Știri
Știri din categoria Tehnologie
TSMC a raportat un venit record de 401,26 miliarde de dolari taiwanezi (circa 12,71 miliarde de dolari americani) pentru luna ianuarie 2026, marcând o creștere de 36,8% față de aceeași lună a anului trecut și de 19,8% față de decembrie, informează Morningstar. Performanța depășește estimările analiștilor și oferă un semnal clar că cererea globală pentru cipuri destinate aplicațiilor de inteligență artificială (AI) continuă să crească susținut. Evoluția a determinat și creșterea acțiunilor companiei atât pe piața din Taiwan, cât și pe bursele americane.
Veniturile record vin în contextul în care compania a anunțat că își va majora investițiile pentru anul 2026 la o valoare cuprinsă între 52 și 56 miliarde de dolari, cu până la 37% mai mult față de anul trecut. TSMC anticipează o creștere generală a veniturilor de aproape 30% în acest an, impulsionată de cererea tot mai mare de procesoare pentru AI, dar și de redresarea altor segmente tehnologice non-AI.
În paralel, administrația SUA pregătește o schemă de exceptare de la tarife vamale pentru giganții tehnologici americani, precum Amazon, Google și Microsoft, condiționată de investițiile asumate de TSMC în fabricile de cipuri din Statele Unite. În schimbul unor angajamente investiționale totale de 250 de miliarde de dolari în sectorul american al semiconductoarelor, Washingtonul ar putea reduce tarifele la importurile din Taiwan la 15%.
TSMC a promis deja investiții de 165 de miliarde de dolari în SUA, incluzând construcția a trei noi fabrici, două facilități de ambalare avansată și un centru de cercetare în Arizona.
Creșterea cererii pentru cipuri AI este confirmată și de CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, care a declarat recent că TSMC va trebui „să muncească din greu” pentru a face față volumului solicitat. Huang a sugerat că nevoile companiei sale ar putea impune dublarea capacității de producție a TSMC în următorul deceniu. Declarația a fost făcută într-un eveniment la Taipei, unde au participat și CEO-ul TSMC, C.C. Wei, și președintele Foxconn, Young Liu.
Analiștii rămân optimiști cu privire la acțiunile TSMC: ratingul general rămâne „Buy”, iar prețul țintă mediu este de 392 dolari. Barclays a stabilit cel mai ridicat preț țintă la 450 dolari.
Recomandate
Samsung își extinde platforma Samsung Health cu „Health Assistant”, un asistent cu inteligență artificială care agregă date personale și promite recomandări de wellness , însă disponibilitatea este, deocamdată, limitată la SUA și la anumiți utilizatori, potrivit Mobilissimo . Noua funcție este prezentată de companie drept „primul asistent de sănătate cu AI complet integrat” și ar urma să ajute utilizatorii să atingă ținte de sănătate și bunăstare prin combinarea datelor vitale. Asistentul pune întrebări despre starea de sănătate și folosește metrici din aplicația Samsung Health, cu accent pe cinci zone: somn, activitate, nutriție, mindfulness și „Vitals” (indicatori vitali). Ce schimbă, concret, în utilizarea Samsung Health Din descrierea publicată, Health Assistant își stabilește „nivelul de pornire” al utilizatorului, detectează anomalii și generează recomandări bazate pe informații de la echipe de medici și antrenori de fitness. În timp, ar urma să includă mai multe servicii în Samsung Health, inclusiv administrarea greutății. Un element-cheie menționat este folosirea unui „ Personal Data Engine ” (un mecanism software care procesează datele personale pentru a livra răspunsuri adaptate fiecărui utilizator), astfel încât recomandările să țină cont de diferențe precum programul de lucru, ora de culcare sau metabolismul. Miza: de la „wellness” la zonă cu potențial de reglementare Materialul ridică și o întrebare relevantă pentru următoarea etapă: dacă Samsung va urmări sau nu aprobări din partea spitalelor ori a ministerelor sănătății. O astfel de direcție ar putea schimba poziționarea produsului, de la o funcție de bunăstare la una cu implicații mai apropiate de zona medicală, unde cerințele de validare și conformitate sunt, de regulă, mai stricte. Informațiile provin dintr-un material publicat de GSMArena, citat de Mobilissimo. [...]
Google își centralizează comunicarea locală printr-un blog oficial în limba română, care devine punctul unic pentru noutăți despre produse, servicii, inteligență artificială și proiecte derulate în România, potrivit Mobilissimo . Platforma, disponibilă la adresa blog.google/intl/ro-ro/, este gândită ca sursă oficială pentru anunțurile care vizează direct utilizatorii din România. Conținutul va acoperi activitatea biroului local, lansări de produse și servicii, subiecte de inteligență artificială, analize și studii, inițiative educaționale, precum și proiecte pentru antreprenori și creatori de conținut. Ce se schimbă operațional: anunțurile locale, într-un singur loc Până acum, informațiile oficiale despre România erau publicate preponderent pe blogul global Google sau transmise punctual prin comunicate de presă. Odată cu versiunea locală, compania își mută comunicarea relevantă pentru piața românească într-un canal dedicat, în limba română, ceea ce poate reduce fragmentarea informației pentru utilizatori și parteneri. Prima postare este semnată de Elisabeta Moraru , country manager Google România. Blogul include și o arhivă a comunicărilor Google în România începând din toamna lui 2010, când au fost deschise operațiunile locale, funcționând astfel și ca o cronologie a proiectelor și lansărilor din ultimii 16 ani. Context: 16 ani de Google România și accent pe AI Lansarea blogului are loc în anul în care Google România împlinește 16 ani de activitate. În această perioadă, compania a derulat proiecte de la digitalizarea și promovarea patrimoniului cultural și natural până la inițiative de educație digitală, siguranță online pentru elevi, antreprenoriat și proiecte legate de economia locală. În prezent, un accent important este pus pe inteligența artificială, atât prin localizarea produselor și serviciilor, cât și prin programe educaționale pentru familiarizarea publicului cu tehnologiile AI. România, rol de dezvoltare pentru hardware-ul Google Un element relevant pentru poziționarea locală este că, potrivit companiei, România este de patru ani cel mai mare centru Google din regiunea EMEA dedicat dezvoltării tehnologiilor pentru dispozitive purtabile. Google are două birouri în București și peste 400 de angajați, iar echipele locale contribuie la soluții integrate ulterior în smartwatch-uri, brățări de fitness și telefoane Pixel folosite la nivel global. În România activează inclusiv echipe din Google Wearables Health Experiences, Google Research și zona de infrastructură Google Cloud. Legătura cu Google Store: mai multă vizibilitate pentru disponibilitatea locală Mobilissimo amintește că pasul vine după lansarea Google Store în România , în august 2024, odată cu debutul seriei Pixel 9. Intrarea oficială a însemnat, între altele, acces local la produse prin parteneri autorizați, oferte de precomandă și promoții dedicate, plus gestionarea garanțiilor în România, reducând nevoia de import sau service în alte țări. În acest context, blogul ar urma să simplifice și modul în care utilizatorii află ce produse sau funcții devin disponibile local. Rămâne de văzut cât de des va fi actualizat și dacă va include detalii punctuale despre disponibilitatea funcțiilor Pixel, promoțiile Google Store sau extinderea serviciilor AI în limba română. [...]
TSMC pregătește scumpiri de până la 10% la wafer-e în 2027 , o mișcare care riscă să împingă în sus costurile pe întreg lanțul de aprovizionare din semiconductorii globali, inclusiv pentru producția pe „noduri mature” (tehnologii mai vechi, dar încă folosite pe scară largă), potrivit Wccftech . Majorările ar urma să varieze în funcție de tehnologia de fabricație, în intervalul 5%–10%, iar în scumpiri ar intra atât procesele sub 7 nm, cât și cele din categoria „legacy” (mai vechi), precum 28 nm, 16 nm și 12 nm, conform unui raport Nikkei Asia citat de publicație. Negocierile cu clienții ar fi început în iunie și s-ar fi încheiat în iulie. De ce cresc costurile: presiune pe lanțul de aprovizionare și investiții în fabrici Unghiul principal al deciziei este unul economic: TSMC indică o presiune financiară mai mare pe întreg lanțul de producție. În material sunt menționate: costuri mai ridicate cu materialele; echipamente de fabricație mai scumpe; investiții externe, inclusiv construcția de fabrici în afara Taiwanului, ca factor care „a forțat mâna” companiei. În acest context, un purtător de cuvânt al TSMC susține că strategia de preț este una planificată, nu una „oportunistă”. „Strategia noastră de preț este strategică, nu oportunistă. Vom continua să lucrăm îndeaproape cu clienții și să le vindem valoarea noastră.” Cine poate resimți scumpirile și ce rămâne neclar Publicația notează că nu este precizat dacă procesul de 2 nm este inclus în scumpiri. Dacă ar fi, companii precum Apple, Qualcomm și MediaTek ar putea avea „mai multe probleme” în perioada următoare, în timp ce și NVIDIA ar urma să folosească la un moment dat un proces nou de fabricație al TSMC, ceea ce ar face creșterile de preț relevante și pentru această zonă. În paralel, articolul sugerează că scumpirile ar putea împinge o parte dintre clienți să caute alternative, inclusiv la Samsung (menționate ca opțiuni diferite de 2 nm cu arhitectură GAA, adică tranzistori „gate-all-around”, o tehnologie de fabricație mai avansată). [...]
China își accelerează capacitatea de lansare din larg , după ce racheta Gravity-1 a plasat nouă sateliți pe orbită de pe puntea unei nave, într-o misiune care consolidează opțiunea „sea launch” (lansare de pe mare) ca soluție operațională pentru ritm mai mare și flexibilitate, potrivit Space . Lansarea a avut loc marți seară, 21 iulie, de pe o navă poziționată în largul coastei Shanghaiului. Decolarea s-a produs la 22:54 EDT (miercuri, 22 iulie, ora 05:54 în România), iar publicația de stat Xinhua a transmis că toți cei nouă sateliți au ajuns pe „orbitele desemnate”. Detalii despre sateliți nu au fost făcute publice. Ce înseamnă Gravity-1 pentru capacitatea de lansare a Chinei Gravity-1 este operată de Orienspace, companie cu sediul în provincia Shandong. Racheta are circa 30 de metri înălțime și folosește motoare cu combustibil solid pe trei trepte, plus patru boostere laterale (tot cu combustibil solid). Din punct de vedere al performanței, Gravity-1 poate transporta până la 6.500 kg pe orbită joasă (LEO), ceea ce o face, conform articolului, cea mai puternică rachetă cu combustibil solid din lume. Pentru comparație, SpaceX Falcon 9 (cu combustibil lichid) poate duce până la 22.800 kg în LEO. De ce contează lansarea de pe mare: ritm și flexibilitate Aceasta a fost a treia misiune a Gravity-1 și a treia lansare reușită, toate efectuate de pe mare. Primele două zboruri au avut loc în ianuarie 2024 și octombrie 2025. Diferența majoră, din perspectivă operațională, este ritmul: CGTN (publicație de stat) indică faptul că Gravity-1 ar urma să lanseze „în următoarele luni” un lot de sateliți chinezi pentru internet, ceea ce sugerează o cadență mai strânsă decât intervalul dintre zborurile anterioare. Următorii pași: Gravity-2 și Gravity-3, tot cu lansare din ocean Orienspace dezvoltă și rachetele Gravity-2 și Gravity-3, mai mari, care vor folosi trepte centrale cu combustibil lichid și boostere cu combustibil solid. Potrivit CGTN, Gravity-2 ar putea fi gata de zbor până la finalul anului și ar urma, „probabil”, să decoleze tot de pe o platformă oceanică. Designerul-șef al Gravity-1, Xu Guoguang , a declarat pentru CGTN: „Lansarea de pe mare a rachetelor cu propulsie solidă deschide calea pentru viitoarele lansări de rachete cu combustibil lichid de pe mare. Luăm în calcul și alte metode, precum lansarea de pe platforme de foraj.” În lipsa unor informații despre tipul și rolul celor nouă sateliți, semnalul principal al misiunii rămâne unul operațional: China își validează, pas cu pas, un model de lansare din larg pe care vrea să-l extindă și la rachete mai puternice, inclusiv cu combustibil lichid. [...]
Apple testează un MacBook Neo cu mai multă memorie RAM, dar riscă să-l scumpească odată cu trecerea la un nou procesor și pe fondul unor probleme de aprovizionare, potrivit The Verge . Publicația scrie, citându-l pe Mark Gurman de la Bloomberg, că Apple dezvoltă o versiune actualizată a laptopului său „de buget”, MacBook Neo, care ar urma să primească un procesor A19 Pro (același tip de cip folosit pe iPhone 17 Pro / Pro Max și iPhone Air), în locul A18 Pro din generația actuală. Odată cu schimbarea cipului, noul model ar putea veni și cu mai multă memorie RAM, „probabil 12GB” față de 8GB în versiunea inițială. De ce contează: „bugetul” ar putea deveni mai puțin accesibil Miza principală este prețul. The Verge notează că deficitul de componente „aproape sigur” va împinge costul viitorului MacBook Neo peste cel al modelului original, într-un context în care Apple a majorat luna trecută prețurile pentru aproape toate dispozitivele sale. O altă variantă prin care prețul de intrare ar putea urca este renunțarea la cea mai ieftină configurație, cu 256GB stocare, dacă Apple decide să o scoată din ofertă. Ce alte actualizări ar mai pregăti Apple În același pachet de informații, Gurman mai indică și alte produse aflate pe listă: iMac-uri noi cu ecrane OLED (tehnologie de afișare cu contrast mai bun și negru mai profund), după ce ultima actualizare ar fi fost în 2024; un MacBook Pro cu M6; MacBook-uri cu ecrane OLED și funcție tactilă, care ar urma să apară „spre finalul acestui an sau la începutul anului viitor”; un MacBook Pro de bază de 14 inci reproiectat, cu cip M7, planificat pentru anul viitor. Informațiile sunt prezentate ca planuri și teste aflate în lucru, astfel că specificațiile finale și poziționarea de preț rămân incerte până la o confirmare oficială. [...]
Un grup de congresmeni republicani cere Casei Albe să trateze Legea Piețelor Digitale a UE ca pe o problemă comercială , solicitând președintelui Donald Trump să deschidă investigații care ar putea duce inclusiv la tarife împotriva Uniunii Europene, potrivit AppleInsider . Miza este transformarea aplicării Digital Markets Act (DMA) – setul de reguli UE pentru limitarea puterii platformelor mari – într-un nou front de tensiune economică transatlantică, cu efecte directe asupra marilor companii tech americane. Ce cer legislatorii americani și de ce contează AppleInsider relatează că o scrisoare semnată de 25 de republicani, inclusiv șapte membri ai subcomisiei pentru comerț din Camera Reprezentanților, îi cere lui Trump să inițieze investigații comerciale împotriva UE. Scrisoarea, văzută de Reuters pe 21 iulie, descrie DMA drept un instrument care ar viza „în mod nedrept” companiile americane din tehnologie. În argumentația lor, autorii califică regulile europene drept „acte, politici și practici anticoncurențiale” și acuză UE că folosește reglementarea ca mecanism de „extracție economică și coerciție de reglementare” împotriva firmelor americane. Ei cer acțiune înainte ca Europa să „înăsprească” ceea ce numesc un „regim anti-american”. Exemplele invocate: „gatekeeper”-ii și extinderea către cloud Un punct central este posibilitatea ca diviziile de cloud ale Amazon și Microsoft să fie incluse sub incidența DMA, ceea ce – potrivit scrisorii – ar impune „povare de reglementare fără precedent” pentru aceste companii, povare despre care susțin că nu ar fi suportate de rivali europeni și chinezi. Scrisoarea reia și statutul Apple de „gatekeeper” (platformă considerată „poartă de acces” către utilizatori și piețe, supusă unor obligații speciale) în cadrul DMA, alături de Amazon și Meta. În același timp, Temu și AliExpress nu ar fi încadrate similar, parțial pentru că regulile se bazează pe numărul de utilizatori europeni. Instrumentul cerut: investigații și posibile tarife prin „Section 301” Legislatorii cer utilizarea „tuturor instrumentelor disponibile”, inclusiv Section 301 din Trade Act din 1974, un mecanism folosit de SUA pentru a contracara practici comerciale considerate incorecte, inclusiv prin impunerea de tarife. În logica scrisorii, se invocă și un dezechilibru: firmele din UE ar avea acces la piața americană cu mai puțină supraveghere de reglementare decât au firmele americane în UE, iar acest acces ar trebui limitat dacă UE continuă cu reguli considerate discriminatorii. Poziția Comisiei Europene : drept suveran de reglementare AppleInsider notează că UE respinge ideea că ar acționa discriminatoriu. Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, afirmă că Uniunea Europeană are drept suveran să reglementeze activitățile economice desfășurate pe teritoriul său, inclusiv în zona digitală, și susține că regulile sunt aplicate „în mod echitabil și nediscriminatoriu” (declarația este redată în material, însă textul disponibil este trunchiat). Ce urmează Din informațiile prezentate, demersul este, deocamdată, o solicitare politică prin scrisoare către președinte, nu o decizie de deschidere a unei investigații. Dacă administrația americană ar merge mai departe cu investigații comerciale și eventuale tarife, disputa privind DMA s-ar putea muta din zona de reglementare digitală în cea de politică comercială, cu potențial de escaladare în relația SUA–UE. [...]
