Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Doar 5% dintre copii ar spune unui adult ce trăiesc pe internet , potrivit Euronews România , care citează un studiu realizat de organizația Salvați Copiii . Datele indică o ruptură între experiențele online ale copiilor și capacitatea lor de a cere sprijin, într-un context în care mediul digital le influențează direct comportamentul, relațiile și percepția asupra riscului. Studiul arată că expunerea la comportamente agresive este frecventă: 68% dintre copii spun că au fost martori online la situații în care cineva a fost umilit sau amenințat. În paralel, șapte din zece copii petrec cel puțin trei ore pe zi online, interval în care întâlnesc conținut și stimuli care pot normaliza agresivitatea, pot încuraja imitarea unor comportamente riscante și pot muta conflictele din școală în spațiul digital, unde escaladarea e mai rapidă și mai greu de observat de adulți. Un element central pentru felul în care internetul modelează comportamentul copiilor este accesul la publicitate și conținut nepotrivit vârstei, inclusiv reclame la jocuri de noroc, nicotină sau produse de slăbit. În plus, controlul parental apare ca fiind limitat, iar copiii declară că își pot ascunde activitatea online, ceea ce reduce șansele ca părinții să intervină la timp în cazuri de hărțuire, manipulare sau expunere la conținut dăunător. „Remarcăm că controlul parental este marginal, pentru că, dacă ne uităm la răspunsurile date de copii, obervăm că pot ocoli atenția adultului pe internet sau își pot ascunde activitatea online." În acest tablou, studiul și declarațiile din material conturează câteva efecte concrete ale internetului asupra comportamentului copiilor, așa cum reies din exemplele și cifrele prezentate: creșterea expunerii la hărțuire și umilire online (68% au asistat la astfel de situații); contactarea de către persoane necunoscute (unul din doi copii spune că a fost contactat de un străin pe internet); întâlnirea repetată cu reclame și mesaje comerciale pentru produse sau obiceiuri cu risc (jocuri de noroc, nicotină, produse de slăbit); tendința de a nu apela la adulți, deși apar situații problematice (doar 5% ar povesti unui adult ce trăiesc online). Pe zona de răspuns instituțional, reprezentanții ANCOM vorbesc despre nevoia de resurse pentru educație digitală pe termen mediu și lung, astfel încât atât copiii, cât și părinții să poată folosi „sisteme care deja sunt aici ca să rămână”. În același timp, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului indică faptul că cei mici evită, în mod uzual, apelurile telefonice și preferă comunicarea în scris, mai ales când își pot păstra identitatea ascunsă. O măsură anunțată pentru perioada următoare vizează adaptarea canalelor de sprijin la comportamentul digital al copiilor: din 2027, Telefonul Copilului ar urma să includă un chatbot în cinci limbi, pentru solicitarea de ajutor prin mesaje. Separat, Salvați Copiii leagă riscurile online și de presiuni/strategii de manipulare care pot duce la distribuirea de imagini intime: organizația spune că, în 2025, a primit „peste 50 de mii” de atenționări, dintre care 84% au vizat fotografii cu conotații sexuale realizate de copii „sub imperiul unei manipulări”. [...]
Digi Communications nu plănuiește majorări de prețuri la nivel de grup , iar strategia comercială rămâne aceeași atât pe piețele consolidate (România, Spania), cât și în cele emergente unde compania operează (Italia, Portugalia, Belgia), potrivit Economica.net . Mesajul transmis de CEO-ul Serghei Bulgac este că grupul urmărește o abordare unitară, în care politica tarifară este calibrată la puterea de cumpărare locală, fără a schimba direcția de ansamblu între țări. În acest cadru, compania își leagă competitivitatea de accesibilitate și de investiții continue în infrastructură, nu de creșteri de preț. „Ne menținem angajamentul de a oferi servicii de calitate la prețuri avantajoase, corecte și adaptate puterii de cumpărare a clienților noștri, indiferent de țările unde activăm. În acest moment, nu avem în plan să majorăm prețurile, la nivel de Grup.” Strategia unitară invocată de management are două componente care se repetă pe toate piețele, indiferent de gradul de maturitate: menținerea unor tarife „adaptate” local și extinderea rețelelor fixe și mobile pentru a susține „conectivitate performantă”, pe tehnologii avansate. Practic, Digi încearcă să aplice același model atât acolo unde are scară mare (România și Spania), cât și în țările unde încă își construiește baza de clienți (Portugalia, Italia, Belgia). În termeni concreți, direcția de grup descrisă de Bulgac se traduce prin următoarele repere, așa cum reies din declarațiile sale și din datele operaționale prezentate: aceeași politică de prețuri „avantajoase, corecte” pe toate piețele, ajustată la puterea de cumpărare locală; accent pe accesibilitate atât prin tarife, cât și prin infrastructura pusă la dispoziția utilizatorilor; investiții continue în dezvoltarea rețelelor fixe și mobile pentru a susține creșterea. La nivel de dimensiune a portofoliului, Digi a depășit 30 de milioane de clienți după primele nouă luni din 2025, cumulat pe telefonie mobilă, internet fix (broadband), televiziune cu plată (Pay-TV) și telefonie fixă, în România, Spania, Portugalia și Italia. Creșterea este vizibilă atât în piețele mature, cât și în cele recent deschise, unde modelul „end-to-end” începe să producă volum. 📊 Structura RGU la final de T3 2025 Țara Mobil (RGU) YoY Internet fix (RGU) YoY Pay-TV (RGU) YoY Total RGU YoY România 7,2 mil. +13% 5 mil. +6% 6 mil. +3% 19 mil. +7% Spania 7 mil. +25% 2,4 mil. +34% — — 10,3 mil. +29% Portugalia* 443.000 — 150.000 — — — 813.000 — Italia 521.000 +10% — — — — — — *Portugalia: operațiuni lansate în noiembrie 2024; date la final de septembrie 2025. În România , la finalul T3 2025, mobilul a ajuns la 7,2 milioane RGU, internetul fix la 5 milioane, iar Pay-TV la 6 milioane. Per total, piața locală a generat 19 milioane RGU, cu un avans anual de 7%. Creșterea rămâne constantă, dar nu explozivă - semn că piața e deja matură, iar lupta se duce pe retenție și eficiență. În Spania , dinamica e mai agresivă: 10,3 milioane RGU total (+29% YoY), cu 7 milioane pe mobil și 2,4 milioane pe broadband. Ritmul de creștere pe internet fix (+34%) indică faptul că oferta convergentă începe să prindă tracțiune reală. Pe piețele emergente, Portugalia e cel mai clar exemplu de replicare rapidă a modelului complet de servicii. În mai puțin de un an de la lansare, Digi a ajuns la 813.000 RGU, din care 443.000 pe mobil și 150.000 pe internet fix. Pentru o piață nouă, volumul e relevant și arată că strategia de preț + infrastructură proprie funcționează. În Italia , mobilul a urcat la 521.000 RGU, cu o creștere anuală de 10% - o evoluție mai temperată, dar constantă. 💶 Indicatori financiari – T3 2025 Indicator T3 2025 YoY Venituri consolidate 561 mil. € +14% EBITDA ajustată 188 mil. € +6% Veniturile consolidate au ajuns la 561 milioane euro, iar EBITDA ajustată la 188 milioane euro. Creșterea EBITDA e mai lentă decât cea a veniturilor, ceea ce sugerează presiune investițională - logic, având în vedere extinderea accelerată în afara României. În contextul în care compania afirmă că nu are în plan majorări de prețuri la nivel de grup , mesajul e clar: motorul de creștere rămâne extinderea bazei de utilizatori și investițiile în rețele, nu optimizarea prin scumpiri. Pe termen scurt, asta înseamnă marje sub presiune. Pe termen mediu, înseamnă masă critică și poziționare solidă în piețele unde abia a intrat. [...]
Jensen Huang , CEO-ul Nvidia, consideră că viitorul programării nu va mai fi despre scrierea de cod, ci despre renunțarea la cod în sine , prin interacțiunea directă în limbaj natural cu sistemele informatice. Aflat într-o intervenție publică, Huang a explicat că limbajul uman este „cel mai bun limbaj de programare al viitorului” , într-un context în care interfața principală dintre om și computer nu va mai fi codul clasic, ci dialogul direct, articulat în mod natural. Conform unei postări realizate de uncover.ai , Huang susține că ne aflăm într-un punct de cotitură fundamental în evoluția tehnologiei informatice. Noua paradigmă nu presupune îmbunătățirea codului sau a sintaxei, ci eliminarea acestora din procesul de interacțiune inițială. Scopul este ca sistemele să înțeleagă comenzi exprimate în limbaj natural, urmând ca acestea să genereze singure codul și planurile de implementare necesare. În exemplul oferit de Huang, o persoană ar putea cere sistemului, în engleză simplă, generarea unui plan complet de producție, cu toți furnizorii și materialele necesare. Ulterior, dacă este nevoie de personalizare, utilizatorul poate cere și un program în Python, generat automat, pe care să-l modifice. Această abordare se bazează pe ceea ce Huang numește „prompt engineering” – arta de a formula cât mai eficient instrucțiunile pentru un sistem AI. Deși codul nu dispare complet, el „se estompează în fundal” , fiind gestionat automat de sistemul care se ocupă de execuție, optimizare și particularități de caz. Această direcție indică o democratizare accelerată a tehnologiei, în care barierele tehnice tradiționale vor fi reduse semnificativ. Practic, oricine ar putea interacționa cu un computer sau un sistem complex fără să fi învățat vreodată un limbaj de programare, ci doar prin capacitatea de a formula clar și eficient cerințele. [...]
Apple ar pregăti cel puțin 15 lansări de produse în 2026 , potrivit MacRumors , care citează analiza lui Mark Gurman (Bloomberg) din newsletterul „Power On”. Planul acoperă iPhone, iPad și Mac, dar și o extindere mai clară spre zona de „smart home” (dispozitive pentru casă conectată), într-un an pe care Gurman îl descrie drept unul „printre cele mai importante din ultimii ani”. Miza, dincolo de ritmul de lansări, ține de context: Apple ar urma să livreze funcții majore noi pentru Apple Intelligence (setul de capabilități de inteligență artificială al companiei), să gestioneze presiuni de reglementare asupra App Store și să navigheze riscuri legate de posibile tarife. Toate acestea pot influența atât calendarul, cât și strategia de produs, inclusiv decizii de integrare hardware (de exemplu, modemuri proprii). Pentru începutul lui 2026, Gurman indică o serie de lansări „în prima parte a anului”, care ar include actualizări pe toate liniile principale de hardware. În aceeași fereastră, Apple ar urma să aducă și monitoare externe noi, ceea ce sugerează o atenție reînnoită pentru ecosistemul Mac și pentru utilizatorii profesioniști. Produsele menționate pentru începutul anului includ, conform sursei, următoarele: iPhone 17e iPad (generația a 12-a) cu cip A18 iPad Air cu cip M4 MacBook Air cu cip M5 MacBook Pro cu cipuri M5 Pro și M5 Max noi ecrane externe (monitoare) În intervalul martie–aprilie, Apple ar urma să lanseze versiunea reproiectată a lui Siri, așteptată de mai mult timp, împreună cu un nou ecran pentru casă inteligentă, cu bază cu difuzor și opțiuni de montare pe perete. În a doua parte a anului, compania ar continua tiparul obișnuit de toamnă cu noi iPhone-uri și Apple Watch, însă cu două elemente care ar ieși în evidență: modelele iPhone 18 Pro ar renunța la modemurile Qualcomm în favoarea cipului propriu C1, iar primul iPhone pliabil este „așteptat” să fie lansat. Pe lângă acestea, Gurman mai anticipează extinderea Apple în zona de securitate pentru locuință, cu produse precum o cameră, plus mai multe actualizări pentru Mac și iPad. Sunt menționate un Mac mini cu M5 și un Mac Studio nou, precum și un iPad mini cu ecran OLED (tehnologie de afișare cu contrast ridicat și consum mai eficient), în timp ce o actualizare a iPad Pro nu ar fi programată înainte de 2027. Spre finalul lui 2026, Apple ar putea merge și mai departe cu schimbări de design: ar urma să prezinte MacBook Pro redesenat, cu cipuri M6 Pro și M6 Max, carcasă mai subțire, ecrane tactile și panouri OLED. Tot înainte de încheierea anului, compania ar putea oferi și o „previzualizare” a unui produs de ochelari inteligenți, cu furnizori care ar produce deja cantități mici, semn că proiectul ar fi într-o etapă avansată, dar încă prudentă. [...]
O companie privată anglo-germană a realizat primul zbor hipersonic european de acest tip , potrivit Biziday , după ce Hypersonica a testat cu succes prototipul rachetei SCOOTER HS-1 la o bază de lansare din Norvegia. Compania spune că proiectul a fost finanțat integral din surse proprii, fără bani guvernamentali. Conform datelor comunicate de Hypersonica, racheta a depășit Mach 6 (adică de peste șase ori viteza sunetului), ajungând până la aproximativ 7.350 km/h în funcție de altitudine și temperatură. În același test, prototipul ar fi parcurs peste 300 km și ar fi aterizat „într-o zonă prestabilită”, un rezultat care sugerează nu doar atingerea vitezei, ci și o capacitate de recuperare și control al traiectoriei într-un regim de zbor dificil. Un element tehnologic central al testului a fost utilizarea unui sistem de telemetrie, folosit pentru a colecta un volum mare de date pe durata lansării și a zborului, pentru analiza ulterioară a inginerilor. Reprezentanții companiei au precizat că toate sistemele au funcționat normal atât în faza de urcare, cât și în cea de reintrare în atmosferă, o etapă critică pentru orice platformă care operează la viteze hipersonice din cauza solicitărilor termice și mecanice. Hypersonica susține că a ajuns de la proiectare la lansarea prototipului în nouă luni, un calendar pe care îl califică drept neobișnuit de scurt pentru un program de acest tip. Compania afirmă că abordarea și arhitectura modulară ar permite modernizări rapide și costuri mai mici, menționând o reducere de peste 80% față de metodele convenționale, și leagă dezvoltarea de obiectivul de a sprijini implementarea capabilităților hipersonice în cadrul „Cadrului de Securitate Hipersonică NATO – Marea Britanie până în 2030”. În ceea ce privește pașii următori, firma își propune să ducă sistemul la nivel operațional până în 2029, printr-o succesiune de teste care vizează, pe rând, zborul hipersonic, controlul avansat la aceste viteze, manevrabilitatea complexă și îndeplinirea cerințelor de misiune. [...]
Un nou val de instabilitate afectează rezultatele Google Search în 10 februarie , generând neliniște în comunitatea SEO, fără o confirmare oficială din partea companiei. Potrivit Search Engine Roundtable , mai multe instrumente independente de monitorizare a SERP-urilor au semnalat o volatilitate crescută în poziționarea rezultatelor în motorul de căutare, independentă de actualizarea Google Discover anunțată recent pe 5 februarie. Ce semnalează comunitatea SEO Discuțiile dintre specialiștii SEO au luat amploare în ultimele 24 de ore. Pe forumul WebmasterWorld și în alte spații dedicate, utilizatorii au raportat scăderi bruște de trafic, fluctuații greu de explicat și impresia generală că sistemele Google „o iau razna”. Mesaje precum „Google Dance s-a întors” sau „Traficul e în cădere liberă, iar implicarea utilizatorilor a dispărut” reflectă frustrarea resimțită de administratorii de site-uri afectați. Instrumentele de monitorizare confirmă volatilitatea Datele înregistrate de numeroase platforme de analiză a poziționărilor în căutările Google susțin aceste observații. Iată câteva dintre cele mai relevante instrumente care semnalează o instabilitate accentuată în 10 februarie 2026: Semrush Sensor Sistrix Radar Accuranker Grump Wincher SERP Volatility Mozcast Advanced Web Rankings SimilarWeb SERP Monitor Mangools SERP Insights Algoroo CognitiveSEO Signals Zutrix Tension Data For SEO Volatility Index Wireboard Aggregated Data Aceste instrumente folosesc propriile metode de agregare a datelor din paginile de rezultate pentru a evalua cât de „tulbure” este algoritmul Google la un moment dat. Toate indică un nivel ridicat de instabilitate pe data de 10 februarie. Ce ar putea fi în spatele modificărilor? Deși Google nu a comentat oficial situația, unii analiști suspectează că aceste schimbări ar putea fi parte dintr-o serie de actualizări algoritmice menite să penalizeze conținutul auto-promovabil sau de tip „listicle” fără valoare reală pentru utilizator. Specialistul Glenn Gabe a sugerat că s-ar putea testa și noi ajustări în cadrul Google Reviews System , succesorul fostului sistem dedicat recenziilor de produse. În ultimele săptămâni, au fost documentate mai multe episoade similare de volatilitate, inclusiv pe 2, 5 și 6 februarie, dar și la finalul lunii ianuarie. Toate acestea indică o perioadă prelungită de ajustări algoritmice, unele vizibile în trafic și clasamente, dar încă neconfirmate oficial. Ce am aflat.. Situația de față creează incertitudine în rândul editorilor de conținut și al specialiștilor SEO, care încearcă să adapteze strategiile fără indicii clare din partea Google. În lipsa unei confirmări oficiale, se recomandă monitorizarea atentă a performanței în căutări și evitarea schimbărilor bruște până la stabilizarea algoritmului. [...]
AOC adaugă două monitoare noi în gama sa de gaming – modelele 24G4ZR (23,8") și 27G4ZR (27") , construite în jurul panourilor Fast IPS cu refresh rate overclocked la 260 Hz. Este o mișcare interesantă, întrucât aceste specificații erau până recent rezervate modelelor high-end, dar acum apar direct în oferta pentru zona entry-level, unde prețurile sunt încă accesibile: între 658 și 862 lei, în funcție de model. Producătorul informează că ambele monitoare vin cu un timp de răspuns de 1 ms GtG și până la 0.3 ms MPRT, ceea ce le face potrivite pentru jocuri competitive, unde lag-ul trebuie eliminat complet. Suportă și G-SYNC (compatibil), Adaptive-Sync și funcția MBR Sync, permițând sincronizarea ratelor de refresh cu tehnologia de backlight strobing – combinație rar întâlnită în segmentul de buget. Refresh-ul nativ este de 240 Hz, însă cei care vor să ajungă la 260 Hz pot activa această setare fie din meniul monitorului, fie prin aplicația AOC G-Menu. Panoul Fast IPS nu este doar rapid, ci și capabil să ofere culori vii și unghiuri bune de vizualizare. Varianta de 27" atinge 121.5% sRGB și 92.3% DCI-P3, iar cea de 23,8" ajunge la 111.7% sRGB și 87.7% DCI-P3, valori mai mult decât decente pentru gamingul casual și competitiv, fără compromisuri vizuale majore. Luminozitatea este de 300 niți, iar unghiurile de vizualizare sunt de 178°. Designul este sobru, cu margini subțiri pe trei laturi și stand cu reglaje complete: înălțime (130 mm), pivot, swivel și tilt. Există și variante mai ieftine (24G4ZRE și 27G4ZRE) care păstrează același panou, dar cu stand fix (doar tilt), pentru cei care nu au nevoie de ajustări suplimentare. Conectivitatea e decentă: 2x HDMI 2.0 și 1x DisplayPort 1.4, plus software G-Menu pentru control rapid asupra setărilor. Pe scurt, seria G4 primește o infuzie de specificații din zona superioară a pieței, fără ca acest lucru să crească radical prețurile. Modelul 24G4ZR pornește de la 760 lei, iar 27G4ZR de la 862 lei. [...]
Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) a anunțat implementarea unui sistem avansat de localizare a apelurilor la numărul de urgență 112, precum și o aplicație video dedicată persoanelor cu deficiențe de auz. Potrivit Playtech , aceste inovații marchează o etapă importantă în modernizarea infrastructurii de comunicații de urgență din România. România a realizat tranziția către sistemul Next Generation 112, ceea ce o plasează printre statele europene avansate în gestionarea apelurilor de urgență. Colonelul Cătălin Chirca , purtătorul de cuvânt al STS , a subliniat că noua arhitectură informatică permite gestionarea apelurilor de către orice operator disponibil, nu doar de cei din județul în care este inițiat apelul. Aceasta schimbare crește eficiența procesării cazurilor de urgență la nivel național. Un element esențial al noilor implementări este soluția avansată de localizare a apelantului, considerată o premieră la nivel european. Generalul de brigadă Florin Feticu a explicat că precizia localizării și rata de succes au crescut semnificativ, iar procesul nu mai depinde de nivelul semnalului telefonului mobil. Aceasta permite identificarea rapidă și precisă a poziției apelantului, contribuind la reducerea timpilor de intervenție în situații de urgență. Pe lângă îmbunătățirile de localizare, STS a introdus și o aplicație video pentru persoanele cu deficiențe de auz, care permite solicitarea serviciilor de urgență prin apel video. Această inițiativă, implementată inițial în București și Ilfov, va fi extinsă la nivel național după o perioadă de testare. Comunicarea se realizează prin intermediul unui interpret, facilitând astfel accesul la serviciile de urgență pentru persoanele cu deficiențe de auz. Reprezentanții STS au evidențiat performanța actuală a serviciului 112, cu o viteză medie de răspuns de șase secunde. Cu toate acestea, colonelul Cătălin Chirca a atras atenția asupra numărului mare de apeluri non-urgente, subliniind importanța utilizării responsabile a numărului unic de urgență. În 2025, peste 3 milioane de apeluri au fost considerate non-urgente, ceea ce necesită o mai mare conștientizare publică. [...]
Google testează o funcție prin care NotebookLM ar putea învăța din conversațiile utilizatorului , pentru a-și personaliza răspunsurile în funcție de stilul de lucru și preferințe, potrivit Android Police . Inițiativa ar extinde conceptul de „Personal Intelligence” (personalizare pe baza contextului utilizatorului) către NotebookLM, un instrument de notițe și cercetare asistat de inteligență artificială. La începutul lui 2026, Google a anunțat „Personal Intelligence” pentru Gemini, cu posibilitatea de a conecta asistentul la istoricul din Gmail, Photos, Search și YouTube pentru a adapta răspunsurile. În cazul NotebookLM, direcția pare diferită: accentul ar fi pus pe învățarea din conversațiile purtate în aplicație, astfel încât instrumentul să „înțeleagă” cum preferă utilizatorul să primească informația și cum își organizează munca. Semnalul concret vine dintr-o descoperire în versiuni de test: TestingCatalog a identificat o opțiune „Personal Intelligence” în setările NotebookLM , inclusiv un comutator la nivel de aplicație și unul la nivel de caiet (notebook). Asta ar sugera că utilizatorii ar putea alege între activarea personalizării pentru toate proiectele sau limitarea ei la anumite caiete, în funcție de sensibilitatea conținutului. Din fragmentele de text (strings) analizate, funcția ar urma să învețe din chat-uri și să construiască o „persona” a utilizatorului, adică un profil de preferințe care să ghideze răspunsurile. Un exemplu menționat în material descrie un utilizator interesat de inteligență artificială și învățare automată, care preferă explicații concise și tehnice, cu exemple de cod când este relevant. Persona ar fi editabilă, ceea ce ar permite corectarea presupunerilor greșite despre stilul de lucru sau preferințe. Miza pentru NotebookLM este direct legată de productivitate: instrumentul este folosit pentru cercetare continuă, notițe și lucru cu texte lungi, iar personalizarea bazată pe conversații ar putea reduce nevoia de a repeta aceleași instrucțiuni (format, ton, nivel de detaliu) de la o sesiune la alta. Totuși, Android Police subliniază că este prea devreme pentru a ști exact cum va funcționa în practică; una dintre posibilități este ca NotebookLM să poată face referire la discuții anterioare pentru context suplimentar. În forma observată în testare, „Personal Intelligence” din NotebookLM ar urma să fie mai „închisă” decât varianta din Gemini, adică mai degrabă limitată la conversațiile din aplicație, nu la date din mai multe servicii Google. Funcția fiind abia reperată în test, lansarea ar putea dura, deși Google a accelerat în ultima perioadă ritmul actualizărilor pentru NotebookLM, notează Android Police. [...]
Discord va introduce verificarea vârstei la nivel global din martie , iar reacția utilizatorilor indică nu doar o dispută despre confidențialitate, ci și cât de greu este, în practică, să migrezi de pe o platformă unde comunitățile sunt deja „așezate”, potrivit Gizchina . Schimbarea înseamnă că o parte dintre utilizatori vor trebui să își dovedească vârsta fie printr-un scurt „video selfie” folosit pentru estimarea vârstei, fie prin trimiterea unui act de identitate printr-un sistem partener. În lipsa verificării, accesul la anumite funcții și zone considerate sensibile din perspectiva vârstei va fi restricționat. Discord susține că verificarea facială rămâne pe dispozitiv, iar documentele de identitate sunt șterse rapid după confirmare, menționând și că nu mai lucrează cu un furnizor terț care a avut anterior o problemă de securitate. Nemulțumirea utilizatorilor se concentrează însă pe ideea de a furniza date personale pentru a folosi o aplicație de comunicare, chiar și cu garanții tehnice. În același timp, contextul mai larg contează: verificările de vârstă devin mai frecvente pe internet, iar în mai multe țări apar reguli care cer platformelor să limiteze accesul minorilor la anumite tipuri de conținut, ceea ce pune presiune pe servicii globale să se conformeze. „În același timp, dimensiunea Discord și comunitățile deja formate pe platformă fac ca acesta să fie greu de înlocuit peste noapte.” Aici apare miza practică a migrației: chiar dacă unii utilizatori spun că se uită la alternative, de la instrumente mai vechi de chat vocal la platforme noi de comunități, înlocuirea Discord „peste noapte” este dificilă. Grupurile de prieteni, comunitățile de hobby și serverele construite în timp sunt deja adânc înrădăcinate în platformă, iar mutarea nu înseamnă doar instalarea altei aplicații, ci și reconstrucția rețelelor, a regulilor și a obiceiurilor de comunicare. În acest cadru, disputa nu se reduce la „siguranță online versus confidențialitate”, ci se leagă și de costul de ieșire dintr-un ecosistem dominant: cu cât o platformă adună mai multe comunități și istorii comune, cu atât utilizatorii au mai puține opțiuni reale de a pleca rapid, chiar dacă sunt nemulțumiți. Potrivit sursei, următorul pas va depinde de cât de lin decurge implementarea și de cât de confortabil se simt oamenii cu procesul, într-un trend mai larg în care verificarea vârstei devine o componentă tot mai obișnuită a platformelor mari. [...]
TSMC a raportat un venit record de 401,26 miliarde de dolari taiwanezi (circa 12,71 miliarde de dolari americani) pentru luna ianuarie 2026 , marcând o creștere de 36,8% față de aceeași lună a anului trecut și de 19,8% față de decembrie, informează Morningstar . Performanța depășește estimările analiștilor și oferă un semnal clar că cererea globală pentru cipuri destinate aplicațiilor de inteligență artificială (AI) continuă să crească susținut. Evoluția a determinat și creșterea acțiunilor companiei atât pe piața din Taiwan, cât și pe bursele americane. Veniturile record vin în contextul în care compania a anunțat că își va majora investițiile pentru anul 2026 la o valoare cuprinsă între 52 și 56 miliarde de dolari, cu până la 37% mai mult față de anul trecut. TSMC anticipează o creștere generală a veniturilor de aproape 30% în acest an, impulsionată de cererea tot mai mare de procesoare pentru AI , dar și de redresarea altor segmente tehnologice non-AI. În paralel, administrația SUA pregătește o schemă de exceptare de la tarife vamale pentru giganții tehnologici americani, precum Amazon, Google și Microsoft , condiționată de investițiile asumate de TSMC în fabricile de cipuri din Statele Unite. În schimbul unor angajamente investiționale totale de 250 de miliarde de dolari în sectorul american al semiconductoarelor, Washingtonul ar putea reduce tarifele la importurile din Taiwan la 15% . TSMC a promis deja investiții de 165 de miliarde de dolari în SUA, incluzând construcția a trei noi fabrici, două facilități de ambalare avansată și un centru de cercetare în Arizona. Creșterea cererii pentru cipuri AI este confirmată și de CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, care a declarat recent că TSMC va trebui „să muncească din greu” pentru a face față volumului solicitat. Huang a sugerat că nevoile companiei sale ar putea impune dublarea capacității de producție a TSMC în următorul deceniu. Declarația a fost făcută într-un eveniment la Taipei, unde au participat și CEO-ul TSMC, C.C. Wei, și președintele Foxconn, Young Liu. Analiștii rămân optimiști cu privire la acțiunile TSMC: ratingul general rămâne „Buy”, iar prețul țintă mediu este de 392 dolari. Barclays a stabilit cel mai ridicat preț țintă la 450 dolari. [...]
Ucraina avertizează că ajutorul dat Rusiei pentru Starlink poate fi pedepsit cu închisoare pe viață , potrivit Adevărul , care citează declarații ale unor oficiali ucraineni despre o schemă de înregistrare ilegală a terminalelor de internet prin satelit. Autoritățile de la Kiev susțin că forțele ruse încearcă să recruteze cetățeni ucraineni pentru a înregistra ilegal terminale Starlink prin centrele de servicii guvernamentale, în schimbul unor sume de până la 10.000 de grivne (aproximativ 240 de dolari). Informația îi este atribuită lui Serhi Beskrestnov, consilier pe probleme de tehnologie al ministrului ucrainean al apărării. Miza este una direct militară: accesul la internet prin satelit a devenit esențial pentru operațiunile ruse, inclusiv pentru transmiterea în timp real a imaginilor de la drone și pentru comunicarea dintre unitățile de asalt și centrele de comandă, notează euromaidanpress.com, citat de Adevărul. În acest context, Kievul pune accent pe descurajare, prin pedepse severe pentru orice formă de colaborare care ar putea susține capacitatea de luptă a Rusiei . Beskrestnov a avertizat că statul ucrainean poate verifica datele terminalelor capturate de la inamic și le poate corela cu informațiile din centrele administrative. El a spus că „cei care sunt tentați de bani ușori vor primi 15 ani sau închisoare pe viață dacă, prin acțiunile lor, terminalele Starlink contribuie la pierderi de vieți omenești”, indicând că sancțiunile pot ajunge la maximul prevăzut atunci când consecințele sunt letale. Contextul imediat al acestor avertismente este blocarea unei părți dintre terminalele folosite de trupele ruse, după ce SpaceX ar fi coordonat măsura cu oficiali ucraineni la începutul lunii februarie. Ministrul ucrainean al transformării digitale, Mykhailo Fedorov, a confirmat că doar terminalele incluse pe o „listă albă” mai funcționează, în timp ce cele aflate în posesia Rusiei au fost dezactivate. Efectele operaționale sunt recunoscute și în spațiul pro-rus, unde bloggeri militari au relatat dificultăți majore de comunicare pe mai multe sectoare ale frontului și au cerut donații de echipamente radio și satelit. Unii au descris situația drept „extrem de nefericită”, subliniind că Rusia nu are un sistem echivalent care să înlocui complet Starlink, iar multe unități ar fi ajuns să se bazeze pe comunicații terestre. În paralel, Rusia ar încerca să refacă de urgență infrastructura de comunicații, inclusiv prin livrarea de terminale de internet prin satelit pe linia frontului, pe fondul estimării că „aproape 90% dintre unitățile ruse ar fi rămas fără conectivitate” după restricții, conform lui Beskrestnov. El a mai afirmat că Moscova se bazează acum pe alternative precum sistemele bazate pe sateliții Yamal și Express, ale căror antene sunt mari și mai ușor de identificat pe câmpul de luptă, în timp ce analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) apreciază că, fără soluții alternative, Rusia va avea dificultăți în menținerea operațiunilor la nivelurile anterioare. [...]