs implică taxe de licențiere și redevențe (royalties). Ars Technica descrie un sistem fragmentat, în care licențele pot fi obținute direct de la deținătorii de brevete sau prin „pool-uri de brevete” (mecanisme prin care mai mulți deținători își agregă brevetele și oferă o licență comună). În SUA, Access Advance și Velos Media sunt prezentate ca administratori non-licențiatori ai licențelor HEVC; Access a preluat în decembrie programul HEVC/VVC al Via Licensing Alliance. Access administrează pool-uri care acoperă circa 80% din brevetele HEVC la nivel global, potrivit articolului, iar Velos susține că acoperă 450 de brevete legate de HEVC (deși și-a închis pool-ul HEVC în 2023). Un punct important pentru producători: chiar dacă un laptop are un procesor care include decodare/encodare HEVC, asta nu înseamnă automat că licența este „plătită” de producătorul de cipuri pentru produsul final. Potrivit lui John Pint (SVP licensing la Access), Access licențiază produse orientate către consumatori (de exemplu, laptopul), nu cipul în sine. În plus, Access nu are un mecanism prin care producătorii de cipuri să plătească redevențele în numele OEM-urilor (producătorii de echipamente), spre deosebire de un model mai vechi folosit în alte pool-uri. Redevențe în creștere și contracte pe termen lung Articolul discută și speculațiile privind creșterea redevențelor în pool-ul HEVC Advance administrat de Access. Noile tarife urmau să intre în vigoare în ianuarie, dar au fost amânate pentru 1 iulie. Pint spune că licențiații HEVC Advance semnează contracte pe 10 ani, cu tarife garantate neschimbate în primii cinci ani; ulterior, redevențele pot crește cu până la 20%, în funcție de decizia licențiatorilor. Un detaliu relevant pentru cazul Dell și HP: potrivit lui Pint, cele două companii nu ar fi afectate de noile tarife, fiind în contracte de 10 ani, cu rate „blocate” până în 2030; o eventuală creștere (tot plafonată la 20%) ar putea apărea pentru perioada 2031–2035. Pint consideră totuși improbabil un salt al redevențelor în 2031 și invocă faptul că brevetele expiră, ceea ce ar reduce natural acoperirea în intervalul 2032–2033. Litigiile, factorul care poate cântări mai greu decât taxele Dincolo de costuri, Ars Technica subliniază riscul de procese ca motiv de descurajare. Nokia, de exemplu, a dat în judecată mai multe companii în SUA (HP, Hisense, Amazon, Paramount și Warner Bros. Discovery) pe teme HEVC; unele cazuri s-au încheiat prin acorduri de licențiere, iar altele sunt în derulare. În Germania, instanța din München a respins argumentele Acer și Asus privind accesul la licențiere în condiții FRAND (Fair, Reasonable and Non-Discriminatory – „echitabile, rezonabile și nediscriminatorii”), într-un litigiu legat de un brevet HEVC al Nokia. Pint sugerează că eliminarea HEVC poate fi mai degrabă o reacție la riscul de litigii din partea deținătorilor de brevete care nu lucrează prin pool-uri și care ar cere o parte „disproporționată” din totalul redevențelor. Nokia, în schimb, afirmă că urmărește „compensație echitabilă” și menținerea unui „teren de joc” corect pentru companiile care plătesc deja, descriind litigiul ca „ultimă soluție”. Ce rămâne pentru utilizatori Când suportul HEVC este dezactivat, utilizatorii pot ajunge să caute soluții pe cont propriu. Ars Technica notează că în unele situații se poate plăti pentru o extensie video HEVC din Microsoft Store (1 dolar, aprox. 5 lei) pentru a restaura accelerarea hardware, iar o altă variantă este folosirea unor playere cu decodare inclusă, precum VLC. Totuși, aceste ocoliri nu acoperă toate scenariile (de exemplu, nu poți lua un episod 4K descărcat din Netflix și să-l redai în VLC). Miza, pe termen scurt, este una operațională: suportul pentru 4K/HDR și fluxurile de lucru cu video modern pot deveni impredictibile pe anumite dispozitive, nu din motive tehnice, ci din cauza costurilor și a expunerii juridice asociate licențierii HEVC. [...]
