Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Laboratorul AI „Prometheus”, condus de Jeff Bezos, ar fi aproape de o finanțare de 10 miliarde de dolari (aprox. 46 mld. lei) la o evaluare de 38 miliarde de dolari (aprox. 175 mld. lei), ceea ce l-ar propulsa între cele mai bine capitalizate start-up-uri aflate încă la început de drum, potrivit IT之家.
Informația este atribuită de publicație unui material Financial Times. Prometheus este descris ca un laborator de „fizică inginerească” aplicată în inteligență artificială, condus de fondatorul Amazon, Jeff Bezos.
Dacă tranzacția se închide în termenii vehiculați, noua rundă ar urma să fie realizată la o evaluare de 38 miliarde de dolari, pentru un total de 10 miliarde de dolari finanțare. Surse citate de Financial Times, potrivit IT之家, spun că investitori precum JPMorgan și BlackRock ar participa la rundă.
Publicația notează că tranzacția este așteptată să fie finalizată „în curând”, însă termenii nu ar fi încă definitiv stabiliți, ceea ce indică faptul că detaliile pot suferi modificări până la semnare.
Prometheus ar fi atras în noiembrie anul trecut 6,2 miliarde de dolari (aprox. 28,5 mld. lei) ca finanțare inițială. O nouă infuzie de capital de dimensiunea discutată acum ar consolida rapid capacitatea proiectului de a investi agresiv în infrastructură, echipe și dezvoltare, chiar înainte de a ajunge la maturitate comercială.
Separat de această rundă, Prometheus ar purta negocieri pentru finanțarea înființării unei companii de tip holding. Planul menționat în material vizează achiziția, „pentru câteva zeci de miliarde de dolari”, a unor companii din industria prelucrătoare (manufacturieră) ale căror modele operaționale ar putea fi afectate semnificativ de AI, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Prometheus, startup-ul de „physical AI” co-condus de Jeff Bezos, a atras 12 miliarde de dolari (aprox. 55,2 mld. lei) la o evaluare de 41 miliarde de dolari (aprox. 188,6 mld. lei), semnalând o mutare a capitalului mare către AI aplicată direct în inginerie și producție , potrivit The Next Web . Runda îi are între investitori pe JPMorgan Chase , Goldman Sachs și BlackRock, alături de DST Global, Arch Venture Partners și Bezos însuși, iar finanțarea totală depășește acum 18 miliarde de dolari. De ce contează: „physical AI” atrage cele mai mari tichete Miza Prometheus este construirea a ceea ce Bezos numește un „artificial general engineer” – instrumente de inteligență artificială care să scurteze drumul de la proiectare la fabricație pentru produse fizice. Țintele declarate includ domenii cu cicluri lungi și costuri mari de dezvoltare: computing, aerospațial, auto, producție avansată și descoperire de medicamente. În prezent, compania are circa 150 de angajați, un indiciu că investitorii finanțează mai degrabă o ambiție de platformă (și infrastructură de date/experimente) decât o organizație mare deja scalată. Ce construiește Prometheus și cum se diferențiază Prometheus își poziționează tehnologia ca „physical AI”: modele antrenate pe date experimentale din lumea reală, interacțiuni cu roboți și fluxuri de lucru inginerești, nu doar pe text și imagini. Obiectivul este ca sistemele să „înțeleagă” legile fizicii, nu doar corelații statistice. În termeni de business, această abordare mută promisiunea AI din zona productivității de birou (chatboți, generare de cod) către reducerea timpului și costului de proiectare, testare și industrializare – acolo unde câștigurile pot fi mult mai mari, dar și riscurile de execuție sunt pe măsură. Structură și guvernanță: Bezos revine într-un rol operațional Bezos co-conduce compania împreună cu Vik Bajaj, profesor la Stanford Medical School, care a cofondat anterior laboratorul Verily (Alphabet). Bezos a intrat ca investitor fondator la finalul lui 2024, dar a ajuns să preia un rol operațional, pe care îl descrie astfel (citat de CNBC, conform publicației): „Am devenit atât de impresionat de ceea ce se întâmpla și de potențial încât am decis că nu pot sta pe margine și că trebuie să mă implic cu ambele picioare.” Este primul său rol operațional într-o companie de tehnologie de la retragerea din poziția de CEO Amazon, în 2021. Evaluare și pașii următori: de la startup la posibil conglomerat Prometheus a fost lansată în noiembrie 2025 cu 6,2 miliarde de dolari finanțare inițială. Publicația notează că raportările anterioare evaluau runda la 38 miliarde de dolari, însă închiderea finală a ajuns la 41 miliarde de dolari, cu un plus de 7,9% față de cifra raportată în aprilie. În paralel, compania ar fi încercat să strângă „zeci de miliarde” suplimentare pentru o societate de tip holding care să cumpere firme pe care le consideră avantajate de tehnologiile dezvoltate. Dacă planul se materializează, Prometheus nu ar mai funcționa doar ca laborator AI, ci ca un grup care dezvoltă tehnologia și apoi achiziționează companiile care o folosesc. (Detaliile despre calendar și dimensiunea exactă nu sunt precizate în material.) [...]
Funcțiile generative din Google Search au rămas disponibile , deși produsul de inteligență artificială Gemini a avut mai multe întreruperi pe parcursul zilei, potrivit Search Engine Roundtable . Informația contează operațional pentru companiile care depind de vizibilitatea în căutare: indisponibilitatea Gemini nu s-a propagat către AI Overviews și AI Mode din Google Search. În material se arată că Gemini a înregistrat „mai multe întreruperi” și că, având în vedere că Gemini alimentează unele componente din Google Search, exista riscul ca problemele să afecteze și experiența de căutare. Confirmarea Google: fără impact asupra AI Overviews și AI Mode Autorul a cerut un punct de vedere de la Rajan Patel , vicepreședinte (Engineering) pentru Search la Google, care a transmis că nu a existat impact asupra Google Search, inclusiv asupra funcțiilor generative AI Mode și AI Overviews, în legătură cu întreruperea Gemini. Separat, Josh Woodward de la Google a confirmat pe X existența întreruperii Gemini și faptul că echipele lucrau la remediere, fără a indica însă o afectare a Google Search în sine. Ce înseamnă pentru utilizatori și pentru business Din perspectiva continuității serviciului, episodul sugerează că Google a reușit să izoleze problemele Gemini de componentele generative din Search, cel puțin în acest caz. Pentru companii, implicația imediată este că funcțiile de căutare care pot influența traficul (AI Overviews și AI Mode) au rămas funcționale în timpul incidentului. Publicația notează totodată limita informației: concluzia se bazează pe răspunsurile punctuale oferite de reprezentanți Google despre impactul asupra Search, nu pe date tehnice detaliate despre cauză sau arhitectură. [...]
OpenAI ia în calcul declanșarea unui război al prețurilor cu Anthropic, pe fondul nemulțumirii tot mai mari a clienților corporate față de costurile în creștere ale instrumentelor de inteligență artificială , potrivit Futurism . Miza este una economică: companiile care folosesc aceste modele reclamă facturi tot mai mari fără beneficii evidente, iar furnizorii de AI riscă să-și erodeze și mai mult marjele dacă reduc agresiv tarifele. În material este citat un exemplu atribuit Axios: directorul financiar al unei companii ar fi acumulat din greșeală taxe de utilizare de „jumătate de miliard” de dolari pentru Claude într-o singură lună (aprox. 2,3 miliarde lei). Episodul este folosit ca ilustrare a presiunii pe bugetele clienților, într-un moment în care costurile de acces la modele „puternice” cresc, fără un „randament” (payoff) clar. De ce se discută despre tăieri de prețuri Pe de o parte, costurile mari ale industriei încep să se transfere către utilizatori. Futurism notează că investițiile uriașe în infrastructură (în special construcția de centre de date) apasă pe bugetele companiilor de AI, care „pierde” (în termeni de cash) zeci de miliarde de dolari. Pe de altă parte, potrivit Wall Street Journal (citat de Futurism), conducerea OpenAI ar analiza dacă să reducă semnificativ prețurile pentru a atrage utilizatori de la Anthropic, anticipând că rivalul ar putea răspunde cu reduceri similare. În acest scenariu, prețul devine un instrument competitiv direct, nu doar o consecință a costurilor. Semnalul din piață: prețul a devenit „o problemă majoră” Sam Altman , CEO OpenAI, a recunoscut la un eveniment de săptămâna trecută că discuția despre costuri s-a schimbat rapid în 2026: „Asta a trecut de la, la începutul acestui an, o problemă care nu apărea niciodată — oamenii erau complet mulțumiți de cât cheltuiau — la, dintr-odată, o problemă uriașă.” Altman a mai spus că OpenAI caută soluții pentru ca utilizatorii „să obțină mai multă valoare cu cheltuieli mai mici”, fără ca materialul să detalieze măsuri concrete sau un calendar. Presiune suplimentară: cursa cu Anthropic și pregătirea pentru IPO Futurism descrie o competiție intensă între OpenAI și Anthropic, în care Anthropic ar fi câștigat teren recent prin instrumente de programare orientate către companii (enterprise). În paralel, ambele companii ar fi depus confidențial documentația pentru listare (IPO) în ultimele zece zile, ceea ce ridică miza: prețurile în creștere care „sperie” utilizatori noi pot complica mesajul către investitori și pot forța o reevaluare a modelelor de business. Ce urmează rămâne incert: articolul indică doar că OpenAI „cântărește” opțiunea unui război al prețurilor, iar o eventuală mișcare ar putea pune și mai multă presiune pe profitabilitatea deja fragilă a industriei AI. [...]
SpaceX își leagă pariul pe AI de un plan de „centre de date” orbitale cu până la un milion de sateliți , într-un demers care ar putea schimba atât economia infrastructurii de calcul, cât și discuția de reglementare despre aglomerarea orbitei joase, potrivit G4Media . Elon Musk a prezentat, într-un videoclip de circa 30 de minute publicat pe X pe 8 iunie, direcția în care vrea să ducă tehnologia SpaceX: sateliți dedicați calculului pentru inteligență artificială, echipați cu „o mulțime de celule solare”, radiatoare și legături optice (laser) de mare viteză pentru comunicații. În același context, Musk a spus că SpaceX ar urma să lanseze până la finalul anului viitor o unitate de producție axată pe „sateliți AI”, care să funcționeze la „un volum rezonabil”. De ce mizează SpaceX pe centre de date în spațiu Rațiunea invocată este presiunea tot mai mare asupra centrelor de date de pe Pământ: limitări de spațiu fizic și opoziție locală alimentată de consumul ridicat de energie și apă al marilor facilități de calcul. În schimb, centrele de date orbitale rămân, deocamdată, în mare parte teoretice și nedemonstrate la nivel operațional, însă SpaceX susține că poate dezvolta tehnologiile necesare pentru a transforma conceptul într-o „constelație” funcțională. Musk a afirmat că o parte importantă din tehnologia necesară ar exista deja în dezvoltarea noii generații de sateliți Starlink, menționând explicit Starlink V3 . Ce detalii tehnice a oferit Musk În descrierea lui Musk, „rack-urile de calcul” (bănci de cipuri instalate pe fiecare satelit) ar urma să fie interconectate prin legături laser între sateliții de inteligență artificială și cu sateliții Starlink. Datele ar putea fi trimise la sol prin antene sau legături laser, la o „latență nu deosebit de ridicată” (adică timpi mici de întârziere, specifici conexiunilor rapide). Musk a indicat și parametri de putere pentru fiecare satelit AI: 150 kW la vârf; 120 kW constant. Lansările ar urma să fie făcute cu rachetele Super Heavy și Starship , aflate în testare. Miza de reglementare: aglomerarea orbitei joase Planul vine pe fondul îngrijorărilor legate de supraaglomerarea orbitei joase a Pământului, mai ales după rapoarte privind manevrele sateliților Starlink pentru evitarea coliziunilor. În prezent, constelația Starlink are peste 10.000 de sateliți operaționali, potrivit analistului Jonathan McDowell, citat de Space.com. Musk a minimalizat riscul de aglomerare chiar și la scara de „până la un milion de sateliți”, argumentând că „există mult spațiu acolo sus”. Context financiar: legătura cu o listare a SpaceX Potrivit informațiilor prezentate, discuția despre centre de date orbitale apare și în contextul unei listări la bursă (IPO – ofertă publică inițială) mult așteptate: SpaceX ar intenționa să își listeze acțiunile la 135 de dolari (aprox. 620 lei) pe acțiune, pentru o evaluare de peste 1,75 trilioane de dolari (aprox. 8,05 trilioane lei), mizând puternic pe xAI și pe centrele de date din spațiu în prezentarea către investitori. În paralel, SpaceX ar concura pentru interesul investitorilor cu alte inițiative de centre de date orbitale, asociate unor nume mari precum Google, Blue Origin și Microsoft, dar și unor companii mai mici, precum Cowboy Space Corp. (fosta Aetherflux) și Starcloud. [...]
OpenAI spune că grupuri asociate Chinei au folosit ChatGPT în campanii de influență , un semnal de risc operațional pentru companiile și instituțiile care se bazează pe conținut online și pe instrumente de inteligență artificială generativă, potrivit G4Media . Deși OpenAI afirmă că impactul acestor operațiuni a fost „redus sau chiar inexistent”, cazul arată cât de ușor pot fi scalate mesaje de propagandă cu ajutorul unor modele de limbaj. Campaniile, desfășurate la sfârșitul anului trecut și în primele luni ale acestui an, au vizat dezbateri din SUA despre taxele vamale impuse de administrația Donald Trump și despre dezvoltarea centrelor de date necesare funcționării inteligenței artificiale, conform unui raport OpenAI citat de Reuters. Cum a fost folosit ChatGPT în campanie Raportul indică faptul că un grup de utilizatori vorbitori de chineză a utilizat ChatGPT pentru a produce conținut cu rol persuasiv, care apoi a fost distribuit online. Exemplele menționate includ: sloganuri, caricaturi și mesaje critice la adresa politicilor comerciale și tehnologice promovate de Donald Trump; publicarea materialelor pe platforma X (fostul Twitter); generarea de comentarii în limba chineză pentru platforme online din China; materiale în italiană și japoneză, pentru extinderea audienței. Unele caricaturi îl prezentau pe Trump în ipostaze simbolice, inclusiv distrugerea unui zid inscripționat „Viitorul Global” sau tăierea propriei scări pe care se afla. Ținta secundară: dezbaterea despre centrele de date pentru AI OpenAI mai descrie o operațiune pe care o asociază unei companii tehnologice chineze, despre care susține că desfășura activități în beneficiul guvernului de la Beijing. Această rețea ar fi încercat să influențeze discuțiile din SUA despre infrastructura pentru inteligență artificială, în special centrele de date. Subiectul este sensibil în SUA, unde unele state analizează restricții privind construirea acestor facilități din cauza consumului ridicat de energie electrică și apă. Conținutul generat cu ChatGPT ar fi prezentat industria centrelor de date drept o sursă de profit pentru companii, în detrimentul cetățenilor afectați de consumul de resurse. Reacții și miza pentru industrie Ben Nimmo , investigator principal la OpenAI, a spus că operațiunile urmăreau manipularea unor dezbateri legitime despre tehnologie și inteligență artificială în SUA. „Este deosebit de ironic că au încercat să folosească inteligența artificială americană pentru a influența dezbaterile despre tehnologia americană” Ambasada Chinei la Washington a respins acuzațiile, afirmând că Beijingul respinge „orice acuzații nefondate” și susține dezvoltarea unei inteligențe artificiale cu beneficii globale. Pentru companii, cazul ridică o problemă practică: instrumentele de generare automată a conținutului pot reduce costurile și timpul de producție, dar pot fi folosite și pentru a amplifica rapid mesaje coordonate, ceea ce complică moderarea, verificarea și managementul riscului reputațional în platforme și în ecosistemul media. [...]
Deezer încearcă să limiteze confuzia dintre muzica „reală” și cea generată integral de AI printr-un instrument gratuit care permite utilizatorilor să-și scaneze playlisturile și să verifice dacă includ piese create în întregime cu inteligență artificială, potrivit Agerpres . Instrumentul este gândit pentru utilizatori de pe „diferite platforme de streaming”, nu doar pentru cei ai Deezer, conform informațiilor transmise de compania franceză agenției AFP. Dincolo de componenta de noutate, miza este una operațională: pe măsură ce crește volumul de conținut generat automat, utilizatorii și platformele au nevoie de metode rapide de identificare a pieselor produse integral de AI, pentru a evita amestecarea lor cu muzica realizată de artiști umani în playlisturi. Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că nu sunt publice, în materialul accesibil, detalii despre modul de funcționare al instrumentului, criteriile de detectare sau limitele tehnice ale scanării. [...]
