Știri
Știri din categoria Tehnologie
TSMC a raportat un venit record de 401,26 miliarde de dolari taiwanezi (circa 12,71 miliarde de dolari americani) pentru luna ianuarie 2026, marcând o creștere de 36,8% față de aceeași lună a anului trecut și de 19,8% față de decembrie, informează Morningstar. Performanța depășește estimările analiștilor și oferă un semnal clar că cererea globală pentru cipuri destinate aplicațiilor de inteligență artificială (AI) continuă să crească susținut. Evoluția a determinat și creșterea acțiunilor companiei atât pe piața din Taiwan, cât și pe bursele americane.
Veniturile record vin în contextul în care compania a anunțat că își va majora investițiile pentru anul 2026 la o valoare cuprinsă între 52 și 56 miliarde de dolari, cu până la 37% mai mult față de anul trecut. TSMC anticipează o creștere generală a veniturilor de aproape 30% în acest an, impulsionată de cererea tot mai mare de procesoare pentru AI, dar și de redresarea altor segmente tehnologice non-AI.
În paralel, administrația SUA pregătește o schemă de exceptare de la tarife vamale pentru giganții tehnologici americani, precum Amazon, Google și Microsoft, condiționată de investițiile asumate de TSMC în fabricile de cipuri din Statele Unite. În schimbul unor angajamente investiționale totale de 250 de miliarde de dolari în sectorul american al semiconductoarelor, Washingtonul ar putea reduce tarifele la importurile din Taiwan la 15%.
TSMC a promis deja investiții de 165 de miliarde de dolari în SUA, incluzând construcția a trei noi fabrici, două facilități de ambalare avansată și un centru de cercetare în Arizona.
Creșterea cererii pentru cipuri AI este confirmată și de CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, care a declarat recent că TSMC va trebui „să muncească din greu” pentru a face față volumului solicitat. Huang a sugerat că nevoile companiei sale ar putea impune dublarea capacității de producție a TSMC în următorul deceniu. Declarația a fost făcută într-un eveniment la Taipei, unde au participat și CEO-ul TSMC, C.C. Wei, și președintele Foxconn, Young Liu.
Analiștii rămân optimiști cu privire la acțiunile TSMC: ratingul general rămâne „Buy”, iar prețul țintă mediu este de 392 dolari. Barclays a stabilit cel mai ridicat preț țintă la 450 dolari.
Recomandate
Samsung își accelerează planul de producție 2 nm în SUA , după ce a comandat echipamente care ar adăuga încă 6.000 de plăci (wafere) pe lună la fabrica din Taylor, Texas, potrivit Wccftech . Miza este creșterea capacității până la 20.000 de plăci pe lună în a doua jumătate a lui 2027, ceea ce ar întări capacitatea de producție avansată a companiei pe piața americană. Fabrica Taylor 1 este parte din strategia Samsung de a extinde producția de cipuri în SUA și este așteptată să devină operațională până la finalul acestui an, conform materialului. Unitatea ar urma să folosească echipamente de litografie cu ultraviolete extreme (EUV) , tehnologie necesară pentru nodurile de fabricație de ultimă generație, și să producă cipuri pe 2 nanometri. Ce se schimbă operațional la Taylor, Texas Wccftech scrie, citând un raport ZDNet Korea, că Samsung a plasat o comandă de echipamente care ar permite o capacitate de 6.000 de plăci pe lună pentru producția pe 2 nm la Taylor. Această comandă se adaugă unor achiziții anterioare care vizau o capacitate de 10.000 de plăci pe lună. În plus, sursa menționează că, odată luată în calcul și capacitatea de producție pilot, amplasamentul din Taylor ar putea ajunge la capacitatea maximă de 20.000 de plăci pe lună în a doua jumătate a anului 2027. Context: competiția pe 2 nm și diferențele tehnologice Cipurile pe 2 nm sunt descrise ca tehnologie „de vârf” în industrie, iar Samsung, TSMC și Intel produc deja cipuri la acest nivel, cu TSMC lider de piață ca pondere, potrivit articolului. Materialul mai arată că atât Samsung, cât și TSMC se bazează pe o arhitectură de tranzistori de tip „gate-all-around” (GAAFET), însă Samsung își denumește implementarea Multi-Bridge Channel FET (MBCFET), care folosește „nanosheets” (foi nanometrice) pentru canal, în loc de „nanowires” (nanofire). [...]
Platforma NVIDIA DSX este adoptată de parteneri europeni pentru a reduce consumul de apă la răcire aproape de zero și pentru a obține același output AI cu până la 30% mai puțină energie , potrivit NVIDIA News . Miza este una operațională și de cost: eficiența energetică și constrângerile de utilități (apă, putere disponibilă, conectare la rețea) devin factorul care limitează cât de repede pot fi puse în funcțiune noi capacități de calcul pentru AI în Europa. NVIDIA descrie DSX ca o arhitectură „full-stack” pentru „fabrici AI” (centre de date optimizate pentru antrenarea și rularea modelelor), în care calculul, rețeaua, stocarea, software-ul, alimentarea electrică și răcirea sunt proiectate ca un singur sistem, de la faza de design până la operare. Răcire fără evaporare: economii de apă la scară mare Publicația susține că designurile de referință DSX folosesc răcire cu lichid în circuit închis și „dry coolers” (radiatoare industriale care disipă căldura în aer) pentru a evita evaporarea apei, mecanismul tipic al turnurilor de răcire convenționale. În acest cadru, NVIDIA afirmă că, la o implementare de 2 gigawați, economiile pot ajunge la 54 milioane litri de apă pe zi, echivalentul consumului zilnic a 180.000 de gospodării. Compania precizează însă că nevoia de răcire mecanică suplimentară depinde de climă, în perioadele cele mai calde. Eficiență energetică: aceeași producție de „tokeni” cu până la 30% mai puțină putere Pentru partea de consum electric, NVIDIA indică două componente software: DSX MaxLPS : alocă dinamic energia în limita bugetului de putere alocat, astfel încât operatorii să poată genera același număr de „tokeni” (unități de text procesate de modele) cu până la 30% mai puțină energie; alternativ, eficiența poate fi folosită pentru mai multă capacitate GPU și debit mai mare în același buget. DSX Flex : transformă centrele de date în consumatori flexibili, care pot ajusta sarcina în funcție de condițiile din rețea, evenimente de tip demand-response și prețuri la energie, cu scopul de a sprijini stabilitatea rețelei și de a facilita conectarea mai rapidă. NVIDIA enumeră companii care „plănuiesc să folosească” sau „explorează” aceste tehnologii, între care CoreWeave, Firmus, Google Cloud, IREN, Lambda, Nebius, Nscale și Sharon AI. Într-un „proof of concept” pe sisteme NVIDIA HGX B200 cu MaxLPS, Lambda ar fi obținut 24% mai mult debit de tokeni la nivel de cluster și 19% mai multă capacitate GPU în același buget de putere, conform datelor prezentate. Exemple de operare: Nscale și teste de flexibilitate pentru rețea NVIDIA oferă și un exemplu din Islanda: în urma unei evaluări în „AI factory”-ul Nscale, folosind DSX MaxLPS pe patru rack-uri NVIDIA GB300 NVL72, compania ar fi demonstrat 49% debit de inferență mai mare și 37% mai multă capacitate GPU administrată în același buget de 264 kilowați. Separat, într-un test timpuriu cu Emerald AI, EPRI, Nebius și U.K. National Grid, NVIDIA afirmă că s-au obținut reduceri de până la 40% ale consumului clusterului ca răspuns la evenimente simulate din rețea, în timp ce sarcinile critice au continuat să ruleze. Digital twins și automatizare: DSX Sim, SimReady Central și DSX OS Pentru a reduce riscul de implementare și a grăbi trecerea de la planificare la capacitate productivă, NVIDIA pune accent pe: DSX Sim pentru simulare și „digital twins” (replici digitale ale infrastructurii fizice, folosite pentru testare și optimizare înainte de instalare); lansarea SimReady Central Library pe Hugging Face, ca bibliotecă de modele validate pentru echipamente de putere și răcire; extinderea DSX OS (open-source) cu componente în „developer preview”, inclusiv Config Manager, Rack Management Service și Cluster Readiness Engine, pentru automatizarea configurării și verificarea stării clusterelor înainte de intrarea în producție. Cine intră în ecosistemul european DSX NVIDIA indică un ecosistem în extindere, de la software industrial la energie și răcire, care ar conecta designul, alimentarea, răcirea și operarea „fabricilor AI”. Sunt menționați, între alții, AVEVA, Dassault Systèmes și Siemens, precum și furnizori precum ABB, Eaton, GE Vernova, Hitachi Energy, Schneider Electric, Siemens Energy, Trane Technologies și Vertiv. De asemenea, sunt descrise inițiative punctuale: Schneider Electric ar fi dezvoltat designuri de referință pentru infrastructura NVIDIA Vera Rubin și ar lucra cu AVEVA la „digital twins” pe întreg ciclul (design–construcție–operare), iar Trane Technologies ar fi publicat șapte designuri de referință pentru management termic, inclusiv trei pentru răcire la 250 MW pe bază DSX. În ansamblu, mesajul operațional al anunțului este că eficiența la apă și energie, plus integrarea cu rețeaua electrică, devin elemente de proiectare „din fabrică” pentru noile centre de date AI din Europa, pe fondul limitărilor de utilități și al presiunii de a pune rapid capacitate nouă în funcțiune. [...]
Unitree Robotics a prezentat un robot umanoid H2-X cu autonomie de până la opt ore, mizând pe utilizări în pază și intervenții , potrivit Global Times — un semnal că segmentul începe să iasă din zona de demonstrații de laborator și să caute scenarii comerciale unde rezistența fizică și timpul de funcționare contează direct. În videoclipul oficial de prezentare, H2-X „Kung Fu Legend Guardian” execută mișcări de arte marțiale și este ilustrat în situații cu potențial de aplicare în securitate și salvare: protejarea unei persoane de un atac, ridicarea părții din față a unei mașini „cu mâinile goale” și reacția la un accident rutier simulat. Unitree susține că H2-X are un timp maxim de operare de aproximativ opt ore, față de circa trei ore pentru modelul standard H2. Diferența de autonomie este unul dintre elementele care pot schimba fezabilitatea utilizării în patrulare, pază sau intervenții, unde funcționarea continuă este o condiție practică, nu doar un indicator tehnic. Reacția pieței: de la „spectacol” la așteptări de utilizare reală Lansarea a generat discuții rapide pe rețelele sociale din China și în afara ei. Pe Weibo, subiectul „robotul Unitree demonstrează ridicarea unei mașini pentru a salva oameni” a intrat în lista de tendințe joi, iar utilizatorii au comentat atât utilitatea scenariilor de salvare, cât și ideea roboților umanoizi folosiți ca paznici. Un utilizator Weibo a numit demonstrația din scenariul de salvare „foarte practică”, în timp ce altul a argumentat că direcția către „paznici umanoizi” ar fi „naturală”, dar că „cheia” rămâne tehnologia de control, „să facă bine, nu rău”. Au existat și reacții care compară progresul cu stadiul de acum trei ani, când „abia putea sta în picioare”, cu așteptări pentru apariții viitoare la Gala Festivalului de Primăvară, unde roboții Unitree au mai fost prezenți. Pe X, un utilizator a rezumat în japoneză că H2-X este dezvoltat pe platforma H2 pentru aplicații precum securitate, răspuns la urgențe și patrulare, iar altul a apreciat autonomia, dar a susținut că viitorul roboților umanoizi va depinde de autonomie, siguranță și fiabilitate, cerând demonstrații „în lumea reală”. Context: „momentul ChatGPT” pentru roboți și presiunea pe aplicații comerciale Fondatorul Unitree, Wang Xingxing , a declarat la o conferință joi că „inteligența întrupată” (embodied intelligence — integrarea inteligenței artificiale în corpuri robotice capabile să acționeze în mediul fizic) ar putea atinge un „moment ChatGPT” chiar de anul viitor, odată cu un salt în înțelegerea și executarea sarcinilor din lumea reală. El a mai spus, într-un discurs la World Physical AI Conference și Unitree Partner Ecosystem Conference din Hangzhou (provincia Zhejiang), că „inteligența artificială fizică” arată deja semne de progres, „cel mai probabil în următorii unu-doi ani, sau doi-trei ani”, conform unor relatări media citate de publicație. În aceeași intervenție, Wang a indicat că aplicațiile comerciale de servicii ar urma să ajungă pe piață mai repede decât cele pentru gospodării și industrie. Tot el a afirmat că robotul umanoid G1 al companiei a avut aproximativ 10.000–20.000 de unități ieșite de pe linia de producție de la lansarea din mai 2024, ceea ce l-ar face „cel mai bine vândut robot umanoid” la nivel global, potrivit declarațiilor sale. [...]
Ferrari împinge tehnologia de control și materialele din motorsport spre un nou pariu operațional pe mare , prin proiectul „Hypersail”, o velieră cu hidrofoile care ar urma să atingă circa 92 km/h și să atace recorduri de viteză la nivel mondial, potrivit WinFuture . Compania anunță că a finalizat deja corpul navei, un pas-cheie înaintea lansării planificate pentru primăvara lui 2027. Construită ca un monococă de aproximativ 30 de metri, Ferrari Hypersail este asamblată în Marina di Pisa , iar echipa urmează să înceapă în curând teste de remorcare în zona Livorno. Ținta declarată este participarea la Jules Verne Trophy , competiția pentru cea mai rapidă ocolire a lumii fără oprire. Control automat al „zborului” pe apă Elementul central al proiectului este un sistem electronic de comandă („Flight Control”) care reglează dinamic hidrofoile (aripi subacvatice ce ridică corpul deasupra apei pentru a reduce frecarea). Sistemul folosește senzori care măsoară continuu parametri precum vântul, valurile și unghiul de înclinare, iar un computer de bord ajustează automat suprafețele de control pentru a menține stabilitatea și portanța. Arhitectura subacvatică se bazează pe trei componente principale: hidrofoile laterale montate pe brațe, care generează portanța; chila cu o aripă dotată cu clapetă mobilă; cârma, care are la rândul ei clapete pentru micro-ajustări. Viteza maximă vizată este de 50 de noduri (aprox. 92 km/h), iar catargul are 35,5 metri. Materiale și energie: autonomie pentru electronica de bord Pentru structură, Ferrari folosește straturi multiple de fibră de carbon, pentru masă redusă. În zonele cu solicitări mari (precum brațele), compania spune că utilizează un compozit carbon–titan, menit să limiteze deformările sub sarcină și să păstreze precizia manevrelor controlate electronic. Pe partea de operare, proiectul mizează pe autonomie energetică pentru electronica de la bord: aproximativ 100 m² de panouri solare „călcabile” și mici turbine eoliene încarcă două baterii de 800 V. În plus, un sistem „winch-by-wire” (acționare electrică a vinciurilor, comandată electronic) ar urma să reducă efortul echipajului la manevre. Programul a generat, în total, peste 20 de brevete, conform informațiilor din articol. [...]
Apple își majorează cu 44% ținta de livrări pentru primul iPhone pliabil, semn că cererea depășește capacitatea inițială de producție , potrivit IT之家 , care citează un material Digitimes bazat pe informații din lanțul de aprovizionare. Ținta pentru următoarele 12 luni ar fi urcat de la 9,7 milioane la 14 milioane de unități. Publicația notează că, la scurt timp după deschiderea precomenzilor, în unele piețe termenul estimat de livrare a fost împins până în ianuarie 2027, un indiciu că volumul comenzilor timpurii a depășit stocurile pregătite. Conform Digitimes, ajustarea țintei ar fi fost determinată direct de cererea peste așteptările Apple, ceea ce ar fi dus la comenzi suplimentare către furnizori. Ce înseamnă pentru piață: semnal de cerere, dar și de constrângeri de producție Majorarea țintei de livrări nu echivalează automat cu vânzări finale, avertizează Digitimes. Modelele pliabile rămân mai greu de produs la scară mare, iar capacitatea poate fi limitată de: balamaua (componentă critică pentru durabilitate), randamentul panourilor (procentul de ecrane conforme la ieșirea din fabricație), asamblarea mai complexă față de un smartphone clasic. Întârzierile de livrare din faza inițială sugerează că Apple trebuie să echilibreze cererea cu disponibilitatea componentelor și cu „rampa” de producție (creșterea treptată a volumelor fabricate). Prognoze: peste 10 milioane în primul an și o posibilă cotă majoră în 2027 În același context, IT之家 amintește estimări ale unor instituții citate de Digitimes. IDC a prognozat anterior că primul iPhone pliabil ar putea depăși 10 milioane de unități livrate în primul an și ar putea ajunge în 2027 la circa 40% din piața globală de telefoane pliabile. Goldman Sachs își menține o perspectivă optimistă, cu o estimare de 13 milioane de unități în 2026 și 33 de milioane în 2027. Pentru companiile din lanțul de aprovizionare, creșterea țintei indică un potențial val de comenzi, însă execuția va depinde de cât de repede pot fi eliminate blocajele specifice producției de pliabile. [...]
Un test de anduranță arată că pliul ecranului la iPhone Duo devine vizibil după 10.000 de plieri , ceea ce ridică semne de întrebare privind uzura în utilizarea intensă, chiar dacă mecanismul de pliere pare să reziste bine, potrivit WinFuture . Telefonul pliabil, primul de acest tip de la Apple , ar urma să coste în jur de 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei), iar compania îl promovează cu un pliu „aproape invizibil” pe mijlocul ecranului. În testul realizat de YouTuberul Tim Pan, uzura a fost simulată cu o mașină care a deschis și închis continuu dispozitivul, pentru a reproduce utilizarea pe termen lung. Ce s-a întâmplat după 10.000 de plieri După 10.000 de cicluri la temperatura camerei și încă 1.000 la minus 20°C, pliul din ecranul OLED de 7,6 inci a devenit „mult mai adânc” și mai vizibil decât la început, conform observațiilor din test. Finisajul mat al ecranului ar reduce în continuare percepția pliului, dar nu îl mai poate „ascunde” la fel de bine după această uzură. Publicația notează și o estimare practică: 10.000 de plieri ar echivala cu aproximativ trei luni de utilizare, dacă telefonul este deschis de circa 100 de ori pe zi. Impact operațional: balamaua și carcasa par solide, dar software-ul ridică semne de întrebare Pe partea mecanică, testul indică faptul că balamaua a rămas funcțională și „fluidă” după solicitare, iar carcasa s-a dovedit robustă la un test de îndoire spre spate. În schimb, apar potențiale probleme de software: animația sistemului de operare la deschidere ar putea „sări”, iar ecranul poate deveni temporar negru în anumite scenarii (mișcare lentă a balamalei sau rotirea telefonului). Potrivit lui Pan, există riscul ca problema să nu fie rezolvabilă printr-un simplu update, dacă ține de logica de detectare a mișcării balamalei și de tranzițiile dintre modurile de afișare. Nu este clar, la acest moment, dacă erorile apar pe toate unitățile, iar Apple nu a confirmat un remediu. [...]
