Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Jensen Huang susține că panica privind dispariția masivă a locurilor de muncă din cauza AI este „o prostie totală” și avertizează că riscul real pentru angajați vine din competiția cu cei care folosesc deja aceste instrumente, potrivit The Next Web . Într-un interviu amplu acordat Axios, șeful Nvidia a respins două idei pe care le vede drept exagerări: că inteligența artificială „va pune capăt omenirii” și că va elimina jumătate dintre joburile din SUA. Huang spune că „toate dovezile” indică „exact opusul”, însă argumentul lui nu este că munca nu se schimbă, ci că oamenii confundă „o sarcină” cu „un job”. „Sarcina” se automatizează, „jobul” se redefinește Huang folosește exemplul radiologilor: citirea scanărilor este o sarcină pe care AI o poate face în mare parte, dar jobul ar rămâne legat de reducerea suferinței și ghidarea pacienților. În aceeași logică, el admite că munca din call-center este „foarte probabil” să fie puternic automatizată, însă consideră că judecata și decizia rămân umane. Pentru a-și susține poziția, Huang invocă și câteva cifre (prezentate ca afirmații ale sale în interviu): numărul radiologilor ar fi în creștere cu aproximativ 20%, deoarece AI le permite să vadă mai mulți pacienți; numărul paralegalilor ar fi în creștere cu circa 10%; joburile din manufactură ar fi crescut cu aproximativ 50% în ultimii ani, pe fondul cursei pentru construirea de centre de date. Mesajul său, formulat direct, mută discuția de la „AI îți ia jobul” la competiția între oameni: „AI nu o să ne distrugă toate joburile. Cineva care folosește AI o să-ți ia jobul.” Miza pentru companii: productivitate și presiune pe recalificare Din perspectiva impactului economic și operațional, poziția lui Huang sugerează că firmele care integrează rapid AI pot obține un avantaj de productivitate, iar cele care întârzie riscă să piardă competitivitate. În același timp, angajații sunt împinși spre adaptare: dacă automatizarea „taie” sarcini, valoarea se mută către activități care cer decizie, relaționare și responsabilitate profesională. Țintă către „doomeri” și un avertisment pentru Washington Huang a criticat și narativele apocaliptice promovate, în opinia lui, de lideri din industrie care „petrec prea mult timp teoretizând” scenarii de tip science-fiction, pentru că „îi face să pară inteligenți”. El spune că discuțiile despre singularitate, simulare sau conștiință a mașinilor sunt „inventate” și că, deși e legitim „să avertizezi oamenii”, este „absolut nepotrivit să inventezi lucruri”. În relația cu factorii de decizie, Huang avertizează că politicienii pot „supra-corecta” dacă „cad în plasa acestor narațiuni”. În același registru, el le-ar fi recomandat administrației Trump să discute cu mulți oameni de știință, nu cu „unul sau doi”, și a respins ideea ca guvernul să ia o participație în Nvidia, pe care o consideră „inutilă”. Context: optimismul lui Huang și interesul Nvidia Huang își proiectează o viziune puternic optimistă: se așteaptă la „un trilion” de agenți AI care rulează simultan și spune că „momentul ChatGPT” pentru roboți a sosit deja, cu mașini utile posibil la 3–4 ani distanță. Acceptă că o bulă AI „va veni într-o zi”, dar „nu azi” și probabil nu în următorii cinci ani. The Next Web notează însă și interesul evident al Nvidia: mai mult AI înseamnă cerere mai mare pentru cipurile companiei. În plus, rivali precum Dario Amodei (Anthropic) ar prognoza contrariul în privința efectelor asupra joburilor. În acest cadru, distincția lui Huang între „sarcină” și „job” rămâne, totuși, nucleul argumentului: automatizarea schimbă munca, dar nu o anulează — iar riscul imediat este competiția cu cei care folosesc AI mai bine și mai repede. [...]
Samsung pregătește o schimbare de strategie la camerele foto pe Galaxy S27 , după mai multe generații cu evoluții limitate, iar noile informații indică trecerea la senzori principali noi (inclusiv de la Sony) și păstrarea unei configurații de zoom în două trepte pe varianta Ultra, potrivit Notebookcheck . Miza este una operațională: diferențiere mai clară între modele și un upgrade de hardware care ar putea influența direct poziționarea seriei în segmentul premium. Ce se schimbă la Galaxy S27 și S27 Plus Conform informațiilor atribuite lui Roland Quandt (Winfuture), Galaxy S27 și Galaxy S27 Plus ar urma să vină cu hardware foto identic: cameră principală de 50 MP ; cameră ultra-wide (unghi larg) de 12 MP ; lentile telefoto (zoom) „nespecificate” ca detalii. Publicația notează că senzorii principali ar urma să fie fabricați de Sony și sunt așteptați să fie, în sfârșit, upgrade-uri față de generațiile anterioare. În schimb, camera ultra-wide ar rămâne neschimbată față de Galaxy S26 și S26 Plus. Un nou model în gamă: Galaxy S27 Pro, în loc de „Edge” În locul unui model „Edge”, Samsung ar urma să introducă Galaxy S27 Pro , poziționat imediat sub Ultra. Pentru acest model sunt menționate următoarele: aceeași cameră ultra-wide de 50 MP IMX855 ca pe Ultra; nu există informații despre camera principală; o cameră telefoto de 50 MP și o cameră frontală (selfie) de 16 MP , ambele cu stabilizare optică (OIS – mecanism care reduce tremuratul în foto/video). Galaxy S27 Ultra: zoom în două trepte și selfie de 16 MP Pentru Galaxy S27 Ultra, scurgerea de informații indică: o cameră de 50 MP cu zoom 5x ; o a doua lentilă de zoom (telefoto secundar). Detaliul e relevant deoarece rapoarte anterioare sugerau că Samsung ar renunța complet la telefoto-ul secundar, însă aceste zvonuri sunt acum puse sub semnul întrebării. Este menționată și o cameră selfie de 16 MP . Ce rămâne incert Informațiile sunt prezentate ca „leak”/zvonuri, iar unele specificații lipsesc (de exemplu, telefoto-ul de pe S27/S27 Plus și camera principală a lui S27 Pro). Seria Galaxy S27 este așteptată „anul viitor”, fără o dată de lansare indicată în material. [...]
Garmin a lansat actualizarea gratuită Software Version 9.17, care vizează în principal stabilitatea și corectează o serie de erori de lansare pentru Forerunner 70 și Forerunner 170 , potrivit Notebookcheck . Pachetul include „aproape două duzini” de modificări pentru fiecare model, cu accent pe prevenirea resetărilor neașteptate și pe îmbunătățirea funcționării în timpul activităților. Cele două ceasuri au fost lansate simultan la mijlocul lunii mai, la prețuri de 249 dolari (aprox. 1.140 lei) pentru Forerunner 70 și 299 dolari (aprox. 1.370 lei) pentru Forerunner 170, iar versiunea 9.17 este prezentată ca prima actualizare stabilă pentru această pereche. Ce se schimbă operațional pentru utilizatori Cea mai importantă consecință practică este reducerea situațiilor în care ceasurile se pot reseta în mod neașteptat, inclusiv în scenarii precum înregistrarea unei activități, consultarea raportului de seară sau adăugarea de aplicații prin Garmin Connect Mobile. Totodată, Garmin indică estimări mai corecte ale bateriei atunci când utilizatorii schimbă modurile de consum (power modes) pentru activități. Pe lângă corecții, actualizarea adaugă și câteva funcții noi, între care un acces mai rapid la modul silențios. Noutăți și corecții incluse în Software Version 9.17 Conform listei de modificări publicate, actualizarea aduce, între altele: suport pentru un „mod silențios” accesibil rapid din „control loop” (meniul circular de comenzi) sau printr-o scurtătură pe buton; acces la meniul de aranjare a tastaturii printr-un gest de glisare în sus din partea de jos a paginii; corecții pentru afișarea unor evenimente de cursă viitoare; remedieri pentru antrenamentele de înot în bazin (inclusiv progresarea pașilor fără interacțiune și vibrația pentru „send off time”); rezolvarea unor probleme de sincronizare și încărcare a fișierelor de activitate în Garmin Connect; îmbunătățiri de responsivitate la pornirea cronometrului; actualizări de traduceri; prevenirea detectării automate a pistei în activitățile de alergare pe traseu (trail run); actualizări pentru câmpurile de apus/răsărit de pe fețele de ceas și pentru aplicația meteo (care nu se actualiza la intrarea în aplicație). Corecții specifice fiecărui model Pe lângă lista comună, Garmin menționează și remedieri punctuale: Forerunner 70 : o problemă în care codul de acces (passcode) putea eșua la autentificare. Forerunner 170 : o posibilă situație în care tastele „înapoi” și „jos” nu funcționau pentru activitățile de escaladă indoor și bouldering. Actualizarea este descrisă ca disponibilă global și gratuită; sursa nu detaliază calendarul exact de distribuție pe regiuni sau procentul de utilizatori care o primesc etapizat. [...]
Xiaomi a lansat în India un power bank „de buzunar” de 20.000 mAh, cu ieșire de până la 67 W și încărcare simultană pentru trei dispozitive , mizând pe un format apropiat de cel al unui smartphone și pe integrarea cablului în corpul accesoriului, potrivit Notebookcheck . Modelul se numește Power Bank 5i 20,000 67 W și are și un ecran digital pentru informații de bază despre încărcare. Accesoriul măsoară 14 x 7,2 x 3,12 cm și cântărește 420 g, ceea ce îl plasează în zona produselor compacte ca dimensiuni, dar relativ grele pentru transport zilnic. Ce aduce nou la utilizare: cablu integrat, trei dispozitive odată, ecran Power Bank 5i are o capacitate nominală de 20.000 mAh și poate încărca până la trei dispozitive simultan, prin: cablu USB-C încorporat, un port USB-C, un port USB-A. Cablul integrat poate fi folosit și ca șnur (lanyard) pentru transport. Pe partea de afișaj, Xiaomi include un „smart digital display” care indică nivelul bateriei, starea încărcării, un mod de curent redus și un indicator de defecțiune. Putere și standarde de încărcare: până la 67 W, inclusiv pentru laptopuri USB-C Xiaomi indică o putere maximă de 67 W prin cablul USB-C și prin porturile USB-C/USB-A. În modul cu un singur port, sunt menționate ieșiri de 67 W, 67 W și 22,5 W (în funcție de portul folosit), iar cu toate porturile utilizate simultan, ieșirea combinată ajunge până la 67 W. Dispozitivul suportă mai multe standarde de încărcare rapidă, inclusiv PD 3.0 (Power Delivery), PPS, QC 3.5, BC 1.2 și Apple 2.4A. Xiaomi spune că power bank-ul poate reîncărca și laptopuri alimentate prin USB-C, precum MacBook Air . Încărcarea power bank-ului și siguranță Power bank-ul se încarcă la 65 W, însă compania nu precizează durata necesară pentru o încărcare completă. La capitolul siguranță, sunt menționate 12 straturi de protecție și doi senzori NTC pentru monitorizarea continuă a temperaturii. Preț și disponibilitate Xiaomi Power Bank 5i 20,000 67 W va fi disponibil în culorile „jet black” și „ice blue” și costă 3.299 rupii indiene (aprox. 180 lei). Vânzările ar urma să înceapă pe 28 iulie, direct pe site-ul Xiaomi, conform informațiilor din articol. [...]
România trebuie să-și definitiveze rapid arhitectura de supraveghere și sancțiuni pentru AI , deoarece Regulamentul european privind inteligența artificială devine aplicabil de la 2 august 2026, iar ANCOM este propusă să aibă un rol central de coordonare, potrivit Antena 3 , care citează un comunicat al autorității. Regulamentul obligă fiecare stat membru să desemneze una sau mai multe autorități competente care să supravegheze aplicarea și să stabilească norme naționale privind organizarea instituțională și regimul sancționator. În România, printr-un Memorandum al Guvernului, ANCOM a fost propusă drept autoritate națională de supraveghere a pieței și punct național unic de contact, alături de alte autorități sectoriale. Cine supraveghează ce: împărțirea pe domenii Conform informațiilor prezentate, Memorandumul indică și alte autorități cu rol de supraveghere, în funcție de sector și de tipul de sistem AI cu grad ridicat de risc: ASF și BNR – pentru sistemele de AI cu grad ridicat de risc din sectorul serviciilor financiare ; Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – pentru sistemele de AI cu grad ridicat de risc din biometrie , utilizate în scopul aplicării legii, gestionării frontierelor și în zona justiției și democrației. ANCOM precizează că autoritățile desemnate lucrează împreună cu alte instituții sectoriale la cadrul legislativ național necesar aplicării Regulamentului. Ce trebuie să conțină legea națională de implementare Actul normativ național aflat în lucru ar urma să stabilească, între altele: autoritățile de supraveghere a pieței și atribuțiile acestora; mecanismele de cooperare între autorități; procedura de sancționare și regimul sancțiunilor pentru încălcarea Regulamentului. Pentru companii și instituții publice care dezvoltă sau folosesc AI, miza este dublă: claritatea privind „cine controlează” în fiecare domeniu și predictibilitatea sancțiunilor, odată ce regulile devin aplicabile. Calendar: ce intră în vigoare și când ANCOM indică faptul că, potrivit calendarului din Regulament (art. 113), cu modificările aduse de „Regulamentul Omnibus” în domeniul digital privind AI (publicat vineri de Comisia Europeană), Regulamentul privind AI devine aplicabil de la 2 august 2026 , cu excepții. Pentru anumite obligații legate de sistemele AI cu grad ridicat de risc, aplicarea este decalată: 2 decembrie 2027 – pentru sistemele cu grad ridicat de risc enumerate în Anexa III ; 2 august 2028 – pentru sistemele clasificate ca prezentând grad ridicat de risc în temeiul articolului 6 alineatul (1) și al Anexei I . Separat, interdicțiile privind sistemele AI cu risc inacceptabil au intrat în vigoare la 2 februarie 2025 , însă „Regulamentul Omnibus” introduce încă două categorii de practici interzise, aplicabile de la 2 decembrie 2026 : sisteme care pot genera/modifica imagini sau materiale realiste cu părți intime ori acte sexuale explicite fără consimțământ și sisteme care pot genera/modifica materiale ce constituie pornografie infantilă sau spectacole de pornografie infantilă. Obligații pentru furnizori și implementatori, inclusiv pentru „deepfake” și conținut sintetic Noile prevederi includ obligații pentru furnizorii și implementatorii unor sisteme de AI, inclusiv cele care: interacționează direct cu persoane fizice; generează conținut sintetic (audio, imagine, video sau text); generează sau modifică conținut care constituie deepfake (conținut audio/video/imagine manipulat realist); generează sau modifică texte publicate pentru informarea publicului pe teme de interes public. ANCOM notează și o excepție: pentru sistemele (inclusiv AI de uz general) care generează conținut sintetic și au fost introduse pe piață înainte de 2 august 2026, obligația furnizorilor de a marca conținutul generat se aplică din 2 decembrie 2026 . În comunicat sunt definite și rolurile: „furnizorii” sunt cei care dezvoltă sau comandă dezvoltarea și introduc pe piață/pun în funcțiune sistemul sub propriul nume, iar „implementatorii” sunt cei care utilizează un sistem AI aflat sub autoritatea lor, cu excepția utilizării personale, fără caracter profesional. [...]
OpenAI extinde ChatGPT Health în SUA și ridică miza pe piața sănătății , susținând că modelele sale pot „raționa” la un nivel „mai bun decât cel al clinicianului”, potrivit The Verge . Lansarea către toți utilizatorii din SUA are loc joi și permite conectarea dosarelor medicale și a datelor de monitorizare a sănătății la chatbot, într-un moment în care compania este deja sub presiune din cauza riscurilor asociate recomandărilor medicale generate de AI. Într-un briefing, Ashley Alexander, vicepreședinte OpenAI pentru produse de sănătate, a afirmat că modelele companiei „sunt acum capabile să raționeze la niveluri care sunt mai bune decât nivelul clinicianului”. Totuși, liderul OpenAI pe zona de sănătate, Karan Singhal, a nuanțat ulterior această poziție, spunând că ar „temper[a]” afirmația privind depășirea clinicianilor, deși a invocat existența unor „studii individuale” care ar indica această direcție, inclusiv unul realizat de Harvard și Stanford, conform aceleiași surse. Ce se schimbă operațional pentru utilizatori Odată cu extinderea, utilizatorii pot pune întrebări despre informațiile medicale conectate direct în experiența principală de chat, fără să mai fie nevoiți să navigheze către un tab dedicat ChatGPT Health. OpenAI spune că ChatGPT va cere permisiunea înainte de a folosi datele de sănătate pentru personalizarea răspunsurilor și că „toate conversațiile sunt criptate în repaus și în tranzit”, iar informațiile conectate în Health beneficiază de „protecție suplimentară prin criptare”. Utilizatorii pot, de asemenea, să revizuiască și să modifice tipurile de date conectate, inclusiv: notițe de după vizite medicale; notițe de la echipa de îngrijire; rezultate de laborator; medicație. Context: lansare pe fondul disputelor privind siguranța recomandărilor medicale Extinderea vine la câteva săptămâni după ce OpenAI a lansat GPT-5.6 Sol , pe care compania îl descrie drept „cel mai puternic model de până acum pentru sănătate”; ChatGPT Health va rula pe cele mai recente modele ale companiei. În paralel, The Verge notează că miercuri un pastor din Florida a dat în judecată OpenAI, susținând că ChatGPT i-ar fi oferit „recomandări medicale extrem de periculoase”, care l-ar fi determinat să amâne îngrijirea medicală pentru o embolie pulmonară. [...]
AMD spune că a ajuns la 46% din veniturile pieței de procesoare server , mizând pe creșterea cererii de calcul pentru inteligență artificială și pe extinderea pieței totale adresabile (TAM) până la 2 trilioane de dolari (aprox. 9,2 trilioane lei) în 2030, potrivit Wccftech . Mesajul companiei este că rolul CPU-urilor în centrele de date devine mai important pe măsură ce sarcinile de tip „agentic” (modele care rulează „agenți” software ce planifică și execută pași) se extind: procesoarele coordonează fluxurile de date și programarea operațiunilor între acceleratoare (GPU) și memoria HBM (memorie cu lățime mare de bandă, folosită în special la AI). De ce contează: AMD leagă câștigul de cotă de o piață în expansiune accelerată AMD afirmă că deține acum 46% din „server CPU revenue share” (ponderea în veniturile pieței de procesoare pentru servere) și anticipează creșteri suplimentare ale cotei, pe fondul lansării generației a șasea de procesoare EPYC, cu numele de cod „Venice ”. În același timp, CEO-ul Lisa Su a ridicat estimarea pentru piața adresabilă a procesoarelor server la „peste 200 de miliarde de dolari” (aprox. 920 miliarde lei) până în 2030, conform prezentării companiei citate de publicație. În paralel, AMD își proiectează „total compute TAM” (piața totală adresabilă pentru capacitate de calcul, la nivel de portofoliu) la 2 trilioane de dolari până la finalul deceniului, susținând că această creștere vine atât din acceleratoarele AI, cât și din oferte „full-stack” la nivel de rack (ansambluri integrate de hardware pentru centre de date). Ce produse invocă AMD și ce promite la nivel tehnic În material sunt menționate două direcții principale: EPYC „Venice” (generația a șasea) : bazat pe arhitectura Zen 6 și fabricat pe procesul de 2 nm al TSMC; AMD indică până la 256 de nuclee și 512 fire de execuție și susține îmbunătățiri de „peste 70%” la performanță și eficiență, plus „peste 30%” creștere a densității de fire de execuție. Instinct MI455X și rack-ul Helios : AMD le folosește ca argument pentru extinderea pieței de calcul, în contextul cererii pentru acceleratoare AI. Publicația notează și o comparație de specificații între MI455X și NVIDIA Rubin (performanță în FP4/FP8 și configurații HBM4), însă aceste date sunt prezentate ca elemente tehnice de poziționare, nu ca rezultate independente de piață. Context: schimbarea tipului de sarcini AI și presiunea pe infrastructură În slide-urile prezentate la evenimentul „Advancing AI 2026” (menționat de Wccftech), AMD indică o accelerare a cererii de calcul, inclusiv prin creșterea consumului de „tokeni” (unități de text procesate de modele) și prin mutarea ponderii către inferență (rularea modelelor) față de antrenare. În această logică, compania susține că CPU-urile capătă tracțiune ca „orchestratori” pentru fluxuri de lucru cu agenți. Afirmațiile privind cota de 46% și dimensiunea pieței până în 2030 sunt prezentate ca estimări și poziționări ale AMD, pe baza propriilor materiale. [...]
O campanie de spionaj cibernetic derulată timp de un an a vizat e-mailurile unor cercetători americani din domeniul nuclear, contractori din industria de apărare și angajați ai Guvernului SUA, iar autoritățile americane spun că metodele au fost testate inițial pe ținte din Ucraina înainte de extinderea către state NATO, potrivit Adevărul . Miza operațională este că atacul a exploatat o vulnerabilitate care permite compromiterea conturilor fără ca victima să dea click pe linkuri malițioase, ceea ce complică prevenția bazată pe „atenția utilizatorului”. Ce s-a întâmplat și de ce contează pentru organizații Autoritățile americane și aliații lor descriu o campanie amplă de spionaj cibernetic atribuită unui grup de hackeri ruși, cu ținte în zona sensibilă a cercetării nucleare și a bazei industriale de apărare. Experții citați indică un interes al Moscovei pentru tehnologia fuziunii nucleare și pentru informații care ar putea sprijini efortul de război al Rusiei în Ucraina, relatarea fiind atribuită CNN în materialul Adevărul. Compania americană Proofpoint , care a investigat o parte dintre atacuri, spune că au fost vizate servere de e-mail folosite de instalații nucleare și companii din industria de apărare din SUA. Tehnica: compromitere prin simpla deschidere a mesajului Potrivit avertismentului federal citat, atacatorii au exploatat o vulnerabilitate software rară care permite compromiterea unui cont de e-mail fără ca utilizatorul să acceseze un link malițios; era suficient ca victima să deschidă mesajul într-un sistem vulnerabil. Consecința potențială: atacatorii puteau fura până la trei luni de corespondență electronică și întregul director de contacte al organizației vizate — un tip de acces care poate accelera atacuri ulterioare (de exemplu, prin identificarea rapidă a persoanelor-cheie și a lanțurilor interne de comunicare). Cine a fost vizat și ce tip de informații se urmăreau Lista domeniilor afectate, conform materialului, include: guverne federale și locale din SUA; agenții de aplicare a legii; sectoarele apărării, energiei și educației. Sherrod DeGrippo, vicepreședinte în cadrul Unit 42 (Palo Alto Networks) , a spus că atacatorul spera probabil să obțină informații strategice despre informații militare occidentale, logistică și decizii politice. „Testare” în Ucraina înainte de extinderea către NATO Autoritățile americane și aliații lor susțin că gruparea și-a testat metodele asupra unor ținte din Ucraina înainte de a le folosi împotriva organizațiilor din statele NATO. În avertisment este descrisă o tendință a grupurilor rusești de a folosi Ucraina atât ca țintă prioritară, cât și ca „banc de testare” pentru tehnici malițioase înainte de o desfășurare mai amplă. Ministrul britanic al Securității, Dan Jarvis, a calificat strategia drept „deosebit de îngrijorătoare”, pe fondul perfecționării metodelor pe victime din Ucraina înainte de vizarea statelor NATO. Ce se știe despre anchetă În paralel cu investigațiile, autoritățile au identificat unul dintre presupușii membri ai grupării: un cetățean rus de aproximativ 30 de ani, arestat în Thailanda în noiembrie și extrădat în SUA, care a comparut luna trecută în fața unei instanțe federale din Boston. Brett Leatherman, director adjunct al diviziei cibernetice din FBI, a declarat că, după o perioadă de relativă acalmie de la începutul invaziei ruse în Ucraina din 2022, atacurile cibernetice atribuite Rusiei împotriva Statelor Unite s-au intensificat în ultimul an. [...]
OpenAI extinde ChatGPT în zona datelor medicale personale , lansând în SUA funcția Health, care permite conectarea securizată a Apple Health și a unor dosare medicale compatibile pentru răspunsuri mai contextualizate și conversații mai personalizate, potrivit OpenAI . Miza principală: o integrare care poate crește utilitatea produsului în sănătate, dar care ridică cerințe mai stricte de control, confidențialitate și securitate a datelor. Health este disponibilă începând de astăzi pentru utilizatori autentificați, cu vârsta de 18+ din SUA, pe web și iOS, în planurile Free, Go, Plus și Pro. Funcția nu este disponibilă în Codex. Ce face Health și de ce contează operațional OpenAI susține că, săptămânal, peste 300 de milioane de persoane folosesc ChatGPT pentru întrebări legate de sănătate, însă „contextul” acestor întrebări este de obicei fragmentat între portaluri de pacienți, dosare medicale, aplicații și dispozitive purtabile. Health încearcă să reducă această fragmentare: cu permisiunea utilizatorului, ChatGPT poate folosi date conectate pentru a compara rezultate noi cu teste anterioare, a rezuma schimbări de la ultima consultație sau a corela somnul și activitatea cu rutina. O schimbare importantă față de testele anterioare este că informația din Health poate fi folosită „în conversații”, nu doar într-un spațiu separat. OpenAI spune că, în testarea timpurie, peste 70% dintre conversațiile legate de sănătate au avut loc în afara experienței dedicate, iar trecerea într-o zonă separată adăuga un pas inutil. Modele și evaluare: GPT‑5.6 Sol pentru abonați, GPT‑5.5 Instant pentru gratuit Compania afirmă că îmbunătățește modelele din spatele conversațiilor medicale pentru a raționa mai atent pe detalii complexe, a explica mai bine și a recunoaște situațiile în care poate fi nevoie de îngrijire profesională. În acest cadru: GPT‑5.5 Instant (disponibil pe planul gratuit) este prezentat ca aducând progrese în recunoașterea urgențelor, solicitarea contextului relevant și explicarea incertitudinii. GPT‑5.6 Sol (pentru utilizatori plătitori) este descris drept cel mai puternic model al companiei pentru sănătate, cu performanțe mai bune pe sarcini care cer raționament pe detalii și „judecată” atentă. OpenAI spune că lucrează cu sute de medici pentru scenarii și criterii de evaluare și că fiecare model GPT‑5.6 a depășit GPT‑5.5 pe HealthBench Professional (o evaluare publicată pe arXiv). Compania subliniază totodată că ChatGPT poate greși și nu înlocuiește îngrijirea și decizia unui profesionist medical. Confidențialitate și control: datele conectate nu intră la antrenarea modelelor Unghiul de reglementare și conformitate este central în lansare: OpenAI afirmă explicit că informațiile conectate în Health (dosare medicale și Apple Health), precum și conversațiile care le folosesc, nu sunt utilizate pentru antrenarea modelelor de bază și nu sunt folosite pentru publicitate țintită . Setările de control includ: utilizatorul decide când ChatGPT poate folosi datele conectate; implicit, aplicația cere permisiune înainte de a personaliza un răspuns pe baza acestor date; posibilitatea de deconectare a conturilor; datele sincronizate din sursa respectivă sunt șterse din sistemele OpenAI în maximum 30 de zile (conform descrierii companiei), însă informația deja inclusă în istoricul conversațiilor rămâne până când utilizatorul șterge conversațiile; „memoriile” (funcția de reținere a preferințelor) pot fi create din conversațiile de sănătate, dar nu sunt create direct din dosarele medicale conectate sau din Apple Health; pentru discuții fără memorii, utilizatorii pot folosi Temporary Chat sau pot opri memoria. OpenAI mai spune că există protecții suplimentare pentru situațiile în care ChatGPT ar urma să execute acțiuni prin alte extensii care ar putea divulga date din Health, inclusiv confirmări suplimentare pentru acțiuni sensibile și testare prin exerciții de tip „red-team”. Ce date pot fi conectate și cum se folosește Utilizatorii pot pune întrebări medicale în ChatGPT și fără conectare de date. Pentru răspunsuri „ancorate” în propriile informații, OpenAI indică posibilitatea conectării: Apple Health; dosare medicale compatibile din sisteme spitalicești din SUA; One Medical; Function Health. După conectare, sincronizarea poate dura câteva minute, iar compania avertizează că informațiile conectate pot fi incomplete sau neactualizate (de exemplu, un medicament poate rămâne listat după întreruperea administrării), recomandând verificarea detaliilor importante în sursa originală și actualizarea contextului în conversație. Pentru a include explicit contextul medical conectat, utilizatorul poate adăuga „@Health” în mesaj, iar administrarea conexiunilor rămâne în zona Health din bara laterală. Pentru detalii despre experiența dedicată și evoluția ei, OpenAI indică pagina separată despre „dedicated health experience” și materialul despre îmbunătățirea „health intelligence” cu medici. [...]
Orange a introdus un pachet de securitate „la nivel de abonament”, care combină protecția pe dispozitiv cu filtrarea direct în rețea , o abordare care mută o parte din apărare „în infrastructură” și poate reduce expunerea utilizatorilor casnici și a micilor afaceri la fraude online, potrivit Orange . Contextul de piață invocat de companie este unul cu risc ridicat: un studiu din 2025 arată că 61% dintre români spun că au fost ținta unor tentative de fraudare online, iar cele mai frecvente pericole raportate includ infectarea cu malware/viruși (42%), pierderea de bani (30%) și furtul de date personale (22%), conform materialului citat de Orange dintr-un articol publicat de TVR Info . Ce schimbă operațional: protecție în rețea + protecție pe dispozitiv Orange Cybersecure este prezentată ca o soluție care nu se limitează la un antivirus instalat local. Componenta de pe dispozitiv scanează și protejează împotriva malware, ransomware și spyware și blochează accesul la site-uri periculoase, în timp ce componenta din rețea urmărește să oprească amenințările „înainte să ajungă” la dispozitive. Soluția acoperă până la 10 dispozitive, indiferent de rețeaua în care se află (Orange, alte rețele mobile naționale, Wi-Fi sau rețele din afara României). La nivel de rețea, sunt menționate ca fiind acoperite până la 5 abonamente Orange de voce și/sau internet mobil și un abonament Orange de internet fix prin fibră. Ce include aplicația, dincolo de „antivirus” Pe lângă protecția de bază, Orange listează funcții orientate spre prevenirea fraudelor și gestionarea identității digitale, între care: protecție împotriva înșelătoriilor prin SMS (folosind inteligența artificială); protecție la plăți bancare și tranzacții online; „seif” pentru carduri și conturi bancare; „seif” pentru parole (administrator de parole); monitorizarea identității online (inclusiv adrese de e-mail, numere de telefon, CNP-uri, date de card/cont, pașapoarte etc.) și notificări în caz de scurgeri de date (dark web, breșe); protecție la rețele Wi-Fi suspecte; blocarea publicității online (AdBlocker); control parental pentru filtrarea conținutului pe dispozitivele copiilor. Preț, eligibilitate și activare Opțiunea costă 4 euro/lună (aprox. 20 lei), TVA inclus. Poate fi activată de abonații Orange persoane fizice și de micii întreprinzători, pentru abonamente de voce mobilă, internet mobil și internet prin fibră (cu excepția Net Fix 4G și Net Fix 5G+). Activarea/dezactivarea și administrarea licențelor se fac din My Orange (aplicație sau platformă online). Aplicația poate fi instalată pe Android și iOS (iPhone), respectiv pe calculatoare cu Windows sau macOS. Pentru protecția la navigare sunt menționate ca browsere compatibile Safari (iOS/macOS), Chrome (Android) și Edge/Chrome/Firefox (Windows/macOS). „Orange Cybersecure este o soluție inovatoare, pentru că oferă o protecție la 360 grade.” — Julien Ducarroz, CEO Orange Romania Portal gratuit pentru verificarea linkurilor suspecte Lansarea este completată de un portal gratuit prin care „oricine poate verifica link-uri suspecte”, disponibil la Orange Cybersecure . Portalul e descris ca valorificând capacitățile de detectare ale Orange Cyberdefense și permite evaluarea linkurilor către site-uri web ca sigure sau malițioase, plus acces la informații și alerte despre campanii de fraudare. Orange menționează că, de la lansarea inițială în Franța (iunie 2024), au fost verificate 600.000 de pagini web, dintre care două treimi au fost considerate malițioase. Parteneri tehnologici Pe lângă Orange Cyberdefense, soluția integrează tehnologii de la F-Secure și Cyan, descriși ca parteneri internaționali în securitate digitală și, respectiv, în soluții integrate în rețelele operatorilor telecom. [...]
Apple testează un mecanism care poate bloca aproape toate aplicațiile de pe iPhone dacă utilizatorul întârzie ratele , potrivit Gizmodo . Funcția apare în codul celei mai recente versiuni beta iOS 27 și este legată de un program de „leasing” (închiriere cu plată lunară) pentru iPhone și Mac, despre care publicația scrie că ar putea fi lansat pe 28 iulie. Cum ar funcționa „telefonul simplu” la neplată În iOS 27 beta există un cadru software numit „App Managed Features”, care ar permite monitorizarea plăților și dezactivarea unor aplicații după un anumit număr de rate ratate, conform 9to5Mac (citat de Gizmodo). În scenariul descris, iPhone-ul ar intra într-un „Restricted mode” (mod restricționat) în care rămân accesibile doar nouă aplicații: Phone (Telefon) Wallet (Portofel) Clock (Ceas) Settings (Setări) Health (Sănătate) Passwords (Parole) Magnifier (Lupă) Accessibility Reader (Cititor accesibilitate) App Store Gizmodo notează că utilizatorul ar continua să plătească abonamentele aplicațiilor chiar dacă nu le mai poate accesa. Control operațional mai mare pentru finanțator, mai puțin pentru utilizator Programul „Apple Upgrade” este prezentat ca o posibilă soluție pentru a face mai ușor de suportat scumpirile Apple, însă vine cu o schimbare importantă: pe un plan de finanțare pe termen lung, utilizatorul „nu deține” efectiv dispozitivul, comparabil cu un leasing auto, potrivit articolului. Publicația mai scrie că: dispozitivele din acest program nu ar fi eligibile pentru AppleCare (serviciul de garanție extinsă și reparații); plățile ar urma să fie administrate de Klarna , ceea ce ar implica un „soft credit check” (verificare de credit care, de regulă, nu afectează scorul); pragul de la care se aplică blocarea ar putea fi stabilit de creditor; ar exista o a doua măsură de securitate care ar împiedica resetarea din fabrică sau revânzarea dispozitivului cât timp este în mod restricționat. Ce urmează Informațiile provin dintr-o versiune beta iOS 27 și din detalii despre un program încă nelansat oficial; asta înseamnă că implementarea finală, condițiile și amploarea restricțiilor pot suferi modificări până la un eventual anunț comercial. Dacă mecanismul ajunge în producție, el ar consolida modelul în care finanțarea dispozitivului vine la pachet cu posibilitatea de a limita funcționalitatea telefonului în caz de neplată. [...]
Reddit ia în calcul să limiteze accesul Google la conținut pentru antrenarea AI , pe fondul scăderii traficului trimis din căutare, într-un semnal tot mai puternic că „troc-ul” clasic dintre platforme și motoarele de căutare se rupe, potrivit The Next Web . Miza este economică și operațională: Google a semnat în 2024 un acord care îi permite să își antreneze modelele pe postările de pe Reddit, evaluat la 60 milioane dolari pe an (aprox. 276 milioane lei), însă înțelegerea se apropie de final, iar Reddit nu ar fi convins că vrea să o reînnoiască „în vechii termeni”. După ce The Wall Street Journal a relatat despre discuțiile privind tăierea accesului Google, acțiunile Reddit au scăzut cu circa 9% într-o zi. De ce se schimbă negocierile: traficul, nu doar licența de date Problema centrală este că Google afișează tot mai des „ AI Overviews ” – rezumate generate de inteligență artificială în partea de sus a paginii de rezultate. Utilizatorii pot găsi răspunsul direct în rezumat și nu mai dau click către site-uri, ceea ce reduce vizitele pe care Reddit își monetizează publicitatea. În acest context, conducerea Reddit ar vrea ca un eventual nou acord să fie „taxat la utilizare”, nu pe o sumă fixă, conform articolului. Un purtător de cuvânt al companiei a spus pentru CNBC că Reddit negociază „ca orice afacere”, concentrându-se pe ce e mai bine pentru platformă, și că „multe s-au schimbat” de la primele acorduri, deși obiectivele au rămas aceleași. Nu e un caz izolat: și alți editori reevaluează relația cu Google Dincolo de Reddit, aceeași sursă arată că mai multe organizații media cântăresc cum – sau dacă – să continue colaborarea cu Google, între care USA Today, Reuters, Politico, The Economist și People Inc, potrivit The Wall Street Journal . Scăderea traficului de referință din Google este una dintre explicațiile principale invocate în piață: între iunie 2025 și iunie 2026, traficul de referință din Google a scăzut cu 23% la Politico și cu aproximativ 25% la CNN; la Business Insider, scăderea a depășit 85%. În plus, cercetări independente citate în articol sugerează că ratele de click pot scădea cu o treime până la jumătate atunci când apare un AI Overview. Reddit, prins între două roluri: furnizor de date și „victimă” a AI în căutare Reddit are o poziție aparte: conținutul său este foarte valoros pentru antrenarea modelelor lingvistice mari, iar directorul financiar Drew Vollero a numit platforma „cea mai citată sursă” pentru aceste modele, cu peste 25 de miliarde de postări. În același timp, Reddit licențiază date și către OpenAI, iar totalul acordurilor de conținut era de 203 milioane dolari (aprox. 934 milioane lei) la momentul listării din 2024. Compania crește puternic (venituri în T1 în urcare cu 69% față de anul anterior, conform articolului) și urmează să raporteze din nou pe 30 iulie, însă presiunea rămâne: aceleași răspunsuri AI care cresc valoarea datelor pot reduce traficul necesar pentru business-ul de publicitate. Replica Google și componenta de reglementare Google respinge ideea că ar „seca” web-ul de trafic: susține că trimite în continuare miliarde de clickuri zilnic și că AI Overviews ar distribui traficul către o gamă mai largă de site-uri. Liz Reid, șefa diviziei Search, a declarat pentru Tech Brew: „Căutarea nu este un produs util dacă web-ul nu este un produs prosper.” În paralel, există și o dimensiune de reglementare: Google oferă un instrument prin care editorii pot bloca antrenarea AI, dar folosirea lui poate afecta poziționarea în rezultatele obișnuite. Autoritatea de concurență din Marea Britanie a cerut ca editorii să poată opta pentru excludere fără această penalizare, iar Google testează regula acolo, potrivit articolului. În ansamblu, semnalul este că vechiul schimb „indexare contra trafic” se erodează, iar negocierile se mută spre tarife legate de utilizare, blocaje tehnice sau noi forme de licențiere – cu efect direct asupra veniturilor din publicitate ale platformelor și editorilor. [...]