Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google testează o funcție prin care NotebookLM ar putea învăța din conversațiile utilizatorului, pentru a-și personaliza răspunsurile în funcție de stilul de lucru și preferințe, potrivit Android Police. Inițiativa ar extinde conceptul de „Personal Intelligence” (personalizare pe baza contextului utilizatorului) către NotebookLM, un instrument de notițe și cercetare asistat de inteligență artificială.
La începutul lui 2026, Google a anunțat „Personal Intelligence” pentru Gemini, cu posibilitatea de a conecta asistentul la istoricul din Gmail, Photos, Search și YouTube pentru a adapta răspunsurile. În cazul NotebookLM, direcția pare diferită: accentul ar fi pus pe învățarea din conversațiile purtate în aplicație, astfel încât instrumentul să „înțeleagă” cum preferă utilizatorul să primească informația și cum își organizează munca.
Semnalul concret vine dintr-o descoperire în versiuni de test: TestingCatalog a identificat o opțiune „Personal Intelligence” în setările NotebookLM, inclusiv un comutator la nivel de aplicație și unul la nivel de caiet (notebook). Asta ar sugera că utilizatorii ar putea alege între activarea personalizării pentru toate proiectele sau limitarea ei la anumite caiete, în funcție de sensibilitatea conținutului.
Din fragmentele de text (strings) analizate, funcția ar urma să învețe din chat-uri și să construiască o „persona” a utilizatorului, adică un profil de preferințe care să ghideze răspunsurile. Un exemplu menționat în material descrie un utilizator interesat de inteligență artificială și învățare automată, care preferă explicații concise și tehnice, cu exemple de cod când este relevant. Persona ar fi editabilă, ceea ce ar permite corectarea presupunerilor greșite despre stilul de lucru sau preferințe.
Miza pentru NotebookLM este direct legată de productivitate: instrumentul este folosit pentru cercetare continuă, notițe și lucru cu texte lungi, iar personalizarea bazată pe conversații ar putea reduce nevoia de a repeta aceleași instrucțiuni (format, ton, nivel de detaliu) de la o sesiune la alta. Totuși, Android Police subliniază că este prea devreme pentru a ști exact cum va funcționa în practică; una dintre posibilități este ca NotebookLM să poată face referire la discuții anterioare pentru context suplimentar.
În forma observată în testare, „Personal Intelligence” din NotebookLM ar urma să fie mai „închisă” decât varianta din Gemini, adică mai degrabă limitată la conversațiile din aplicație, nu la date din mai multe servicii Google. Funcția fiind abia reperată în test, lansarea ar putea dura, deși Google a accelerat în ultima perioadă ritmul actualizărilor pentru NotebookLM, notează Android Police.
Recomandate
Trei edituri mari cer în instanță oprirea și sancționarea folosirii cărților lor la antrenarea Gemini , într-un proces care poate ridica semnificativ costurile și riscurile legale pentru dezvoltarea de modele de inteligență artificială, potrivit The Guardian . Acțiunea a fost depusă la o instanță federală din New York de Hachette Book Group , Cengage Learning și Elsevier, alături de autorul american Scott Turow. Reclamanții susțin că Google ar fi folosit „milioane” de cărți protejate de drepturi de autor pentru a-și antrena modelele Gemini, fără permisiune și fără plată, descriind situația drept „una dintre cele mai prolifice încălcări ale materialelor protejate de drepturi de autor din istorie”. În plângere, editurile afirmă că Google ar fi „repurposed” (reutilizat în alt scop) cărți furnizate pentru servicii cu utilizare limitată, precum Google Books, Google Play Books și Google Scholar. Aceste servicii ar fi permis, de exemplu, afișarea de fragmente căutabile sau vânzarea de cărți electronice, dar nu și copierea conținutului pentru antrenarea unor produse comerciale de inteligență artificială, susțin reclamanții. Ce riscă Google: despăgubiri, interdicție și distrugerea copiilor neautorizate Reclamanții cer: daune statutare (despăgubiri prevăzute de lege pentru încălcarea drepturilor de autor); o interdicție permanentă care să oprească presupusa încălcare; un ordin judecătoresc prin care Google să distrugă orice copii neautorizate ale operelor folosite la antrenarea sistemelor sale de AI. Plângerea mai susține că, în interiorul companiei, ar fi existat discuții care recunoșteau riscurile legale, inclusiv o evaluare internă potrivit căreia Google s-ar fi putut confrunta cu „ 100Bs in potential fines” (amenzi potențiale de ordinul zecilor până la sutelor de miliarde de dolari) pentru folosirea textelor furnizate de edituri pentru Google Play Books. Google nu a răspuns unei solicitări de comentariu din partea publicației. De ce contează pentru piață: presiune pe modelul de business al AI generative Editurile spun că utilizarea conținutului fără licență afectează autorii și industria editorială, argumentând că materialele generate de AI ar putea eroda vânzările de carte. În plângere este dat exemplul unui scenariu în care Gemini ar putea produce rapid o poveste care „înlocuiește” o lucrare originală pe care modelul ar fi fost antrenat. Procesul se adaugă valului de litigii privind AI generativă și drepturile de autor, în care autori și edituri au dat în judecată companii precum Google, OpenAI, Anthropic și Meta, susținând că operele lor au fost folosite fără permisiune pentru antrenarea modelelor. În material este menționat și un caz în care un judecător a decis în favoarea Meta (iunie anul trecut), precum și o înțelegere descrisă drept „landmark settlement”, în care Anthropic ar fi acceptat să plătească 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) unor autori care au reclamat folosirea unor copii piratate la antrenarea chatbotului Claude. În acest dosar, Hachette și Cengage mai încercaseră anterior să se alăture unui proces mai vechi (din 2023) intentat Google de autori și ilustratori, însă Google s-a opus participării lor, ceea ce a dus la deschiderea unei acțiuni separate. [...]
Google introduce etichete pentru reclamele create sau editate cu IA, o schimbare care mută presiunea de transparență către advertiseri. Potrivit The Verge , utilizatorii vor putea vedea dacă o reclamă de pe Google Search, Google Discover și YouTube a fost realizată sau modificată cu ajutorul inteligenței artificiale, printr-o nouă secțiune din „ My Ad Center ”. Eticheta „created or edited with AI” („creată sau editată cu IA”) apare în fila „how this ad was made” („cum a fost făcută această reclamă”). Utilizatorii ajung la panou apăsând pe cele trei puncte sau pe butonul de informații din dreptul anunțului, acolo unde pot și bloca sau raporta reclame. Ce se schimbă pentru companii și agenții Google spune că va aplica automat eticheta pentru reclamele realizate cu propriile instrumente de publicitate bazate pe IA generativă (modele care pot genera conținut nou, precum text sau imagini). În schimb, pentru reclamele create cu instrumente IA din afara ecosistemului Google, eticheta va trebui adăugată manual. În unele regiuni, etichetele „pot apărea direct pe reclamă”, fie automat, fie atunci când advertiserul declară manual că anunțul a fost făcut cu IA, mai notează publicația. Context: o direcție de piață, nu un caz izolat Măsura vine într-un context în care și alte platforme au introdus mecanisme similare. Meta are o etichetă „AI info” în panoul „About this ad” („despre această reclamă”) pentru reclamele de pe platformele sale. Google mai introdusese anterior, în 2024, o dezvăluire pentru „conținut sintetic sau alterat digital” în reclamele politice. Iar „mai devreme anul acesta”, compania a extins accesul la etichetele de conținut SynthID și C2PA, folosite pentru identificarea conținutului de tip deepfake (material falsificat realist cu ajutorul IA). [...]
Peste 200 de economiști și cercetători, inclusiv 16 laureați Nobel, cer guvernelor să intervină rapid pentru a limita șocul pe piața muncii produs de AI , potrivit HotNews , care citează o scrisoare deschisă coordonată de laboratorul pentru economie digitală al Universității Stanford . Scrisoarea avertizează că inteligența artificială „ar putea deveni radical mai puternică în următorii 10 ani” și că efectele economice ar putea depăși ca amploare Revoluția Industrială, dar într-un interval mult mai scurt. Semnatarii indică explicit riscul „pierderii pe scară largă a locurilor de muncă”, alături de potențiale beneficii precum creșteri semnificative ale nivelului de trai. Ce li se cere concret guvernelor Documentul are trei puncte și pune accent pe intervenția publică pentru a orienta dezvoltarea AI către complementaritate cu munca umană, nu înlocuirea ei. În esență, semnatarii cer liderilor să creeze: stimulente care să direcționeze dezvoltarea și utilizarea AI în interes public; mecanisme de protecție pentru a reduce riscurile sociale și economice; instituții capabile să gestioneze tranziția și efectele asupra economiei. Cine semnează și de ce contează Potrivit aceleiași surse, scrisoarea a fost semnată de peste 200 de economiști și cercetători în AI, inclusiv 16 laureați ai Premiului Nobel, alături de informaticieni și directori din companii de tehnologie, inclusiv Anthropic, Google și OpenAI. Printre semnatari sunt menționați Yoshua Bengio, Yann LeCun, Eric Schmidt, Niall Ferguson, Daron Acemoglu, Christopher A. Pissarides, Paul Krugman, Joseph Stiglitz, Jason Furman și Max Tegmark. Bengio avertizează, într-un comunicat separat citat în articol, că este „foarte plauzibil” ca AI să transforme radical economiile și susține că deciziile ar trebui luate „colectiv, democratic”, nu lăsate exclusiv „forțelor pieței”, pentru a evita ca o parte mare a populației să fie „lăsată în urmă”. Miza economică: o tranziție accelerată, cu risc de polarizare Mesajul central al scrisorii este că viteza schimbării poate depăși capacitatea pieței muncii și a instituțiilor de a se adapta. De aici și presiunea pentru acțiune „acum”: dacă AI avansează rapid, costurile sociale ale ajustării (șomaj, inegalitate, tensiuni în sectoarele expuse automatizării) pot crește înainte ca politicile publice să fie pregătite. Scrisoarea nu propune măsuri detaliate, dar fixează o direcție: guvernele sunt chemate să construiască din timp cadrul de stimulente și protecții care să facă din AI o tehnologie ce completează capacitățile oamenilor și distribuie mai larg beneficiile economice. [...]
Folosirea repetitivă a formulei „nu doar X, ci Y” devine un indiciu operațional pentru textele generate de AI , pe măsură ce această structură apare de circa trei ori mai des în conținutul produs de chatbot-uri decât în textele scrise de oameni, potrivit Mediafax , care citează o analiză a companiei Pangram . Formulări de tipul „nu este doar o rețetă, ci un simbol” sau „nu este doar orașul iubirii, ci…” au devenit suficient de frecvente în răspunsurile chatbot-urilor încât sunt descrise ca un „tic de limbaj”, notează publicația italiană Il Post , citată de Mediafax. De ce contează: un tipar util, dar imperfect, pentru detectarea conținutului AI Pangram, companie care dezvoltă instrumente de detectare a textelor generate de inteligența artificială, susține că structurile „nu doar X, ci Y” sunt de aproximativ trei ori mai frecvente în textele produse de AI decât în cele redactate de oameni. În practică, asta înseamnă că repetiția acestei construcții poate funcționa ca semnal de verificare în procese editoriale, în evaluarea conținutului din mediul online sau în controlul calității textelor „asistate” de AI. Totuși, prezența unei singure astfel de formulări nu este o dovadă că un text a fost generat de un chatbot, pentru că structura există de secole în limbajul uman. De unde vine „ticul”: retorică clasică, date de antrenare și evaluări umane Construcția „nu este X, ci Y” ține de retorica clasică și este asociată cu epanortoza – o figură de stil prin care o afirmație este corectată sau intensificată pentru a obține un efect mai puternic. Potrivit lingvistei Beatrice Cristalli, citată în material, formula atrage atenția și creează impresia unei explicații mai elaborate sau mai surprinzătoare, ceea ce o face eficientă într-un mediu online cu atenție limitată. Cercetătorii indicați în articol avansează mai multe explicații pentru frecvența ridicată la chatbot-uri: modelele lingvistice mari (LLM), precum cele din spatele ChatGPT, Gemini sau Copilot, au fost antrenate pe volume mari de texte de pe internet, unde această construcție este deja răspândită; în etapa de rafinare a modelelor, numită „ reinforcement learning from human feedback ” (învățare prin feedback uman), evaluatorii tind să favorizeze răspunsurile care par mai nuanțate și mai bine argumentate; expertul Tuhin Chakrabarty, citat de The Atlantic, sugerează că acest tipar ar fi putut primi constant evaluări mai bune, încurajând utilizarea lui. Efect de contagiune în comunicarea companiilor și riscul unui cerc vicios Materialul semnalează și o posibilă amplificare în zona corporativă: revista Barron’s a observat că, între 2023 și 2025, utilizarea structurii în comunicările companiilor s-a multiplicat de peste patru ori, pe fondul creșterii redactării cu ajutorul inteligenței artificiale. Specialiștii mai avertizează asupra unui risc pe termen mediu: pe măsură ce internetul se umple de texte generate de AI, acestea pot ajunge să fie folosite la antrenarea noilor modele, ceea ce ar crea un „cerc vicios” în care chatbot-urile învață din conținut produs de alte chatbot-uri și repetă tot mai des aceleași clișee. Cum ar trebui folosit indiciul Lingviștii citați în articol subliniază că problema nu este existența figurilor de stil, ci transformarea lor în automatism. Ca urmare, „nu doar X, ci Y” poate fi cel mult un indiciu, mai relevant atunci când apare excesiv și alături de alte tipare repetitive, nu un criteriu unic de identificare a textelor generate sau asistate de AI. [...]
Automatizarea sarcinilor de bază împinge IT-ul spre specializări „grele”, iar piața va plăti mai ales arhitecții de sisteme , pe măsură ce agenții de inteligență artificială preiau tot mai mult din munca tehnică repetitivă, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul central: avantajul nu mai este intrarea rapidă în domeniu, ci expertiza profundă, capabilă să proiecteze și să controleze sisteme complexe. Iulian Stanciu , antreprenor și fost CEO eMAG , spune că „IT-ul ușor” – ideea că poți învăța doi-trei ani și apoi găsești relativ repede un job bine plătit – se apropie de final, tocmai pentru că AI-ul poate executa o parte tot mai mare din sarcinile tehnice de bază. „IT-ul aşa cum a fost până acuma va fi disruptive, în sensul în care nu mai înveţi doi-3 ani şi pe urmă gata, ţi-ai găsit job uşor. IT-ul va fi ca specializarea la neurochirurgie în medicină în care se studiază 9 ani.” De ce se schimbă „valoarea” unui programator În contextul integrării accelerate a AI în dezvoltarea software, publicația arată că valoarea unui specialist nu mai stă în capacitatea de a scrie cod, ci în abilitatea de a înțelege arhitectura sistemelor (inclusiv a celor bazate pe AI) și de a supraveghea rezultatele livrate de tehnologie. Logica este una operațională: dacă AI produce cod și soluții, cineva trebuie să știe suficient de bine „meseria” ca să poată cere corect ce are nevoie, să verifice dacă rezultatul este bun și să intervină când apar erori sau derapaje. Cum se împarte piața muncii: execuție automatizată vs. arhitectură și control Materialul descrie o piață care se conturează pe două paliere: sarcini de bază , tot mai automatizate și cu valoare adăugată mai redusă; arhitectură de sisteme și supraveghere , unde rămâne necesară expertiza umană profundă. În această a doua zonă, Stanciu anticipează că cererea va rămâne ridicată, iar remunerațiile bune vor fi susținute de raritatea competențelor. „Nevoia de arhitecţi şi de oameni în zona asta va fi în continuare mare şi acei oameni sunt cei care vor reuşi să câştige bine şi să aibă succes pe urmă.” Ce urmează pentru cei care vor să intre în IT Concluzia practică a discuției este că accesul „facil” în domeniu devine mai puțin probabil, iar diferența o va face investiția de timp în învățare și înțelegerea în profunzime a arhitecturilor de sistem. Cu alte cuvinte, pentru a rămâne relevant, un viitor programator va trebui să poată lucra cu AI ca instrument, dar și să-i valideze munca la nivel de proiectare și funcționare, nu doar la nivel de execuție. [...]
OpenAI și Google au vândut acces la modele AI avansate către subsidiare din Singapore ale unor giganți chinezi aflați pe lista neagră a Pentagonului , într-un caz care scoate în evidență o breșă de reglementare: SUA controlează strict exportul de cipuri, dar nu interzice explicit accesul la modele de inteligență artificială prin entități din afara Chinei, potrivit Ziarul Financiar . Informația, atribuită de ZF publicației Financial Times, indică faptul că accesul la modelele OpenAI și Google a ajuns la subsidiare din Singapore ale Alibaba, Baidu și Tencent, companii incluse pe lista Pentagonului cu entități suspectate de legături cu armata Chinei. Tranzacțiile ar fi fost legale în baza cadrului actual, deoarece legislația americană nu blochează în mod explicit furnizarea de servicii AI către companii chineze prin filiale din afara Chinei, chiar dacă firmele-mamă figurează pe lista „1260H”. De ce contează: controalele pe cipuri nu acoperă „exportul” de AI ca serviciu Cazul alimentează criticile experților în securitate națională, care susțin că administrația Trump nu a extins controalele la export asupra modelelor AI la fel de strict precum a făcut-o în cazul cipurilor avansate folosite la antrenarea acestora. Practic, restricțiile pe hardware pot fi ocolite prin acces la modele găzduite în cloud (servicii online), dacă nu există o interdicție explicită pentru „model” ca produs/serviciu. Reacțiile companiilor și riscul de „ distillation ” OpenAI a transmis că luna trecută a suspendat accesul utilizatorilor afiliați Alibaba la API-ul său, după ce a identificat suspiciuni de „distillation” – proces prin care rezultatele generate de un model AI sunt folosite pentru antrenarea sau îmbunătățirea unui model concurent. Compania a mai precizat că modelele sale nu pot fi accesate din China continentală, dar permite unor companii cu acționariat sau sediu în China să utilizeze serviciile sale în țări unde poate aplica măsuri de securitate și monitorizare. „Am prefera ca o parte cât mai mare a lumii să utilizeze inteligenţă artificială modelată de valori democratice, decât AI controlată de guverne autocratice”, a transmis OpenAI. Google a confirmat că serviciile sale AI sunt disponibile în Hong Kong și Singapore, în conformitate cu politici interne care interzic inclusiv folosirea modelelor pentru „distillation”. Totuși, compania a admis că simpla restricționare geografică nu este suficientă pentru a preveni astfel de practici. Diferențe de politică între laboratoare: cazul Anthropic Spre deosebire de OpenAI și Google, Anthropic interzice accesul la modelele sale avansate pentru firmele chineze și pentru entitățile controlate de acestea, indiferent de țara din care operează. În același context, compania a acuzat anterior laboratoare chineze precum DeepSeek, Moonshot și MiniMax că ar fi folosit tehnici de „distillation”. De asemenea, luna trecută Anthropic a susținut că Alibaba ar fi utilizat peste 25.000 de conturi frauduloase pentru a accesa modelul Claude de aproape 29 de milioane de ori, încălcând termenii de utilizare. Ce urmează Din datele prezentate, miza se mută de la controlul exportului de cipuri la controlul accesului la modele AI ca serviciu, inclusiv prin filiale din jurisdicții terțe. ZF notează că, în forma actuală, cadrul american lasă loc unor tranzacții legale care pot intra în conflict cu obiectivele de securitate națională invocate de Washington. [...]
