Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Jensen Huang, CEO-ul Nvidia, consideră că viitorul programării nu va mai fi despre scrierea de cod, ci despre renunțarea la cod în sine, prin interacțiunea directă în limbaj natural cu sistemele informatice. Aflat într-o intervenție publică, Huang a explicat că limbajul uman este „cel mai bun limbaj de programare al viitorului”, într-un context în care interfața principală dintre om și computer nu va mai fi codul clasic, ci dialogul direct, articulat în mod natural.
Conform unei postări realizate de uncover.ai, Huang susține că ne aflăm într-un punct de cotitură fundamental în evoluția tehnologiei informatice. Noua paradigmă nu presupune îmbunătățirea codului sau a sintaxei, ci eliminarea acestora din procesul de interacțiune inițială. Scopul este ca sistemele să înțeleagă comenzi exprimate în limbaj natural, urmând ca acestea să genereze singure codul și planurile de implementare necesare.
În exemplul oferit de Huang, o persoană ar putea cere sistemului, în engleză simplă, generarea unui plan complet de producție, cu toți furnizorii și materialele necesare. Ulterior, dacă este nevoie de personalizare, utilizatorul poate cere și un program în Python, generat automat, pe care să-l modifice.
Această abordare se bazează pe ceea ce Huang numește „prompt engineering” – arta de a formula cât mai eficient instrucțiunile pentru un sistem AI. Deși codul nu dispare complet, el „se estompează în fundal”, fiind gestionat automat de sistemul care se ocupă de execuție, optimizare și particularități de caz.
Această direcție indică o democratizare accelerată a tehnologiei, în care barierele tehnice tradiționale vor fi reduse semnificativ. Practic, oricine ar putea interacționa cu un computer sau un sistem complex fără să fi învățat vreodată un limbaj de programare, ci doar prin capacitatea de a formula clar și eficient cerințele.
Recomandate
Huiduielile la discursul lui Eric Schmidt scot în față anxietatea privind joburile în era AI , într-un moment în care companiile mari accelerează dezvoltarea inteligenței artificiale, iar dezbaterea despre efectele în economie se mută tot mai des în spațiul public, potrivit Mediafax . Incidentul a avut loc duminică, la ceremonia de absolvire a University of Arizona , în fața promoției 2026. Eric Schmidt, fost director executiv al Google, a fost huiduit de mai multe ori în timpul intervenției, relatează NBC News, citată de Mediafax. De ce contează: frica de înlocuire a locurilor de muncă intră în prim-plan Momentul tensionat este prezentat ca un semn al neliniștilor unei generații care vede ascensiunea AI drept o amenințare pentru locurile de muncă și pentru viitorul economic. Reacțiile au escaladat când Schmidt a comparat impactul inteligenței artificiale cu transformarea produsă de computerul personal. În discurs, Schmidt a recunoscut explicit temerile legate de piața muncii și de direcția societății: „Există o frică în generația voastră că viitorul a fost deja scris, că mașinile vin, că locurile de muncă dispar, că clima se degradează și că moșteniți o lume pe care nu voi ați creat-o.” El a susținut, totodată, că „viitorul nu este decis” și că generația actuală poate influența felul în care AI va fi dezvoltată și folosită. Context: universitatea îl apără, iar episoadele similare se repetă în SUA Universitatea a transmis ulterior că l-a invitat pe Schmidt pentru contribuțiile sale în tehnologie și cercetare, menționând rolul său în transformarea Google într-una dintre cele mai influente companii tehnologice și implicarea în inițiative științifice și educaționale. Potrivit materialului, reacțiile ostile la discursuri despre AI nu sunt izolate: în ultimele luni, mai multe ceremonii universitare din SUA au avut momente similare. La începutul lunii mai, o vorbitoare invitată la University of Central Florida a fost huiduită după ce a descris AI drept „următoarea revoluție industrială”. [...]
YouTube extinde la toți adulții un instrument care poate declanșa eliminarea deepfake-urilor cu fața ta , o schimbare operațională care mută protecția „anti-impersonare” din zona creatorilor și a persoanelor publice către utilizatorul obișnuit, potrivit The Verge . Funcția, numită „likeness detection” (detecția asemănării), folosește o scanare de tip selfie a feței pentru a căuta pe YouTube videoclipuri cu potriviri faciale. Dacă sistemul găsește o potrivire, utilizatorul este alertat și poate cere platformei să elimine conținutul. Ce se schimbă: acces pentru oricine are 18+ și cont YouTube YouTube a testat inițial instrumentul cu creatori de conținut, apoi l-a extins către oficiali guvernamentali, politicieni, jurnaliști și, ulterior, către industria de divertisment. Extinderea la „orice utilizator de 18 ani sau mai mult” este, conform publicației, un pas major: practic, oricine poate solicita monitorizarea continuă a platformei pentru posibile deepfake-uri care îi folosesc chipul. Un purtător de cuvânt al YouTube, Jack Malon , a precizat că nu există cerințe privind ce înseamnă „creator” pentru eligibilitate și a argumentat că protecția ar trebui să fie aceeași indiferent de vechimea pe platformă. „Prin această extindere, clarificăm că, indiferent dacă creatorii încarcă pe YouTube de un deceniu sau abia încep, vor avea acces la același nivel de protecție”, a transmis Malon într-un e-mail. Cum sunt evaluate cererile de eliminare și care sunt limitele Cererile de eliminare sunt analizate în baza politicii de confidențialitate a YouTube . Compania spune că ia în calcul criterii precum: dacă materialul este realist; dacă este etichetat ca fiind generat cu ajutorul inteligenței artificiale; dacă persoana poate fi identificată în mod unic. Există excepții pentru parodie sau satiră. În plus, instrumentul acoperă doar asemănarea facială, nu și alte elemente de identificare, precum vocea. Utilizatorii se pot retrage din program, iar YouTube afirmă că poate șterge datele asociate. Platforma a mai spus anterior că numărul cererilor de eliminare identificate prin acest program a fost „foarte mic”, fără a oferi cifre în materialul citat. De ce contează pentru utilizatorul obișnuit Deși deepfake-urile vizează frecvent celebrități și politicieni, riscul se extinde și la persoane private. The Verge amintește cazuri în care adolescenți au fost „deepfăcuți” de colegi și menționează un proces intentat de trei adolescenți împotriva xAI, care susțin că chatbotul Grok ar fi generat materiale de abuz sexual asupra copiilor (CSAM) cu ei. Pentru YouTube, extinderea instrumentului înseamnă și o creștere potențială a volumului de sesizări și a complexității moderării, într-un context în care platformele sunt presate să gestioneze mai strict conținutul generat de inteligența artificială. [...]
Google pregătește „Gemini Spark”, un agent de inteligență artificială pentru telefoane, care ar putea automatiza sarcini direct pe dispozitiv , potrivit Android Headlines , înaintea conferinței I/O 2026. Miza operațională este trecerea de la un asistent care răspunde la întrebări la unul care execută acțiuni în numele utilizatorului, cu impact direct asupra modului în care sunt folosite aplicațiile pe Android . Informațiile apar ca „scurgere” (leak), ceea ce înseamnă că detaliile pot suferi modificări până la o eventuală prezentare oficială și nu există, în acest stadiu, o confirmare publică din partea Google. Ce ar însemna „agentul” în utilizarea de zi cu zi Din perspectiva utilizatorului, un „agent” AI este un sistem care nu doar generează text, ci poate planifica și duce la capăt pași multipli pentru o sarcină (de exemplu, să caute informații, să compare opțiuni și să finalizeze o acțiune), în funcție de permisiunile primite. Potrivit publicației, „Gemini Spark” ar fi gândit pentru telefoane, ceea ce sugerează o integrare mai strânsă cu Android și cu aplicațiile uzuale. Dacă direcția se confirmă, schimbarea ar putea muta o parte din interacțiunile curente (căutare, organizare, completare de formulare, rezervări) către fluxuri automatizate, inițiate prin comenzi naturale. De ce contează pentru ecosistemul Android Un astfel de agent ar putea deveni un nou „strat” de interfață între utilizator și aplicații: în loc să navighezi manual prin mai multe ecrane, ai delega execuția către AI. Pentru dezvoltatori și companii, asta poate însemna presiune pentru: integrare mai bună cu mecanismele de automatizare și permisiuni din Android; adaptarea aplicațiilor la scenarii în care acțiunile sunt inițiate de un agent, nu direct de utilizator; clarificări privind controlul, trasabilitatea și securitatea acțiunilor făcute „în numele” utilizatorului. Ce urmează În lipsa unei confirmări oficiale, rămâne de văzut dacă Google va prezenta „Gemini Spark” la I/O 2026 și în ce formă: funcție separată, parte din Gemini sau integrată în Android. Până atunci, informațiile trebuie tratate ca preliminare, iar detaliile despre capabilități și disponibilitate pot fi diferite la lansare. [...]
Adoptarea inteligenței artificiale ar putea deveni un diferențiator de productivitate între companiile europene , iar ritmul de implementare va conta la fel de mult ca investițiile, a avertizat Mario Draghi la Timișoara, potrivit G4Media . Fostul președinte al Băncii Centrale Europene a spus că primele studii indică deja un efect pozitiv al AI asupra productivității, însă întrebarea-cheie rămâne cât de repede va ajunge tehnologia să fie folosită pe scară largă în economie. Draghi, invitat special la conferința Tech Talks organizată de Universitatea Politehnica Timișoara , a discutat cu jurnalistul CNN Richard Quest despre modul în care Europa poate rămâne relevantă într-un context accelerat de inteligența artificială, dar și despre crizele recente și capacitatea instituțiilor de a reacționa. Ce arată datele invocate de Draghi despre AI și productivitate Fostul premier italian a indicat câteva cifre care sugerează că adoptarea AI a început să se vadă în performanța companiilor: 36% dintre companiile europene adoptă deja AI , procent pe care Draghi l-a descris drept „surprinzător” de mare; în SUA, procentul depășește 50% ; productivitatea companiilor care folosesc AI crește cu aproximativ 4% , potrivit datelor citate de el; un studiu OECD arată că 50% din creșterea productivității până în 2030 se va datora adoptării inteligenței artificiale. „Inteligența artificială va ajuta la creșterea productivității. Primele studii arată că acest lucru se întâmplă deja atât în Europa, cât și în SUA. Întrebarea cea mai importantă este cât timp va dura până când AI-ul va fi adoptat de toate companiile.” De ce leagă Draghi AI de reforme mai rapide în Europa În intervenția sa, Draghi a conectat direct presiunea tehnologică de nevoia de reforme accelerate la nivel european. Întrebat despre progresele de după publicarea „Raportului Draghi” (realizat pentru Comisia Europeană), el a spus că există pași înainte, dar că „lumea se mișcă acum mult mai repede”, iar schimbările din comerțul internațional, relația cu SUA și dezvoltarea AI cer un ritm mai alert. „Concluzia raportului este clară: trebuie să acționăm acum, altfel riscăm să rămânem în urmă.” Un punct distinct a fost critica la adresa procesului decizional european, descris ca lent și încărcat de etape, cu trimitere la nevoia de reducere a birocrației și de clarificare a responsabilității pentru implementarea deciziilor. Context: criza energetică, inflația și reacția băncilor centrale Draghi a vorbit și despre criza energetică și inflație, comparând situația actuală cu anii ’70, dar subliniind că Europa este astăzi mai pregătită (inclusiv prin existența monedei euro și prin lecțiile învățate în politica monetară). Totuși, el a criticat reacția „extrem de lentă” a băncilor centrale la inflația din 2022–2023 și a pus în context perioada post-pandemie, marcată de cheltuieli mari și lichiditate ridicată în economie, la care s-au adăugat costurile războiului și creșterea deficitelor, inclusiv în Europa. În același dialog, Draghi a remarcat și diferența structurală dintre SUA și Europa, menționând că Statele Unite sunt exportator de energie. Ce urmează, în logica mesajului lui Draghi Mesajul central a fost că avantajul economic al AI nu va veni automat: contează viteza de adoptare în companii și capacitatea Europei de a lua și implementa decizii mai rapid. În lipsa accelerării reformelor, riscul, în formularea lui Draghi, este ca Europa să rămână în urmă într-o competiție în care tehnologia comprimă termenele de reacție. [...]
IKEA testează pantofi cu role cu AI pentru a crește viteza de pregătire a comenzilor , într-un experiment care țintește direct eficiența operațională din depozit, potrivit Profit . Testul are loc în Helsingborg, Suedia, unde retailerul a început să folosească așa-numitele „ Moonwalkers ” – dispozitive purtate peste pantofii obișnuiți, care folosesc inteligență artificială pentru a se adapta la ritmul de mers al utilizatorului. Scopul declarat este accelerarea ridicării comenzilor. Primele măsurători citate indică un câștig semnificativ de viteză: angajații ar fi mers „până la două ori mai repede”, iar productivitatea medie ar fi crescut cu 16%. Ce arată testul, dincolo de componenta „gadget” Din perspectiva operațională, experimentul sugerează o direcție de optimizare cu impact imediat în activitățile de tip „ order picking ” (ridicarea produselor pentru comenzi), unde timpul de deplasare al angajaților este o componentă majoră a productivității. În material se arată că inițiativa a pornit de la un angajat care a văzut o reclamă pentru astfel de pantofi și și-a comandat singur o pereche pentru testare, după care procesul a fost preluat în cadrul companiei. Publicația redă și reacția internă și din partea clienților, printr-o declarație atribuită companiei: „Colegii noștri au răspuns foarte pozitiv – la fel și clienții noștri. Oamenii văd ceva nou, ceva care funcționează, și care stârnește curiozitate.” Ce rămâne de urmărit Profit nu menționează, în fragmentul disponibil, costurile, durata testului sau dacă IKEA intenționează să extindă utilizarea acestor dispozitive și în alte locații. În lipsa acestor detalii, impactul economic complet (investiție vs. câștig de productivitate) nu poate fi evaluat din informațiile publicate până acum. [...]
România a lansat o structură consultativă națională pentru reguli de utilizare a AI în justiție , după semnarea unui Memorandum Instituțional la finalul Just.AI Forum , potrivit Profit . Miza este trecerea de la discuții la un cadru de lucru care să stabilească principii și condiții de implementare într-un domeniu cu risc ridicat, unde transparența și respectarea statului de drept sunt esențiale. Evenimentul, găzduit la Palatul Cotroceni, a fost inițiat de președintele Nicușor Dan și organizat de Administrația Prezidențială în cadrul „Săptămânii Europene la Palatul Cotroceni”. Pentru prima dată, instituții ale sistemului judiciar s-au reunit cu ADR, ANCOM, DNSC, Universitatea Politehnica din București și alte instituții relevante (inclusiv organisme europene și centre de cercetare), alături de companii private naționale și internaționale. Ce se schimbă: de la inițiativă la mecanism de guvernanță Forumul a fost structurat în patru paneluri tematice și s-a încheiat cu două rezultate operaționale: semnarea Memorandumului Instituțional și lansarea unei structuri consultative naționale dedicate utilizării inteligenței artificiale în justiție. Conform organizatorilor, obiectivul este ca utilizarea AI în actul de justiție să fie făcută „responsabil, transparent și în respectul deplin al statului de drept”. Structura consultativă urmează să continue munca începută la forum, analizând cum poate fi folosit AI în justiție „în acord cu nevoile, drepturile și obligațiile cetățenilor și instituțiilor”, conform informațiilor din articol. Rolul mediului privat și condițiile tehnice invocate În panelul dedicat mediului privat, Ovidiu Ghiman, CEO al Metaminds , a susținut că AI poate sprijini instanțele și parchetele prin eficientizarea fluxurilor de lucru, automatizarea proceselor administrative și sprijin în analiza unor volume mari de informații, inclusiv cu efect asupra încrederii publice în actul de justiție. „Inteligența artificială poate deveni un instrument real de sprijin pentru sistemul judiciar doar dacă este construită pe fundații solide: infrastructuri sigure, date interoperabile, mecanisme clare de guvernanță și respect deplin pentru drepturile fundamentale.” Metaminds este prezentată ca având experiență în proiecte de transformare digitală a statului, cu accent pe guvernanță, interoperabilitate și securitate, și este menționată contribuția companiei la implementarea „Cloudului Intern Privat Guvernamental al României”, descris drept cea mai amplă infrastructură digitală critică dezvoltată până acum la nivel național. De ce contează Semnarea memorandumului și crearea structurii consultative indică o încercare de standardizare și coordonare înainte de extinderea utilizării AI într-un sector sensibil. În logica prezentată la forum, „inovația reală” în justiție nu ține doar de adopția tehnologiei, ci de rigoare, standarde tehnice și capacitatea instituțiilor de a construi sisteme care funcționează împreună. [...]
